7,841 matches
-
la România, începe examinarea acelor articole. Lordul Salisbury, reamintind cestiunea pusă în ședința precedentă, propune de a se lua rezoluțiunea dacă reprezentanții României vor fi ascultați de către Congres. Pentru Excelența-Sa, înalta Adunare, după ce a ascultat delegații unei națiuni cari reclamă niște provincii străine, s-ar arăta echitabilă ascultând și pe reprezentanții unei țări a cărei dorință este de a păstra un teritoriu ce-i aparține. Comitele Corti declară că se unește cu totul cu opiniunea exprimată de către colegul său, reprezentantul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de pe teritoriul său principiul admis în Turcia pentru propriii săi supuși. Excelența-Sa crede că este de neîndoit că România, încercând a intra în marea familie europeană, trebuie să primească sarcinele și chiar neajunsurile situațiunii, ale cărei beneficii ea le reclamă, și nu se va mai găsi încă multă vreme o ocaziune atât de so lemnă și decisivă de a afirma din nou principiile ce fac onoarea și siguranța națiunilor civilizate. Cât despre dificultățile locale, d. prim-plenipotențar al Franței crede că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cari s-a motivat propunerea franceză și cari dau cea mai mare extensiune libertății religioase, se unește pe deplin cu această propunere. Comitele Șuvaloff adaogă că adeziunea Rusiei la independința României este încă subordonată la primirea de către România a retrocesiunii reclamate de guvernul rus. Plenipotențiarii otomani nu ridică nici o obiecțiune contra principielor prezentate de plenipotențiarii francezi, și președintele constată că Congresul este unanim de a nu acorda independența României decât cu aceleași condițiuni impuse și Serbiei. Alteța-Sa atrage atențiunea colegilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Turciei la comisia de redacțiune. Caratheodory-Pașa, având în vedere cestiunea de îndemnitate indicată de 1-iul aliniat al Articolului V din Tratatul de [la] San Stefano, observă că articolele tratatului nefiind acceptate ca obligatorii de România care, prin urmare, nu poate reclama beneficiile stipulate de ele, ar trebui să se suprime clauzele eventual inserate în favoarea ei. Aceea a îndemnității este din acest număr precum și aceea a drepturilor românilor în Imperiul Otoman. Excelența-Sa cere dară ca Articolul V să fie redus la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
plenipotențiar al Turciei declară că dânsul nu a formulat o propunere propriu-zisă, dar că este gata a-și apropria concluziunile memoriului adresat înaltei Adunări de Sântele Locuri. Excelența-Sa atrage atențiunea Congresului asupra deplorabilei situațiuni a Sântelor Locuri ortodoxe, care reclamă punerea în executare a aranjamentelor luate de conferința ținută la Paris în 1858, arbitragiul și numirea unui superarbitru prevăzute de protocolul din 30 iulie 1858. Dânsul dară se referă Congresului pentru numirea unui superarbitru. Președintele exprimă îndoielele sale asupra competinței
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
bine de un sfert de veac de stăpînire rusească se împlinesc, cînd scriu aceste rînduri, 35 de ani teribili România se găsește în aceeași stare de sclavie. Și nimic nu s-a terminat. Conferința pentru securitatea Europei, atît de insistent reclamată de U.R.S.S. și acceptată de tot Occidentul, nu poate fi de bun augur pentru românii care așteaptă, cu răbdare creștinească, zile mai bune, ziua "libertății". Lacrimile lor vor curge înainte. Interesul puterilor occidentale nu a coincis și nu coincide
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
lui C. Burghelea (trăia la 1915), care o vinde la mezat lui Sturzescu, de la care trece la D. Mavrocordat, apoi la Șelariu și arendașul Steiner, farmacist din Focșani, proprietarul din 1915 . În 1907 moșia aparținea arendașului evreu August Steiner care reclama la 19 martie că a fost . August Steiner identifică pe din Frenciugi: Gheorghe Pricopi, Chirilă Mihai, Manole Mihutescu, Toader Mihutescu, Toader Cociobanu (cel care l-a amenințat cu moartea În cazul nepărăsirii localității În termen de 12 ore), Toader Iteni
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ca nuanță, de pictură originală. O altă problemă care a fost rezolvată a fost stoparea degrădărilor fizico-chimice, apărute la icoane, prin fragilizarea pulverulentă a pigmenților, lipsuri ale stratului pictural, prin desprinderi oarbe. Starea precară a icoanelor și a policromiei a reclamat intervenții multiple cum ar fi consolidarea structurală și mecanică a suportului, fixarea straturilor picturale, chituirea lacunelor, Îndepărtarea murdăriei, subțierea verniurilor Îmbătrânite, integrarea cromatică și protejarea peliculei de culoare, cu Vernice Damar, concentrație de 20%. Pregătirea suprafețelor pentru completări prin aplicarea
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
-i deosebirea dintre om și celelalte mamifere: regretul. Sigur că-mi pare rău după multe lucruri pe care n-am mai apucat să le fac. Pictura în primul rând. Lipsa atelierului, a timpului pe care să-l aloc unei activități reclamând continuitate și-o gamă largă de experimente m-au silit să mă rezum la grafică, mai puțin solicitantă, chiar și acesteia rezervându-i doar scurtele perioade dintre multele volume de originale și traduceri la care am lucrat de când mă știu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
se manifestă simultan, spontan, cu conștiința solidarității lor de vârstă" (Criterion, I, 1934, nr. 3-4). De regulă, în stadiul incipient, o nou generație, purtătoare de resurse proaspete, își desenează profilul înlăuntrul și împotriva celei precedente. Pe scurt, conceptul de generație reclamă o abordare complexuală, cu implicații în existența comunitară, în psihologia grupurilor și în filosofia culturii, cu luarea în considerare a ceea ce Giuseppe Ungaretti înțelegea prin Sentimentul timpului. În materie de eternism, Blaga e mult mai apropiat de mai vârstnicul Sadoveanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și au continuat să scrie până în 1948. Apoi au tăcut, unii mai mult, alții mai puțin, dar chiar cei care n-au fost ei înșiși, sau n-au fost așezați în locul lor, acelea pe care o operă ulterioară le-a reclamat. Pe spațiul temporar rămas liber s-au auzit alte voci, ale altei generații și generația războiului a devenit "generația pierdută" în traduceri, în stilizări sau în claustrări mai mult sau mai puțin la propriu sau la figurat. Era perioada în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fluviu ce ar fi putut să-i poarte numele. Mai târziu, În 1673, iezuitul Marquette și comerciantul Joliot, au explorat partea superioară a fluviului. În 1681, Cavalier de la Salle a explorat partea sa inferioară, până la vărsarea sa În golful Mexic, reclamând pentru Ludovic al XIV-lea malul drept din josul fluviului, denumindu-l statul Louisiana. Expediția s-a sfârșit tragic, fiind Împușcat de către oamenii săi. Louisiana a fost cumpărată de americani sub Jefferson. Mississippi Își șerpuiește albia după bunul său plac
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pe care Îl avea sub haină. E plăpând și nu l-a lăsat pe câmp. L-am primit, fără să-mi dau seama ce Înseamnă a avea un miel sugător În mașină. Abia ne-am despărțit și Începe să-și reclame dreptul la viață. La Buejrus intrăm În statul nord Dakota. Problema mielului devine cu fiecare kilometru tot mai apăsătoare. Găsim lapte, dar nu avem biberon. Ei nu cunosc ce i biberonul, căruia Îi spun sticlă de hranit feeding bottle. Pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
definit, întrucât ea urmărea 'apărarea cuceririlor democratice și asigurarea securității RPR contra dușmanilor din interior și exterior'. Teroarea a fost impusă în primii ani îndeosebi prin represiunea violentă: arestări, anchete, torturi, stabilirea condamnărilor (justiția era practic aservită Securității, numeroase victime reclamând faptul că, încă din faza anchetării, condamnările lor erau cunoscute), dar și constituirea de rețele de informatori în cadrul închisorilor-practică ce avea să fie extinsă la nivelul întregii societăți odată cu desființarea oficială a detenției pe motive politice. Capitolul I Desfășurarea evenimentelor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
care au participat toți brigadierii și pontatorii. După modelul preluat din Pitești, s-a găsit și un pretext pentru începerea bătăii: Pompiliu Lie, care era pontator, ar fi fost lovit de un deținut de la brigada 18; Lie și Bogdănescu au reclamat comandantului lovitura, dar și faptul că deținuții sunt recalcitranți și nu muncesc, indicând câteva nume și obținând permisiunea de a-i bate mai tare. Cei de pe listă, în jur de cincisprezece oameni, au fost aduși în brigada 14, iar la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
că ea a fost premeditată, cel puțin de către Țurcanu și Pușcașu. Este posibil ca Bogdanovici să fi cunoscut unele detalii despre implicarea autorităților comuniste în acțiunea lui Țurcanu, dar nu credem că acestea erau atât de importante încât să îi reclame moartea. Cu toate că Țurcanu era un tip orgolios și îndepărtarea unui rival ar putea constitui o explicație valabilă, pare mai credibilă varianta conform căreia acesta îl considera pe Bogdanovici vinovat pentru arestarea sa. Doar o astfel de ură cu implicații personale
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a primit o condamnare de 3 ani de detenție. A fost torturat în cel de-al treilea lot din camera 4-spital, fiind introdus în celulă pe 19 ianuarie 1950. Fire sensibilă, total dezorientat de brutalitățile și absurditățile cerințelor agresorilor, care reclamau renunțarea la vechile credințe, a izbucnit: Spuneți-mi, vă rog, fiindcă nu știu cu ce să înlocuiesc acele valori morale. Nu știu încotro s-o apuc. Pe ce m-aș putea bizui, ca să reiau vreodată un alt stil de viață
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și față de familia sa. Reacția majorității a fost una de semiizolare și mefiență, și ea s-a menținut după ieșirea din închisori, ba chiar și după 1989 în foarte multe cazuri. Există numeroase mărturii scrise ale foștilor deținuți politici care reclamă ciudățenia loturilor de 'piteșteni' întâlnite prin închisori: cu toții erau închiși, neîncrezători și cu privirile fixate într-un colț. Atitudinea aceasta s-a păstrat după eliberare din mai multe motive: în primul rând, umilințele la care au fost supuși și în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
oameni care n-ar fi calificați să controleze biletele într-un autobuz, dar cărora li se dau pe mână cifre și computere. Toți miniștrii au ratat să facă reforma care, de fond, este o reformă administrativă. V.A. : Și care reclamă o reformă cu prioritate. A.M.P. : Prin această numire, Victor Ponta e pe cale să compromită unul din puținele mituri rămase, adică acela al specialistului tânăr și de bună intenție, întors din Occident. Ea cred că ar fi fost bună pe
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cei mai străluciți polițiști ai veacului trecut, ilustrat prin violență și brutalitate.” (Universul din 8 iunie 1924). „Manciu suprima întruniri, Manciu te împiedeca să intri la Mitropolie, Manciu bătea în stradă, la poliție și în piețe, insulta pe cei care reclamau, amenința pe apărătorii lor, Manciu lovea cu o bestialitate de posedat la adăpostul cordoanelor de agenți și jandarmi. Iată omul datoriei și iată ce fel de ordine făcea acest om! Iată omul care a murit, dar aceasta nu ne împiedică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
glumelor” era tipărită „Povestea vorbei” de Anton Pan, iar Orest Horea Pașcanu semna versurile „Leibă cel cuminte”. Rubrica „Cuvinte de haz” găzduia „Neamțul la război”. Gazeta mai oferea: „Știri din lumea mare”, dar și „Știri mărunte”, poșta redacției, Calendarul săteanului, reclamă comercială. * Gazeta de Herța Gazeta de Herța. Numărul 10 din 14 martie 1998, cu multe programe electorale, propagandă pentru candidații circumscripției nr.204 Noua Suliță. 103 * Gazeta țăranului Gazeta țăranului a domnului Florică Lupu și Țăranul domnului Dori Popovici au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
viața unui popor al nostalgiei. La comemorarea a 50 de ani de la plecare a poetului la cele veșnice, Haralambie Țugui semna documentarul Eminescu. Avea Observatorul o poștă a redacției laborioasă, iar publicitatea era condusă cu grijă; se făcea nu numai reclamă comercială, ci se punea suflet pentru informarea bibliografă și bibliofilă, semnalând orice noutate în domeniu: apariția revistei literare Orizont la Cernăuți în iunie 1939, ori Cuvântul nostru, organul Asociației învățătorilor dorohoieni înainte de Crăciunul anului 1938. 135 * Observatorul, ziarul de la Dorohoi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
legii 170 alarmismului”, situație în care, până la urmă ziarul Timpul revoluționar a trebuit să cedeze. Prea cântase prohodul altor ziare, altor confrați... și-a încetat apariția la 25 decembrie 1940. * Întrun ziar din 19 decembrie 2003 se află titlul: „Profesoară reclamată pentru limbaj murdar”. Se spune că studenții din anul I ai secției de pedagogie din cadrul Facultății de Psihologie din Universitatea Babeș-Bolyai Cluj reclamă că profesoara de engleză folosește un limbaj „prea puțin ortodox”: „părinții se screm să strângă banii din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a încetat apariția la 25 decembrie 1940. * Întrun ziar din 19 decembrie 2003 se află titlul: „Profesoară reclamată pentru limbaj murdar”. Se spune că studenții din anul I ai secției de pedagogie din cadrul Facultății de Psihologie din Universitatea Babeș-Bolyai Cluj reclamă că profesoara de engleză folosește un limbaj „prea puțin ortodox”: „părinții se screm să strângă banii din c...să vă țină pe voi la școală și voi ieșiți din facultate, după patru ani, tot proști.” Licențele folosite sunt mult mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nunțile țărănești în Bucovina - culese de Valerian Dugan Opaiț, proză, semnată de Andreiu Rădulescu, M. Stroescu, Nicolai Corabașiu, Ioan S. Ionescu, Maria Cioban, I. Popa, I. Igel. Urmau: vorbe înțelepte, ghicitori, glume, sfaturi, mersul trenurilor, sfatul medicului și a ...bunicii, reclamă comercială. Călindariul pe anul ordinar 1906 era redactat și editat de Eugeniu Neșciuc, anul XIX, Cernăuți, 1905, la Societatea Tipografică Bucovineană. * Calendarul școalei Române 1905-1906 Calendarul școalei Române 1905-1906 * Calendarul Societății pentru Cultură și Literatură română din Bucovina 1914 Calendarul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]