6,309 matches
-
al 2-lea Congres de psihanaliză. A fost anul în care se decide asupra fondării Societății Internaționale de Psihanaliză. La propunerea lui Freud evenimentul va fi prezidat de C.G. Jung, propunere pe care, așa cum a declarat-o ulterior, o va regreta toată viața. Era perioada de dinaintea și de după Primul Război Mondial, cu efecte diferite asupra dezvoltării cunoașterii în domeniul psihanalizei. În Franța, la Congresul Internațional de Medicină de la Paris, din 1913, Pierre Janet a recunoscut în cuvântul său serviciile importante pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
țară în 1941, a refuzat să plece, ceea ce ar fi fost încă posibil pentru el în momentul acela; dar cred că ideea de a se afla în Occident în calitate de refugiat sau de apatrid i se părea de neconceput. O fi regretat-o oare, înainte de moartea sa, în 1968? N-aș putea să spun. De altfel, vreme foarte îndelungată, nimeni din familia noastră n-a plecat. Noi am fost primii, urmați mult mai târziu de câteva rude apropiate din ultima generație. Deodată
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ca să zic așa, în fiecare întreprindere și în organizațiile de cartier. Predarea acestei limbi a salvat din mizerie mii de refugiați din Basarabia și Rusia, care reușiseră să scape „repatrierii“ forțate în Uniunea Sovietică, la sfârșitul războiului. Astăzi, de la distanță, regret faptul că n-am profitat de ocazia de a învăța rusa, făcând și eu ca toată lumea, inclusiv elevii, care, din pricina ocupației militare a țării, boicotau învățarea acestei limbi de mare cultură. Epoca stalinistă este însoțită, în memoria mea, de imagini
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pușcărie, au devenit foarte cumsecade și mi-au spus: „Poți să mai aduci și alte lucruri, dacă vrei.“ N-am făcut-o, deși aș mai fi putut aduce cărți. Dar așa e omul: atunci am renunțat și mai târziu am regretat. Într-o bună dimineață de iarnă, am plecat cu OrientExpressul, într-un vagon-lit destul de gol. La gară, se adunaseră: soacră-mea, Jeanna Filipescu, Yvonna Stolojan etc., mai mult cucoane, care riscau mai puțin decât bărbații. Ne-am despărțit de România
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
în două, îi dădu o bucată săracului și se îmbrăcă cu ceea ce îi rămăsese. În timpul acesta unii din cei de față se puseră pe rîs, pentru că găseau că arăta caraghios cu haina astfel sfîșiată. Dar mulți, care gîndeau mai sănătos, regretară foarte profund de a nu fi făcut la fel, mai ales că, fiind mai bogați decît el, l-ar fi putut îmbrăca pe sărac fără să ajungă ei înșiși în stare de goliciune." Sulpicius Severus, Vie de Saint Martin, 3
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
anului 1715, preotul parohiei rurale de la Saint-Sulpice, în apropiere de Blois, notează în registrul parohial, sub titlul "Observații asupra anului 1715": "Ludovic al XIV-lea, rege al Franței și al Navarrei, a murit la 1 septembrie al acelui an, puțin regretat de tot regatul său, din cauza sumelor exorbitante și a impozitelor atît de mari pe care le-a ridicat de la toți supușii săi. Se spune că a murit cu o datorie de 1 miliard 700 milioane de livre. Datoriile sale erau
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ingineri șefi în mari unități industriale - obținând contracte de cercetare pentru Catedră de Matematică la valori importante. În general, profesorul Arsenie Oprea se distingea prin omenie, căldura, spirit colegial. Aceste calități i-au atras foarte mulți prieteni, care i-au regretat profund dispariția. Toți cei care l-am cunoscut îi păstrăm cea mai vie amintire. Dr. Alexandru Cărăușu Prof. Dr. Ștefania RUSCIOR (1919 - 1989) Ștefania Ruscior s-a născut la 1 ianuarie 1919, la București, în familia unui distins ofițer superior
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
I.M. Dinu îi închină profesorului Ioan Ghinea patru pagini elogioase, așezându-l în rândul personalităților remarcabile din Argeșul milenar. Acum nu cu mult timp în urmă (26.X.22010) l-am condus pe ultimul drum pe profesorul Ioan Ghinea. Îl regretă familia, prietenii, colegii dar va rămâne vie în inimile tuturor imaginea chipului omului bun și blând care a fost profesorul Ioan Ghinea. Conf.dr. Gh. Andricioaei, 13 noiembrie 2010. Lucrări științifice 1. Contribuții privind calcularea mărimii particulelor coloidale folosind lungimea de
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
voi uita niciodată sfaturile, gândurile bune și impecabila prezentare a cursurilor sau a oricăror probleme la diferite ședințe. A iubit școală, catedră și pe toți cei care s-au dăruit acestora. Avea un simț aparte, nu putea fi ușor păcălit. Regret că nu am știut în timpul vieții sale cât de mult ne aprecia și se zbătea pentru noi. Am aflat-o ceva mai târziu de la fostul rector de atunci, Profesorul V. Belousov. A avut discuții furtunoase cu unii colegi, dar niciuna
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Da, e cert că într-un procent de mai bine de 50% știm că au consumat alcool în incinta sau în exteriorul școlii (profesor matematică, 52 ani). Da, am avut asemenea cazuri de consum de alcool, țigări sau ... chiar droguri. Regret să spun acest lucru dar consumul de alcool și țigări este considerat un lucru cât se poate de normal în rândul tinerilor din ziua de azi și ... nu mai au nicio jenă atunci când îi vezi fumând sau consumând băuturi alcoolice
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
unde ea abundă”(Henri Delacroix: Psychologie de l’art, p.182). Cu alte cuvinte, pentru a lămuri natura inspirației artistice, Delacroix recunoaște necesitatea unei apropieri de cea religioasă. Autorul a studiat fenomenele mistice în alte lucrări ale sale și ceea ce regretăm e că aici, unde studiază pe cele estetice, nu face decât întâmplătoare referințe la cele dintâi, evitând o confruntare mai largă și mai amănunțită. Un alt autor, James-H. Leuba, cu o atitudine franc pozitivistă, se simte în stare să precizeze
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în seara asta stau la bere cu noi și mâine nu mai apar pentru că au murit. Sunt momente foarte grele, în care te gândești de două ori dacă merită să faci meseria asta. A.N.: E vreo deplasare pe care regreți că nu ai făcut-o? C.Z.: La Katrina la uragan și îmi pare rău și că n-am ajuns în Japonia la cutremur. Dar în rest le-am cam prins pe toate. A.N.: Dar e vreo deplasare pe
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
ai făcut-o? C.Z.: La Katrina la uragan și îmi pare rău și că n-am ajuns în Japonia la cutremur. Dar în rest le-am cam prins pe toate. A.N.: Dar e vreo deplasare pe care să regreți că ai făcut o? C.Z.: Nu, în niciun caz. A.N.: Dar vreo deplasare la care să simți că n-ai făcut suficient? Că puteai să te descurci mai bine? C.Z.: Asta da. La moartea lui Marian Cozma
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
vei trece te vor convinge că este mai bine să renunți. Nu o face! Din fericire, majoritatea gafelor se uită, problemele dispar după o noapte bună de somn, oboseala trece, iar la final, dacă ai această meserie în sânge, vei regreta ziua în care te vei uita la televizor și te vei gândi că tu ai fi dat live-ul acela mai bine. Cartea aceasta nu este un manual exhaustiv. În domeniul trans misiunilor în direct nici nu poți fi exhaustiv
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
care huzurea și înainte, care reprezentau nomenclatura regimului și care au jefuit țara după ‘89, haita de torționari care au sabotat starea de normalitate prin mijloace viclene, toată această haită de ticăloși a fost plămădită în regimul Ceaușescu. Astăzi îl regretă pe Ceaușescu cei care n-au înțeles mai nimic în viața trăită pînă acum, cei care în 1990 s-au dus și au pus ștampila ca vițeii alegînd un al politruc să le conducă destinele, condamnînd în acest fel, prin
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
sinceritatea? „Constat - scria Octavian Paler - că de câte ori cineva vrea să scuze grosolăniile unuia zice: „Cel puțin, e sincer”. De parcă sinceritatea ar fi o calitate în sine. S-ar putea vorbi chiar de „un tupeu al sincerității ” care te face să regreți că nu sunt mai mulți ipocriți capabili să nu confunde sinceritatea cu lipsa celor șapte ani de acasă. V-ați gândit vreodată cum ar arăta o societate în care n-ar funcționa nici un fel de ipocrizie? Să ne ferească Dumnezeu
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
începem să învățăm cum se cuvine analizată o operă literară în întregul ei; metodele pe care le folosim sunt încă foarte stângace, iar bazele lor teoretice se află în necontenită schimbare. Așadar, mai avem multe de făcut. N-avem de ce regreta că istoria literară are un trecut și un viitor, un viitor care nu poate si nu trebuie să se rezume doar la completarea lacunelor existente în schemele puse în lumină cu ajutorul metodelor mai vechi. Se impune să elaborăm un nou
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
prin relația de tip dialectic dintre cele două "universalii" identificate: aspectul fluid vs aspectul condensat. Găsim aici germenii unei concepții care ar fi putut fi aplicată (sau invocată măcar), printre altele, la explicarea schimbărilor lingvistice, si nu putem decât să regretam că Eugeniu Coșeriu nu a cunoscut acest studiu atunci când a elaborat lucrarea să capitala, Sincronía, diacronía e historia (Montevideo, 1958). Cum grano salis, dacă avem în vedere cele cinci universalii ale limbajului determinate de Coșeriu (creativitatea, alteritatea, istoricitatea, semanticitatea și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în raport cu cuvântul este frazeologismul (= discursul repetat) în raport cu "construcțiunea" sintactica. 3.3.4.4. Din păcate, în epoca lui Hașdeu, timpul frazeologiei că disciplină preocupată de studierea acestor unități lingvistice cu regim special încă nu sosise, si nu putem decât să regretam că savantul român nu a avut aceeași prezenta de spirit de a propune o doctrină aparte și pentru "construcțiunile" sintactice condensate 38. Fără îndoială, termenul de frazeologie (fraseologie) îi era cunoscut lingvistului nostru, care, de altfel, îl și utilizează în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
parut ( sau poate a fost adevarat) am fost nedreptățit. Desigur la evaluare. Mi-am luat avântul libertății și am contestat ”nedreptatea”. Nu mi-a părut rău vreodată că în asemenea circumstanțe existențiale am abordat o asemenea conduită. De ce nu am regretat? Pentru că acest mod de a vedea lucrurile m-a motivat, m-a încurajat. Dacă pedeapsa nu ar avea posibilitatea să influențeze voința, ea ar fi nelegitimă. Importante, pentru mine sunt cele ce mă învață azi elevul : atitudinea de noutate și
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
referință în domeniu pentru acea perioadă ca și în prezent. Și-a adus o meritată contribuție la ridicarea nivelului intelectual și cultural a multor generații de elevi care îi poartă un respect, o frumoasă și vie amintire. Comunitatea locală a regretat profund trecerea prematură în eternitate. Prof. gr. I Vasile Hârțan, specialitatea fizică Herghelegiu N. Gheorghe N: 23. 01. 1926, Cișmichioi, Republica Moldova D: Starea civilă: căsătorit, 2 copii Studii: Facultatea de Matematică Fizică din cadrul Universității “Al. I. Cuza” Iași Gradul
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
și cercetătorul Dimitrie Grama. Însă, cum reminiscențele trecutului se păstrează, Vladimir Țaranov, care a predat în perioada sovietică istoria Partidului Comunist, a susținut în limba rusă un discurs despre importanța anului 1940 „în reluarea și consolidarea statalității moldovenești” și a regretat că puterea sovietică a pierdut în 1918 Basarabia. Istoricul Ion Varta a adus critici dure specialiștilor care susțin interpretarea istoriei din punctul de vedere al PCRM. „Povestea cu specificarea anului 1359 ca an al „întemeierii statalității moldovenești", e una mai
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta lui nici în veacul acesta, nici în cel ce va să fie.”. Pentru cei ce au murit cu păcate de moarte și nici în ultima clipă a vieții lor nu și-au regretat trecutul, nu s-au pocăit, pentru păcatele lor, Biserica nu se roagă. Rugăciunile aduse de cei vii pentru cei adormiți, spre a fi primite și ascultate de Dumnezeu pentru mântuirea lor, trebuie să fie însoțite de o viață creștină. Pentru
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
noi în ispită”, ne rugăm lui Dumnezeu să ne ferească de acele împrejurări, de acele momente când, în loc să facem o faptă bună, suntem înclinați să facem o faptă rea, fie din mânie, fie din neatenție sau din ispită diavolească. Apoi regretăm și avem mustrări de conștiință pentru ceea ce am făcut. Așa cum spune și Sf. Apostol Pavel: „Nu fac binele pe care îl voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc”, iar în altă parte, „toate îmi sunt libere, dar nu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în numele celui care simte acut datoria de a-i apăra, de a-i salva, de a-i îndruma, de a-i însufleți. Sunt mărturisiri despre comportamentele unui popor care nu măgulesc descendenții. Popoarele Europei lasă descendenților lor prilejuri de a regreta post factum atitudini față de o comunitate cum e cea evreiască. Nu este o plăcere să te confrunți cu reziduurile unor astfel de comportamente dar e igienic să le privești pentru că rușinea curăță viitorul de repetiții similare. Dacă pogromul a fost
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]