5,429 matches
-
de cercetare-dezvoltare. ... ------------- Alin. (1) al art. 17 a fost modificat de pct. 20 al articolului unic din LEGEA nr. 147 din 11 mai 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 14 mai 2004. (2) Evaluarea și regularizarea, transpunerea și reflectarea în evidență contabilă a elementelor patrimoniale ale unităților de cercetare-dezvoltare, care se reorganizează ca instituții publice, se fac potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanțelor Publice în acest scop. ... ------------- Art. 17 a fost modificat de pct. 16 al art. I din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190618_a_191947]
-
de cercetare-dezvoltare. ... ------------- Alin. (1) al art. 17 a fost modificat de pct. 20 al articolului unic din LEGEA nr. 147 din 11 mai 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 14 mai 2004. (2) Evaluarea și regularizarea, transpunerea și reflectarea în evidență contabilă a elementelor patrimoniale ale unităților de cercetare-dezvoltare, care se reorganizează ca instituții publice, se fac potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanțelor Publice în acest scop. ... ------------- Art. 17 a fost modificat de pct. 16 al art. I din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190624_a_191953]
-
de cercetare-dezvoltare. ... ------------- Alin. (1) al art. 17 a fost modificat de pct. 20 al articolului unic din LEGEA nr. 147 din 11 mai 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 14 mai 2004. (2) Evaluarea și regularizarea, transpunerea și reflectarea în evidență contabilă a elementelor patrimoniale ale unităților de cercetare-dezvoltare, care se reorganizează ca instituții publice, se fac potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanțelor Publice în acest scop. ... ------------- Art. 17 a fost modificat de pct. 16 al art. I din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190621_a_191950]
-
de cercetare-dezvoltare. ... ------------- Alin. (1) al art. 17 a fost modificat de pct. 20 al articolului unic din LEGEA nr. 147 din 11 mai 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 14 mai 2004. (2) Evaluarea și regularizarea, transpunerea și reflectarea în evidență contabilă a elementelor patrimoniale ale unităților de cercetare-dezvoltare, care se reorganizează ca instituții publice, se fac potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanțelor Publice în acest scop. ... ------------- Art. 17 a fost modificat de pct. 16 al art. I din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190620_a_191949]
-
este obligat să utilizeze fondurile din contul special al Proiectului exclusiv pentru plățile necesare implementării activităților Proiectului, în conformitate cu anexa nr. 1 - Cererea de finanțare. (8) Beneficiarul trebuie să țină o evidență contabilă analitică a Proiectului, utilizând conturi analitice distincte pentru reflectarea tuturor operațiunilor referitoare la implementarea Proiectului, în conformitate cu dispozițiile legale. ... (9) În situația în care implementarea Proiectului presupune achiziționarea de bunuri, servicii sau execuția de lucrări, beneficiarul are obligația de a respecta prevederile legislației naționale în vigoare în domeniul achizițiilor publice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205834_a_207163]
-
cerere de exonerare a plății taxei pe valoarea adăugată la organele vamale nu poate fi aprobată timp de 12 luni de la data anulării. ... (2) Organele fiscale teritoriale vor lua măsuri de evidentă nominală a aprobărilor date și de verificare a reflectării corespunzătoare în deconturile de taxă pe valoarea adăugată a operațiunilor de import efectuate în condițiile prezentelor norme. ... Articolul 10 Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme. LISTA cuprinzând materiile prime și materialele consumabile care nu se produc sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154865_a_156194]
-
risc pentru identificarea riscului cardiac perioperator și tardiv la bolnavi selecționați pentru intervenții chirurgicale necardiace are caracter prognostic și este parte a unei bune practici clinice [7]. Deși operațiile necardiace au riscuri cardiace diferite, acestea sunt cel mai frecvent o reflectare a contextului în care are loc operația - stare de echilibru sau posibilitatea unei pregătire preoperatorii adecvate, factori ce țin de operație (modificări lichidiene, nivel de stress, durata procedeului sau hemoragii) sau factori ce țin de pacient (cardiopatie coronariană asociată bolii
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
de sine stătătoare în cadrul sistemului național de educație fizică și sport, integrate în macrosistemul economico-social; e. dimensiunea culturală - organizația sportivă ca producătoare de valori reflectate în cultura organizațională, de sistem și națională; f. dimensiunea politico-socială - organizația sportivă ca loc de reflectare a cursului social politic. 2. A doua determinare este aceea dată de condițiile ce trebuiesc împlinite pentru a se opera schimbarea / modificarea organizațională și anume: a. eficacitatea - schimbarea trebuie să poată fi adusă la nivelul practicii organizaționale; b. accentul strategic
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
Mladin, eroul central al romanului Cumpăna luminilor de N. Jianu. Mladin este secretarul organizației de partid de pe un șantier unde se construiește o hidrocentrală (...). Procesele sufletești, sterile, artificiale, inventate, nu sunt în fond altceva decât încercări de a acoperi lipsa reflectării conflictului esențial al realității, conflictul de clasă, în care se conturează puternic personalitatea caracterelor eroilor (...). Iată, de pildă, nuvela Prietenie de Traian Coșovei. Organizatorul de partid Andrei este un tip singuratec, care muncește fără nici un obiectiv (...). În fața scriitorilor noștri stau
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că literatura trebuie să înfățișeze conflictul dintre vechi și nou ce se desfășoară în conștiința unui individ, că omul este perfectibil pe baza victoriei vechiului asupra noului. Acad. G. Călinescu nu arătase că acest conflict din conștiința unui individ este reflectarea conflictelor sociale. De aici Utünk a ajuns la o serie de afirmații foarte grave. Astfel se atribuie acad. G. Călinescu idei pe care nu le-a exprimat, anume că omul este imperfect, că este supus unor contradicții de neînlăturat, ajungându
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
produc simple mutații, ele revoluționează pur și simplu conștiința oamenilor. Chiar în epoca construirii socialismului și comunismului, caracterele oamenilor simpli nu pot fi comparate în mod static (...). Înțelegerea a ceea ce înseamnă exagerarea conștientă, reliefarea figurii, are o deosebită importanță pentru reflectarea tipicului în literatură. Academicianul G. Călinescu înțelege prin exegerarea conștientă în primul rând îngroșarea la un personaj a unei trăsături fiziologice sau sufletești de amănunt, accidentale (...). După acad. G. Călinescu, Caragiale, îngroșând pe alocuri la Cațavencu unele accidente (sentimentalism, galanterie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la Cațavencu unele accidente (sentimentalism, galanterie, o anumită probitate în necinste) a dat personajului un «nescio quid personal», indefinit, fugind astfel de media statistică. A reduce exagerarea personajului la un «nescio quid personal» particular, înseamnă tocmai a pierde din vedere reflectarea esenței forței sociale respective, a aluneca în observație statistică. Caragiale a îngroșat personajul lui Cațavencu nu prin sentimentalism sau probități în necinste ci prin caricaturizarea unor trăsături negative tipice, care îl fac să fie odios, reprobat de către cititor (...). Lipsurile articolului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să gândească ipotetic, iar ipoteza - invenția - este soră bună cu hiperbola „exagerarea”». Necesitatea exagerării conștiente, a reliefării figurii în vederea sublinierii tipicului, decurge pentru artistul realist din însăși concepția sa asupra raporturilor dintre artă și realitate. Reliefând, îngroșând, el urmărește tocmai reflectarea profundă a vieții (...). Lucrări literare ca Ogoare noi de Aurel Mihale sau Noul oraș de Ștefan Andrei ilustrând efectele aplicării teoriei «tipicului ca o medie statistică oarecare» estompează de fapt trăsăturile esențiale ale fenomenelor, diminuează forța și dramatismul faptelor vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
teoriei «tipicului ca o medie statistică oarecare» estompează de fapt trăsăturile esențiale ale fenomenelor, diminuează forța și dramatismul faptelor vieții. Ca și teoriile naturaliste, concepțiile care identifică tipicul cu o medie statistică oarecare, duc la o artă lipsită de putința reflectării adevărului vieții. La baza ei stă în fond tot obiectivismul burghez (...). Exagerând, îngroșând anumite trăsături în făurirea chipului Mamei Gorki a văzut mai adânc, mai în profunzime realitatea (...). Caragiale a urât lumea burghezo-moșierească, a fost adânc convins că în cadrul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prin uz și finalitate a fost repede asimilată literaturii noi; căci nimeni nu scria sau vorbea despre reportaj, ci numai despre reportaj literar. Dintre toate speciile practicate în epocă, reportajul literar și poemul corespundeau în cel mai înalt grad condiției reflectării grandioase și grandilocvente a realului; nu întâmplător, după 1947 poemul și reportajul literar au făcut carieră, poate cea mai lungă și răsunătoare carieră. Scânteia și România liberă, Contemporanul și Flacăra dau cea mai elocventă fotografie a acestei perioade, prin reportaj
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
insistând asupra sarcinilor acestui gen în perioada construirii socialismului în țara noastră. Definind reportajul literar, referentul a arătat că acesta, la fel cu toate genurile și speciile literare, este «un mijloc de cunoaștere științifică a vieții și un mod de reflectare artistică a realității». Locul lui în literatură este bine fixat. Reportajul nu se situează «undeva între eseu și schiță», cum sublinia teoria literară burgheză; el e o specie ca oricare alta, capabilă să transmită emoții estetice, mijlocind cunoașterea veridică a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
treabă aici. O să deschid și o să rulez puțin pe cele informative, să văd dacă măcar au făcut o știre despre asta, că dacă spunea Jiji o tâmpenie, am fi aflat de peste tot. Din acest motiv am și mari dubii privind reflectarea acestui trist eveniment. Dar, voi verifica! Azi, nu te mai ridică femeia, ci media!!! Dorin Popa: Dacă tot l-ai pomenit pe Gigi Becali, am auzit că a fost și la o emisiune cu Andrei Gheorghe... Cred că numai la
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
să permită în orice moment preluarea cheltuielilor și veniturilor din contabilitatea financiară, fără a solda conturile de cheltuieli și venituri ale acesteia la finele fiecărei perioade de gestiune. În cadrul acestui sistem se vor utiliza așa numitele “Conturi oglindă sau de reflectare". Acest sistem de contabilitate dualist este practicat îndeosebi în țările Uniunii Europene din anul 1994 și în România, în timp ce în țările anglosaxone și în America predomină contabilitatea integrată. Potrivit Regulamentului de Aplicare a Legii Contabilității 82/1991 “Contabilitatea de gestiune
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
celor din rapoartele financiare anuale. La încheierea fiecărui exercițiu contabil, întreprinderea poate prezenta un raport specific al mediului care să cuprindă cheltuielile pentru protecția mediului, evaluarea recapitulativă a incidentelor și performanțelor de mediu, a activității sale cu ajutorul diferiților indicatori. În ceea ce privește reflectarea prin costuri a triplei eficiențe, opinăm că în România, alinierea cadrului legislativ actual la cel european, încă în prefaceri, ar oferi posibilitatea asimilării principiilor triplei eficiențe. Pentru o abordare corectă a triplei eficiențe, trebuie adoptată și urmată o strategie globală
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
în perspectiva implementării conceptului de triplă eficiență în programa analitică a disciplinelor contabile. Deși costurile fac obiectul de studiu al contabilității de gestiune, ca disciplină distinctă a contabilității nestandardizate, considerăm că prin acte normative specifice s-ar putea institui obligativitatea reflectării în costuri a factorilor sociali și ecologici. De asemenea, reflectarea în contabilitate și implicit în costuri s-ar putea realiza prin înregistrarea unor cheltuieli de natura provizioanelor, care să evidențieze factorii sociali și ecologici, alături de cei ce risc financiar. în
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
a disciplinelor contabile. Deși costurile fac obiectul de studiu al contabilității de gestiune, ca disciplină distinctă a contabilității nestandardizate, considerăm că prin acte normative specifice s-ar putea institui obligativitatea reflectării în costuri a factorilor sociali și ecologici. De asemenea, reflectarea în contabilitate și implicit în costuri s-ar putea realiza prin înregistrarea unor cheltuieli de natura provizioanelor, care să evidențieze factorii sociali și ecologici, alături de cei ce risc financiar. în mare parte, la această dată, agenții economici exclud eficiența socială
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
curs de execuție”. Pe de altă parte, se consideră necesară adaptarea denumirii unor conturi la specificul acticității comerciale. Astfel, se obțin denumiri noi pentru următoarele conturi: a) 901 “Decontări interne privind cheltuielile comerciale”, care prin creditul său îndeplinește funcția de reflectare a cheltuielilor preluate din contabilitatea financiară; b) 902 “Decontări interne privind activitățile comerciale”, care reflectă în rulajul creditor veniturile comerciale aferente perioadei de gestiune, preluate din contabilitatea financiară, iar rulajul debitor reflectă cheltuielile efective aferente veniturilor realizate din vânzările de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
are loc numai după încheierea acțiunii turistice, agentul reținând asupra sa toate documentele justificative. Eventualele plăți se tratează ca anticipate, fiind înregistrate în contul 471 “Cheltuieli efectuate în avans”. De asemenea, specifică activității de turism este practicarea de măsuri asiguratorii, reflectarea în contabilitate a încasărilor ca venituri are loc după încheierea acțiunii turistice (pot apare diferențe între plățile anticipate și valoarea efectivă a prestațiilor turistice). Un alt element care își pune amprenta asupra organizării contabilității de gestiune se regăsește în clasificarea
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
iar cheltuielile indirecte se impută prin diferite procedee de repartizare. 4. Principiul delimitării cheltuielilor privind producția finită de cheltuielile aferente producției în curs de execuție, presupune o determinare din punct de vedere cantitativ a acestor producții și ulterior valoric, prin reflectarea în contabilitate.Modul în care se face evaluarea are o importanță deosebită, întrucît o subevaluare a producției în curs de execuție are ca efect o creștere artificială a costului produselor finite și implicit o diminuare a profitului, pe de altă
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
Condițiile concrete din fiecare întreprindere cu producție de masă presupun adaptarea procedeelor cu valabilitate generală în calculație și găsirea unor soluții de rezolvare echitabilă pentru o serie de probleme importante între care: ü Stabilirea fazelor de calculație a costurilor; ü Reflectarea costului semifabricatelor interne pe faze de calculație; ü Repartizarea cheltuielilor de producție între două sau mai multe produse obținute din aceeași fază. Obiectul calculației în cadrul acestei metode îl constituie produsele și fazele de prelucrare prin care trece produsul. Procesul de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]