5,519 matches
-
extensionale a semanticii acestui tip de limbaj; identificarea principalelor clase și relații semantice cultivate în comunicarea politică; investigarea formelor de manifestare a intenționalității și a modalităților de persuadare valorificate de emitentul politic; analiza efectelor pe care le generează la nivelul receptării și a problematicii relației emitent politic receptor. Descrierea parametrilor semiozei politice este complinită de explicitarea mecanismelor care stau la baza funcționalității unui astfel de limbaj. Concretizarea limbajului verbal în cadrul comunicării politice presupune supunerea acestuia unor exigențe de ordin structural și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
apartenența politică și afinitățile ideologice ale acestuia. În comunicarea politică, expresia stă sub semnul imperativelor de persuadare a publicului receptor, iar opțiunea pentru o organizare sau alta a semnului verbal denotă interesul pentru suscitarea unor efecte particulare la nivel de receptare. Dintre transformările sintactice, omisiunile, elipsa, complexitatea, succesiunea semnelor verbale, raporturile sintactice de coordonare și de subordonare, prevalarea construcțiilor nominale sau a celor verbale sunt tot atâtea mărci de diferențiere a unui tip discursiv de altele, a unei ideologii de alta
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
intenției locutorului de către interlocutor, de ordinea secvențială a intervențiilor, de contextul social, de identitatea participanților, de relațiile de status, de cadrul larg socio-cultural (credințe, valori, doxa, interdiscurs etc.). Constituirea semnificațiilor limbajului politic stă sub semnul finalităților, iar controlul fenomenului de receptare devine imperios pentru realizarea unei manifestări discursive eficiente, cu atât mai mult cu cât comunicarea politică nu vizează prioritar transmiterea de informații, ci legitimarea, justificarea actelor politice, promovarea valorilor ideologice și reconstrucția referențialului politic prin prisma acestora. Distingând între comunicarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vocabularului politic, Jean-Marie Denquin consideră că acesta nu este unul specializat și că, deși face apel la anumite vocabulare tehnice, cum este cel juridic de exemplu, limbajul politic recurge, de regulă, la vocabularul comun, care nu solicită eforturi deosebite la receptare 122. În demersul de conceptualizare, vizând descrierea și explicarea fenomenelor din viața politică, limbajul politic recurge atât la termeni specifici (partid, formațiune politică, senat, parlament, guvern, prezidențial, electoral etc.), cât și la elemente ale vocabularului comun, pe care le îmbogățește
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din înșiruirea actelor de limbaj într-o secvență interdiscursivă, guvernată de reguli specifice; d) context epistemic acoperă totalitatea credințelor și valorilor pe care le împărtășesc locutorii. Contextul presupozițional cuprinde totalitatea presupozițiilor interlocutorilor, așteptările și intențiile acestora, care modelează emisia și receptarea mesajelor verbale. Plecând de la taxonomia indicată mai sus, putem simplifica, vorbind de un context restrâns, care cuprinde datele imediate ale situației de comunicare, și un context larg, care include presupoziții, credințe, valori, atitudini etc. Raportat la datele contextuale, limbajul politic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să se abată de la subiect, mai ales atunci când acesta le este defavorabil; d) maxima modalității vizează maniera în care interlocutorii își construiesc intervențiile verbale, gradul de claritate a acestora, structurarea logică a enunțurilor, evitarea ambiguității, a prolixității verbale, care afectează receptarea. Analiza limbajului politic evidențiază încălcări flagrante ale maximelor conversaționale, motivate, pe de o parte, de înregimentarea ideologică a locutorului, iar pe de altă parte, de finalitățile comunicării politice. Maxima cantității și maxima calității sunt eludate constant, în măsura în care manifestările discursive din
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
elemente care justifică apropierea comunicării politice de spectacolul de teatru. Spectacolul politic este unul interactiv, întrucât actorul-politician urmărește să promoveze imagini de sine particulare și, în acest sens, își gestionează manifestările discursive, prin prisma efectelor pe care le dorește la receptare. Emitentul politic tinde să ascundă sau să minimalizeze activitățile, faptele și motivele incompatibile cu imaginea de sine pe care o promovează. Pe această linie de interpretare, limbajul politic are rolul de a mistifica aspectele peiorative și de a accentua elementele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nu mai este eminamente verbal, ci eterogen, iar informațiile privind subiectul și cadrul enunțiativ adaugă fațete noi, care îmbogățesc/ clarifică semnificația), abordarea semiotică favorizează formarea unei viziuni complexe asupra fenomenelor discursive din spațiul politic. Capitolul 3 Publicistica eminesciană în orizontul receptării Suntem, cu toate străduințele și pretențiile, abia la începutul înțelegerii fenomenului Eminescu. (Nicolae Iorga) 3.1. Destinul editorial al publicisticii eminesciene Insuficient cunoscută publicului larg și parțial cercetată de exegeză, publicistica complinește universul creației eminesciene într-o imagine unitară. Fără
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sau de prejudecăți procustiene de interpretare. Poezia, proza, teatrul, publicistica, fiecare în parte relevă imagini ale lui Eminescu, dar geniul eminescian este oferit doar de întregul creației. În această perspectivă, ignorarea uneia dintre aceste dimensiuni nu poate decât să afecteze receptarea lumii de sensuri pe care o propune scrisul poetului. Vorbind despre cele două "vocații paralele" ale lui Eminescu, creația literară și publicistica, Șerban Cioculescu subliniază: "A nesocoti, dintr-un dispreț principial, această producție majoră a spiritului românesc care este activitatea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
publicisticii de creația literară împiedică identificarea punctelor de convergență, a liniilor de continuitate, amputând înțelegerea adecvată a scrisului eminescian. Prezentarea principalelor modalități de reflectare a publicisticii eminesciene în spiritul critic al generațiilor posterioare a vizat identificarea constantelor înregistrate la nivelul receptării, a formulelor recurente ce caracterizează exegeza eminesciană în diacronia ei. Abordarea și valorificarea publicisticii prin filtrul epistemologic al fiecărei generații a condus la confirmarea sau reevaluarea judecăților anterioare, dar identificarea unor constante la nivel de receptare este posibilă prin articularea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
constantelor înregistrate la nivelul receptării, a formulelor recurente ce caracterizează exegeza eminesciană în diacronia ei. Abordarea și valorificarea publicisticii prin filtrul epistemologic al fiecărei generații a condus la confirmarea sau reevaluarea judecăților anterioare, dar identificarea unor constante la nivel de receptare este posibilă prin articularea opiniilor în cadrul integrator pe care-l operează lectura. Demersul analitic nu poate face abstracție de tradiția interpretativă în domeniu, de deschiderile sau limitele analizelor anterioare. Propunerea unei noi abordări a publicisticii eminesciene, care să depășească "redescoperirile
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și spunem în schimb două lucruri proaste: că Eminescu este, în fond, dincolo de orice explicație; că noi, oamenii de rând, suntem în definitiv dincolo de orice răspundere"170. Fenomenul de mitizare a lui Eminescu, specific generațiilor posterioare poetului, continuă să împiedice receptarea adecvată a operei și să favorizeze circulația unor etichete procustiene, devoțiunea pentru Eminescu sfârșind în cele din urmă într-o obnubilare. Ambele atitudini sunt condamnabile din cauza excesului, a radicalismului și a închiderilor pe care le operează la nivel de interpretare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
surprinde filiațiile dintre scrisul artistic și cel jurnalistic, constantele și ineditul expresiei gazetărești. Interesul comentatorilor pentru Eminescu-publicist este motivat de regulă de rațiuni exterioare literaturii, subliniază Monica Spiridon 190, și acest lucru favorizează proliferarea unor comentarii reducționiste, ideologice, care denaturează receptarea gândirii politice eminesciene. Operând o lectură în paralel a beletristicii și publicisticii eminesciene, Monica Spiridon identifică un spațiu de convergență, de interferențe, care obligă la conceperea în complementaritate a celor două dimensiuni ale scrisului eminescian. Dincolo de diferențele generate de apartenența
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
amprenta ancorării ideologice a interpreților. Lipsa unei situări în context a operei eminesciene determină distanțarea de lumea de sensuri pe care poetul o construiește, iar întoarcerea la texte, din prisma epistemei caracteristice epocii noastre și cu conștientizarea presupozițiilor care domină receptarea, oferă șansa unei reevaluări a semnificatului publicisticii eminesciene. Demersul hermeneutic, înțeles ca dialog productiv al interpretului cu opera, are ca prim obiectiv decelarea întrebărilor fundamentale la care răspund articolele poetului, dincolo de aplicarea unor grile procustiene de lectură. O perspectivă integratoare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Liberal o grupare politică de venetici și fanarioți, străină de interesele țării, trădând-o din această cauză. (...) Printr-o ciudată substituire, oamenii politici munteni, cu deosebire liberali, erau considerați fanarioți, iar cei moldoveni (de obicei conservatori) de origine națională. Această receptare exclusiv xenomană a liberalilor nu s-a oprit, din păcate, aici, transformându-se, cuvântul nu trebuie să sperie, în adevărată xenofobie"223. Autorul articolului își susține argumentația printr-o serie de citate din corpusul eminescian: "Oricât s-ar zice scrie
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de apariția relativ târzie a unei ediții integrale a publicisticii (ultimul volum de publicistică din ediția Perpessicius apare abia în decembrie 1989), iar pe de altă parte de prejudecata că această parte a creației ar afecta imaginii geniului eminescian. Fenomenul receptării critice a publicisticii eminesciene a înregistrat de-a lungul timpului atitudini variate. Atunci când nu face obiectul unor interpretări în marginile textelor, articolele jurnalistului oferă prilejul unor anexări ideologice generate de obiectivele de legitimare ale autorilor. O tendință manifestă constă în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
hexadei semiotice întâlnim și la Traian D. Stănciulescu care, pornind de la modelul pentadic al lui H.D. Lasswell, adaugă încă un element procesului semiotic: contextul, ajungând astfel la două modele triadice complementare: triada "3P" (Potențialitate Proces Produs) și triada "3R" (Referențialitate Receptare Realizare)249. Traian D. Stănciulescu 250 evidențiază posibilitățile integratoare ale modelului hexadic în analiza comunicării politice, propunând trei paliere de desfășurare a demersului analitic: a) analiza structurală vizează investigarea elementelor constitutive ale procesului de comunicare politică: context, emitent, conținut, mijloace
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pragmatice a comunicării. Performate între o serie de libertăți și de restricții tematice și de expresie, discursul politic și cel jurnalistic își dovedesc înrudirea sub raportul construcției ideatice pe care o implică și prin suscitarea unui comportament specific la nivelul receptării. Natura politică a limbajului publicisticii eminesciene este susținută atât de criteriul conținutului (este politic limbajul care tratează subiecte politice) și al emițătorului (persoana care utilizează limbajul politic are legitimitatea de a face acest lucru), cât și de criteriul contextului (în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
parametrilor epistemologici specifici publicisticii eminesciene se realizează printr-un hexagon ai cărui poli și relații sunt prezentați în Figura 5. Asumarea limbajului politic eminescian ca obiect al analizei situaționale implică descrierea coordonatelor specifice situației de comunicare vizate: jurnalist, orizonturi ale receptării, direcții tematice, mijloace de semnificare, macro și micro-context, finalități și caracterizarea dinamicii relațiilor structurale și a impactului acestora asupra funcționalității procesului de semnificare. Întrucât limbajul este în esență tranzitiv, vom insista în analiza noastră asupra răspunsurilor, a efectelor pe care
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și micro-context, finalități și caracterizarea dinamicii relațiilor structurale și a impactului acestora asupra funcționalității procesului de semnificare. Întrucât limbajul este în esență tranzitiv, vom insista în analiza noastră asupra răspunsurilor, a efectelor pe care le generează publicistica eminesciană la nivelul receptării, precum și asupra legilor de manifestare a limbajului politic ca mijloc de expresie nu doar a raporturilor de forță din sfera politică, ci, mai ales, ca modalitate de explicitare/ reconfigurare a referențialului politic. Figura 5. Hexada limbajului politic eminescian 4.3
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
țării. Articolele eminesciene oferă imaginea societății românești în pragul epocii moderne, a prefacerilor sociale, economice și politice prin care trece țara în acele timpuri, constituind în același timp o mostră a stilului jurnalistic al vremii. 4.3.2.Orizonturi ale receptării Între toate domeniile de activitate ale lui Eminescu, publicistica are o situație aparte: cu cât interesul publicului pentru scrisul jurnalistic al poetului crește, cu atât exegeza în domeniu se îndepărtează de sensurile acestuia. În încercarea de a surprinde profilul spiritual
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
specificul scrisului jurnalistic, profund ancorat în referențialul evenimențial. O trecere în revistă a principalelor etichete atribuite gazetarului Eminescu precum și a factorilor care au generat aceste judecăți de valoare are ca scop evidențierea mutațiilor înregistrate de-a lungul timpului la nivelul receptării și a prejudecăților care au guvernat interpretarea textelor. Spațiu de o eterogenitate marcantă, publicistica eminesciană oferă terenul identificării de adevăruri ideologice pentru o serie de interpreți care, eludând determinările generice ale textului eminescian și recurgând la grile de lectură deterministe
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
poetului, asemenea acuze mai pot fi întâlnite în exegeza eminesciană. Cert este că gazetarul nu era exclusivist în judecarea evreilor, declarându-se în repetate rânduri împotriva violenței față de aceștia și lăudând meritele lor în plan economic. Diferențele înregistrate la nivelul receptării publicisticii eminesciene sunt explicabile, în parte, prin eludarea contextului istoric care a generat textele și fără de care grila de interpretare a articolelor se dovedește deficitară. Prin natura sa ancorat în prezentul evenimențial, discursul jurnalistic nu poate fi desprins de funcția
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care grila de interpretare a articolelor se dovedește deficitară. Prin natura sa ancorat în prezentul evenimențial, discursul jurnalistic nu poate fi desprins de funcția majoră care îl guvernează: aceea de a oferi informații. Un alt factor de influențare a fenomenului receptării îl constituie criteriul de judecată folosit de exegeți, criteriu care, nu de puține ori, constituie un adevărat pat procustian pentru scrisul jurnalistului. Astfel, pentru a se argumenta încadrarea publicisticii eminesciene într-o ideologie sau alta, s-au excerptat fragmente din
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
jurnalistic, avansându-se ipoteze și judecăți de valoare variate, dincolo de litera textelor. Tehnica excerptării tendențioase și a de-contextualizării a funcționat mereu în favoarea interpretărilor trunchiate, tendențioase, ale publicisticii eminesciene. Alteori, așezarea ideologică sau etnică a interpreților și-a pus amprenta asupra receptării, generând comentarii părtinitoare în privința concepțiilor și atitudinilor politice ale jurnalistului. 4.3.3. Direcții tematice Manifestându-se în direcții multiple, de la articole pe teme culturale la editoriale politice, de la studii de economie la pamflete și comentarii ironice, Eminescu surprinde în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]