6,973 matches
-
sînt primite nici la rai, nici la iad. Dracii se tem de moașe și le trimit la rai, dar acolo Sf. Petru le oprește. Atunci moașa se duce iar la iad - și iar e respinsă, și respinsă-i și de la rai; a treia oara, alungată fiind de la iad, se duce la poarta raiului cu glistirul* în mînă și cu celelalte instrumente în tașcă; și trecînd cu de-a sila pe lîngă Sf. Petru intră în rai, de unde nu mai iese. Molie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moașe și le trimit la rai, dar acolo Sf. Petru le oprește. Atunci moașa se duce iar la iad - și iar e respinsă, și respinsă-i și de la rai; a treia oara, alungată fiind de la iad, se duce la poarta raiului cu glistirul* în mînă și cu celelalte instrumente în tașcă; și trecînd cu de-a sila pe lîngă Sf. Petru intră în rai, de unde nu mai iese. Molie Preotul la Bobotează să-ți boteze rufele, ca să nu ți le roadă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și respinsă-i și de la rai; a treia oara, alungată fiind de la iad, se duce la poarta raiului cu glistirul* în mînă și cu celelalte instrumente în tașcă; și trecînd cu de-a sila pe lîngă Sf. Petru intră în rai, de unde nu mai iese. Molie Preotul la Bobotează să-ți boteze rufele, ca să nu ți le roadă moliile. Moroi Copiii care mor nebotezați se fac moroi*; ies noaptea din mormînt și fac diferite neplă ceri și daune - și pînă la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apă pe lumea cealaltă, rîmătorul rîmă și îi va găsi apă. Orice se dă omului de pomană nu se pierde, ci le capătă în cealaltă lume îndărăt. Cine dă ață de pomană face punte pe lumea cealaltă și trece în rai. Să nu dai borș cu flori [mucigai] de pomană, că pe lumea cealaltă bei tot apă cu hospă și cu flori. Dacă se face pomană cu frupt alb, apoi se crede că primitorul tre buie să dea în schimb pîne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înaintea lui, că-ți vor oua găinile, iar cînd pleacă din casă, să mături după el, că nu vei avea pureci pe vară. Popa, dacă moare de moarte bună, merge în iad; iar dacă moare de moarte năprasnică, merge la rai. Cînd un popă hirotonisit vine acasă, îi iese preuteasa înainte cu sapă și lopată, ca să aibă parte de morți. Dacă la o fată mică îi cresc întîi dinții de sus, ea se va face preuteasă, iar dacă copilului îi cresc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la poloboc, că-ți hu iești capul. Puț Cine face puț pe lumea asta are apă pe lumea cealaltă. Rachiu Rachiul vărsat din nebăgare de samă însemnează pagubă. Rai Cine moare în ziua de Paști merge de-a dreptul în rai, căci raiul în acea zi e deschis pentru oricine. Cine moare în Săptămîna Luminată merge în rai, căci raiul n-are porți atunci. Dacă s-a copt pîne și se scoate din cuptor, apoi femeia aruncă în cuptor o bucată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că-ți hu iești capul. Puț Cine face puț pe lumea asta are apă pe lumea cealaltă. Rachiu Rachiul vărsat din nebăgare de samă însemnează pagubă. Rai Cine moare în ziua de Paști merge de-a dreptul în rai, căci raiul în acea zi e deschis pentru oricine. Cine moare în Săptămîna Luminată merge în rai, căci raiul n-are porți atunci. Dacă s-a copt pîne și se scoate din cuptor, apoi femeia aruncă în cuptor o bucată de lemn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lumea cealaltă. Rachiu Rachiul vărsat din nebăgare de samă însemnează pagubă. Rai Cine moare în ziua de Paști merge de-a dreptul în rai, căci raiul în acea zi e deschis pentru oricine. Cine moare în Săptămîna Luminată merge în rai, căci raiul n-are porți atunci. Dacă s-a copt pîne și se scoate din cuptor, apoi femeia aruncă în cuptor o bucată de lemn, un șumuiag de paie sau altăceva, crezînd că astfel face cărare în rai. Ras Tatăl
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Rachiu Rachiul vărsat din nebăgare de samă însemnează pagubă. Rai Cine moare în ziua de Paști merge de-a dreptul în rai, căci raiul în acea zi e deschis pentru oricine. Cine moare în Săptămîna Luminată merge în rai, căci raiul n-are porți atunci. Dacă s-a copt pîne și se scoate din cuptor, apoi femeia aruncă în cuptor o bucată de lemn, un șumuiag de paie sau altăceva, crezînd că astfel face cărare în rai. Ras Tatăl să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
merge în rai, căci raiul n-are porți atunci. Dacă s-a copt pîne și se scoate din cuptor, apoi femeia aruncă în cuptor o bucată de lemn, un șumuiag de paie sau altăceva, crezînd că astfel face cărare în rai. Ras Tatăl să nu rază pe fiul său, că e rău de moarte. Rast Cînd fușteii, de la capătul cellalt al pînzei, ajung la două palme de ițe, pînza se taie; se pun băieții cu pîntecele pe sulul de dinapoi și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lumină de ceară în mînă, aprinsă, care se crede că, dacă i-ar lipsi din mînă la ieșirea sufletului, ar fi o mare nenorocire, căci sufletul ar rămînea prin întuneric și nu și-ar putea afla calea ce duce spre rai. Cînd o persoană trage să moară, se lasă ferestrele și ușa casei deschise, să aibă pe unde ieși sufletul. Se crede că, făcîndu-se înmormîntarea cuiva la amiază, sufletul aceluia va avea destulă lumină în călătoria lui spre rai. Cînd se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
duce spre rai. Cînd o persoană trage să moară, se lasă ferestrele și ușa casei deschise, să aibă pe unde ieși sufletul. Se crede că, făcîndu-se înmormîntarea cuiva la amiază, sufletul aceluia va avea destulă lumină în călătoria lui spre rai. Cînd se tămîie un mort la mormînt, se ferește a se lăsa cărbuni pe el, căci îngreuiază sufletul mortului. Dacă ți-a murit vreun copil și n-ai apucat a duce colacii cumătrului, să-i duci cînd vei face praznic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
geroasă și cețoasă a morții. Joia Mare se fac focuri în curți. Lîngă focuri se pun scaune și oale cu apă împodobite cu flori pentru sufletele ce vor veni. (Gh.F.C.) între Joia Mare și Rusitori [șapte zile după Rusalii], cerul, raiul și iadul se deschid și sufletele se întorc acasă. (Gh.F.C.) Sufletele morților își potolesc foamea cu aburul mîncărilor. (Gh.F.C.) Sufletele morților mănîncă ce li se dă de pomană. Cei care nu primesc iau de la cei care au - dar numai o dată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
secerat. Se crede [că] dacă are cineva durere de șele este bine ca ursul să-l calce, și apoi îi va trece durerea. Șarpe Se crede că șerpele mai înainte umbla pe coadă, dară Dum nezeu l-a afurisit în rai ca el să se tîrîie pe pîntece și să păzească călcîiul omului, iar omul, capul șerpelui. Șerpele iese din pămînt la cei patruzeci de mucenici și intră în pămînt în dimineața Zilei Crucii. Dacă șerpele nu ar fi văzut de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
arat, la prășit - vîrfuri de săgeți, o specie de silex negru, lamelos, ce nu-s altceva decît resturi dintr-un trăsnet căzut pe-acolo. Cel care este omorît de trăsnet i se iartă toate păcatele și se duce drept în rai. Săgețile de fier din pămînt sînt picate din trăsnet. Se spală în trei ape. Apa e bună pentru junghiuri. Săgețile, cînd cad, intră în pămînt de nouă stînjeni. în fiecare an ies din pămînt de-un stînjen. Oamenii le găsesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
referă strict la ulițele pietruite de-a lungul lagunei din Veneția, astfel că în contextul dat ar fi fost preferabil masculinul aceluiași substantiv, i calli; Venere și Madonă cuvântului gaudii (bucurie exaltantă, jubilație) folosit de traducător pentru a echivala românescul "raiuri", i-am fi preferat eden; nu ne este clar de ce traducătorul folosește de câteva ori orto (grădină de zarzavat) pentru genericul "grădină"; versul "fruntea îngerului-geniu, îngerului-ideal" este tradus prin la fronte del genio, la fronte dell'ideale, omis fiind cuvântul-cheie
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Elena Deleanu, cu respect și recunoștință... Gară pentru unu 1984. Nu mai știu cum, parcă prin Țucu Parhon, ajung la Teatrul Popular din Focșani (în frumoasa sală Pastia), să montez o excelentă piesă a lui DRP: Ca frunza dudului din rai. Lucrez cu plăcere, fiindcă aveam în distribuție cel puțin trei actori excepționali: Valeria Dugheană, Paula Grosu și Sile Onesciuc. Cu prima, recunosc rușinat, am avut o relație meta-teatrală. Din păcate nu mai este-n viață, deci nu comit o indiscreție
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
a motivului horațian beatus ille...) regăsirea locului (pre)destinat lui, păstrat într-o lume posibilă, arătată doar gîndului său casa Elenei: "Casa frumoasă, luxul domol, ordinea odihnitoare și profilul neted al Elenei, toate i se păreau destinate lui. Era un rai regăsit (...) se simțea acum un amant mistic." Întreaga situare a Elenei, solidară în acest fel cu spațiul existenței ei, poartă semnele investiturii erotice. Aspectul "obiectual" al afecțiunii (răsfrînte asupra "prelungirilor" metonimice ale persoanelor, domiciliile lor) apare aici în varianta cea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
fără excepție, personajele fantasmează o identitate viitoare, vegheată de orgoliu și dorință, o proiecție ilustră, inavuabilă, asociind-o unui nou domiciliu, spațiu purtînd aureola unei demnități suverane. Noi. În semidelirul reîntoarcerii iubirii pentru Elena Drăgănescu, prințul Maxențiu se proiectează în "raiul regăsit" al casei ei de pe "strada Catargiu". Ajuns la sanatoriul din Leysins, destinație curativă și în același timp formă mascată de exil impus ("Pentru servitori, acum Maxențiu, acolo, departe, era ca și mort, și Lică stăpîn"), personajul se identifică prin
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
N-o s-o termine. Era mai fain așa, chiar dacă era nevoit să-l suporte pe bătrîn. Acoperirea perfectă. N-a fost o zi chiar rea. S-a simțit bine, deși n-ar fi vrut. Nu asta era ideea lui de rai. 14 I-au făcut o vizită fratelui de la pușcărie. Bătrîna a insistat. Radu nu mai fusese de mult acolo. Îl enerva că, de fiecare dată cînd se ducea, fratele îl bătea la cap cu chestii despre o viață corectă și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
de la Răsărit ”, iar cei cu vicleiul cu ,, În orașul Veflaem ” . Exemplificăm cu, conținutul stelelor : ,, Steaua despre răsărita strălucește Sfînta naștere a lui Hristos mărturisește Căci Hristos cel prea puternic Astă seară ni s-a născut nouă Împărat veșnic. Astă seară raiul dănțuiște İhanil bine-l vestește. İhanil dacă văzură, CÎte trei după stea călătoriră. De la stea că se-nvățară Lui Hristos cu scumpe daruri se-nchinară. Scumpe daruri ce aduseră Dinaintea lui Hristos le puseră Aur, smirnă și tămîie. Și celor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ni s-a născut Domnul cel făr-de-nceput C-astea toate de demult Oamenii le-au proorocit Că se va naște Mesia Din fecioara sa Maria Din sămînța lui İsac Și din rodul lui Adam. Adam dacă a greșit Domnul din rai l-a gonit. ăă - Du-te Adame de la mine Dacă te-ai lipsit de-ast bine În lumea nevoilor Munca ostenelilor. >> ăă - Raiule grădină dulce Nu mă-ndur-a-mași duce De această odihnă dulce De mirosul florilor Și de Serafimilor Îngerii vin
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sa Maria Din sămînța lui İsac Și din rodul lui Adam. Adam dacă a greșit Domnul din rai l-a gonit. ăă - Du-te Adame de la mine Dacă te-ai lipsit de-ast bine În lumea nevoilor Munca ostenelilor. >> ăă - Raiule grădină dulce Nu mă-ndur-a-mași duce De această odihnă dulce De mirosul florilor Și de Serafimilor Îngerii vin-n zbor cîntînd Și pe Dumnezeu mărind. Slavă sus lui Dumnezeu Pe pămînt pace să fie Tuturor cu bucurie. - >> ,, Și de-acum pînă-n
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
umblat să aveți pas lin La mîncare saț deplin. Un ceas voi să mîncați İar un ceas să rumegați >> . Pe la cîntători tîrziu Prea slăvita naște fiu Și cînd naște maica sfîntă İeslea cea cu fîn pe jos Se preschimbă-n rai frumos Și de-acum pînă-n vecie Pe pămînt pace să fie. ” -// Doamne, İisuse Cristoase ,, Doamne, İisuse Cristoase Tu ești raza prea frumoasă Și un soare prea frumos. Tu din cer te-ai pogorît Te-ai pogorît pe pămînt Și te-
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Amin Doamne, slavă Ție În Gana Galilei. ” -//İisus În vîrful cerului ,, Sus În vîrful cerului Împrejurul soarelui Este un tron aurit Și cu stele-mpodobit Unde șade Dumnezeu De judecă servul său. ăă - Știi Adame ce ți-am spus Eu În rai cînd te-am adus Din toți pomii ce ți-am dat Numai unu nu ți-am dat Și tot tu ți l-ai mîncat. Șarpe galben s-a-ncercat Mărul Evei i s-a dat. Eva l-a luat, l-
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]