12,551 matches
-
și foarte înțelept: disprețuia fastul și veșmintele luxoase, era lacom la mâncare, dar foarte cumpătat la băutură, se antrena cu locvacitate în dispute filosofice și teologice, era un spadasin neîntrecut, un călăreț fără pereche, un vânător iscusit și un înotător remarcabil; nu e clar dacă știa să scrie sau să citească, dar vorbea latina cursiv 3. Creștinismul putea fi liantul Europei Unite - ca Imperiu Sfânt -, dar numai dacă era promovat și interiorizat de toți supușii împăratului, de la primii demnitari până la ultimul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
părintești mustrătoare, m-ați îndrumat către împlinita vârstă a bărbăției și mi-ați dat tărie prin învățătura științelor sacre”) - „Epistulae” (42), în Monumenta Germaniae Historica, Hanovra, 1826, vol. IV. Prețuirea nu se referea doar la dascălii yorkezi, ci și la remarcabila bibliotecă a școlii, a cărei absență o resimțea dramatic în perioada școlii palatine carolingiene. Într-o altă epistolă (12, în Monumenta Germaniae Historica, ed. cit., vol. IV) scria: Sed ex parte desunt mihi... exquisitores eruditionis scolasticae libelli, quos habui in
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Peter Figul-Jablonsky, devenit acum secretarul lui John Dury; tot la Londra găsise azil și gravorul Václav Hollar, admiratorul care, mai târziu, îi va realiza cunoscutul portret. Poate că tot acum i-a cunoscut și pe „baconieni”. Era așadar o atmosferă remarcabilă pentru promovarea ideilor sale pansofice. A scris în grabă Via Lucis (Calea Luminii) - un manual-program pentru îndrumarea consiliului savanților în munca lor de restaurare și unificare a științelor. Între timp a primit invitații de la cardinalul Richelieu, care guverna Franța, și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de specialitate și competență pedagogică infailibile 14. Alegerile eronate subminează pur și simplu procesul de realizare a obiectivelor, ele constituind cea mai frecventă deficiență a planurilor și programelor de învățământ. A treia întrebare reclamă designerului curricular, de asemenea, competență psihopedagogică remarcabilă, dar și ingeniozitate. Articularea pe verticală și pe orizontală a experiențelor - atunci când ea este perfectă - e opera unui geniu erudit. Desigur, asemenea designeri nu pot fi decât rari și, de aceea, este de preferat ca la întrebare să răspundă echipe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
confirmată de achizițiile ulterioare ale cercetării curriculare moderne. 11.7. Explozia cercetărilor psihopedagogice și curriculumul în anii ’60-’70tc "11.7. Explozia cercetărilor psihopedagogice și curriculumul în anii ’60‑’70" Succesul Taxonomiei lui Bloom (1956) a antrenat alte descoperiri psihopedagogice remarcabile. S-a comparat Taxonomia cu „Tabelul lui Mendeleev” și s-a spus că pedagogia a depășit „faza alchimică”, devenind știință obiectivă autentică. În 1959 a avut loc un alt eveniment științific major. În urma unei conferințe desfășurate la Woods Hole (Cape
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Atherton Press, New York, 1965. 4. J. Dewey, Democracy and Education, The Macmillan Company, New York, 1916. 5. În lucrarea elaborată împreună cu fiica sa, Evelyn Dewey, Schools for Tomorrow (E.P. Dutton and Co., New York, 1915), John Dewey a lăudat nu numai activitatea remarcabilă a superintendentului William Wirt, ci și pe cea a discipolilor săi Alice Barrows și Randolph Bourne, care militau pentru generalizarea în practica tuturor școlilor publice americane a ideilor sale pedagogice. 6. Pentru detalii despre activitatea superintendentului Jesse Newlon, vezi H.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
descrise în paragraful următor. Stăpânirea (mastery) acestor tehnologii presupune o anumită inginerie socioumană paideutică pretențioasă. „Inginerii” și „tehnicienii” dezvoltării curriculare nu pot fi simpli improvizatori. Și totuși, în România schimbarea curriculară a fost făcută de o echipă care, pe lângă specialiști remarcabili, a cuprins și câțiva diletanți. Deciziile acestora din urmă, materializate în prescripții eronate și primejdioase, se găsesc în număr mare în documentele curriculare validate de Ministerul Educației ori transpuse în programe școlare. Educatorii se confruntă deja cu ele, iar elevii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
folosit (mai mult sau mai puțin fidel) și de către cercetătorii care au realizat curriculumul în vigoare pentru învățământul preuniversitar românesc. Principiile și normele de proiectare curriculară modernătc "Principiile și normele de proiectare curriculară modernă" Și în privința acestora există o convergență remarcabilă în lumea teoreticienilor și a specialiștilor în proiectarea curriculară. Reproducem în acest sens formulările unor personalități prestigioase în domeniu, pentru a argumenta afirmația anterioară și pentru folosul educatorilor practicieni din România. Însă aceștia vor putea observa, cu ușurință, că mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
declarase că domeniul curriculumului clasic este „muribund”. Uitau că el propusese remedii pentru resuscitare și chiar pentru o resurecție adevărată. Era, într-adevăr, personalitatea din domeniul științei și educației capabilă să determine această schimbare de amploare. Nu numai datorită carierei remarcabile, ci mai ales supleții gândirii sale, aptă să depășească prejudecățile și regulile metodei prin intuiții geniale și revelații tulburătoare. Se născuse la 2 februarie 1909 în Columbus (Mississippi). La numai 15 ani era deja student. În 1930 a devenit graduate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
format în perioada postbelică - trebuie adăugat seriei de naivi copilăroși amintiți anterior. El își „vindecă” vidul paideutic consumând produse minore și vulgare provenite din „cealaltă parte a prăpastiei culturale” sau, pur și simplu, din „cultura de masă”. Cunosc mulți ingineri remarcabili ce „iau de bune” Protocoalele Înțelepților Sionului și destui medici care sunt convinși că francmasoneria conduce lumea; și am întâlnit destui literați remarcabili în stare să jure pe Biblie că John Kennedy a colaborat în mod necinstit cu extratereștrii. Această
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din „cealaltă parte a prăpastiei culturale” sau, pur și simplu, din „cultura de masă”. Cunosc mulți ingineri remarcabili ce „iau de bune” Protocoalele Înțelepților Sionului și destui medici care sunt convinși că francmasoneria conduce lumea; și am întâlnit destui literați remarcabili în stare să jure pe Biblie că John Kennedy a colaborat în mod necinstit cu extratereștrii. Această enormă masă de naivi este chemată să alcătuiască „satul global”. Cum se va realiza acest lucru? Dacă actualele curricula se vor păstra, eșecul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ar trebui să aibă dificultăți în utilizarea teoriilor curriculare și pedagogice. Asupra problematicii politicilor educaționale au stăruit: Gary Sykes (1992); Richard Elmore (1992); Arthur Wise (1979); Linda McNeil (1986); Michael Lipsky (1980); Lee Shulman (1983); Reba Page (1991) ș.a. Explorări remarcabile cu privire la reformele școlare au realizat: Allan Bloom (1987); E.D. Hirsch (1987); Herbert Kliebard (1987); Lynne Cheney (1987); Hans Weiler (1993); David Tyack (1993); Dan Lewis (1993); Martin Charnoy (1993); Jane Hannaway (1993); Joseph Murphy (1991); Daniel Tanner (1979); Linda McNeil
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și Ladd Holt „Technical Curriculum Form and American Elementary School Art Education” (1984)52. Studiul propunea un sistem rațional (GEMS - Goals-Based Educational Management System) care viza technomindedness („tehnomentarea”, „tehnoinstrumentarea minții”) alcătuit din cinci programe. Vom reveni cu detalii asupra acestei remarcabile realizări curriculare. O inovație a pedagogiei politice din anii ’80 a părut a fi introducerea conceptului de resistance. El a fost folosit pentru prima oară de Paul Willis în Learning to Labor (1981)53. El susținea că fiii de proletari
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să organizeze toate experiențele ulterioare de învățare pornind de la el. k) Electronic curriculum. Acest „curriculum electronic” este oferit de internet. Poate fi bun sau rău, deschis sau închis, corect sau incorect. După Leslie Owen Wilson, este o sursă de informare remarcabilă, care însă nu le poate fi utilă decât celor capabili de autodidaxie ordonată, sprijinită pe un „curriculum lăuntric” structurat riguros în jurul unui curriculumul formal (written) parcurs anterior și continuu în condiții definite de disciplină a instruirii. * „Geografia” curriculară descrisă de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lor se justifică prea puțin 244. Înaintea lor, W.D. Winn (1990) identificase implicații majore ale teoriei cognitive (postmodernă!) asupra designului instrucțional 245. B.G. Wilson (1995) a încercat chiar să identifice „rădăcinile” postmoderne în ceea ce consideră a fi cea mai remarcabilă dintre evoluțiile gândirii instrucționale moderne: constructivismul. El a mărturisit că le datorează colaboratorilor Teslow și Osman-Jouchoux clarificarea relațiilor dintre postmodernism - ca filosofie fundamentală despre lume - și constructivism - ca teorie generală a cogniției. Tabelul care urmează sintetizează aceste relații. Botezând bizar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
puțin 150 de ani înaintea datei indicate de Taguieff. De altfel, Ordinul Iluminaților există încă. Ceea ce nu înseamnă că i se pot atribui grozăviile satanice, anticatolice și antipapale care i se pun în seamă. Lucrarea lui Taguieff conține însă o remarcabilă radiografie a „culturii de masă” și a culturii vulgare răspândite prin cărți de duzină și mass-media (vezi trad. rom.: Iluminații: esoterism, teoria conspirației, extremism, traducere de C. Săvoiu, RAO International Publishing Company, București, 2007). 18. Conceptul de pensiere debole („gândire
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Interviu cu revista Der Spiegel la 23 septembrie 1966, traducere de A. Boboc, în Filosofie contemporană, Garamond, București, f.a., pp. 255-290). Este dificilă selecția unor „opere principale” (altele decât Sein und Zeit) la Heidegger din cauza faptului că toate creațiile sale sunt remarcabile. Ne mulțumim să le consemnăm, în ordine cronologică, pe cele care au influențat mai pregnant gândirea postmodernă: Antropologia filosofică și metafizică a Dasein-ului (Philosophische Anthropologie und Metaphysik des Daseins, 1929); Despre esența temeiului (Vom Wesen des Grundes, 1929); Vom Wesen
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Development: The State of the Art, Educational Technology Publications, Englewood Cliffs, 1986. 251. B.Y. White, J.R. Frederiksen, „Progressions of Quantitative Models as a Foundation for Intelligent Learning Environments”, Technical Report, 6277/1986. 252. B.G. Wilson citează, în acest sens, remarcabilul studiu publicat în 1993 în Educational Researcher (22/1993, pp. 5-16) de către R.S. Prawat: „The Value of Ideas: Problems versus Possibilities in Learning”. Prawat a demonstrat că „înțelegerea” (comprehension) poate fi antrenată instantaneu, fără aportul prealabil al memorării, atunci când cel
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Europa, dar și din SUA, Japonia, Australia. Firește, nu era deloc ușor să ajungi profesor universitar; se cerea o bogată activitate științifică, originală, presupunând decenii de documentare, experimentare, investigații pe teren - conform cu specialitatea corespunzătoare. E adevărat, nu toți erau creatori remarcabili, dar toți aveau o vastă cultură profesională. „Pentru noi”, îmi spunea un fost student al acelor ani, „erau niște semizei”. În fapt, mulți erau cunoscuți și apreciați peste hotare. Diplomele obținute în țara noastră erau apreciate și în alte țări
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Totuși, la fel de periodic, această comparație este refulată și, atunci când ea reapare, se face totul pentru a o îngropa, „fără a se dezgusta de argumentele jalnice ale unei sărăcii dezolante”12. Astfel că „în 1996, când France 3 a difuzat o remarcabilă suită de emisiuni despre raporturile și complicitatea dintre Hitler și Stalin, arătând ș...ț că această complicitate și această admirație reciprocă erau cu mult anterioare pactului din 1939, tăcerea s-a așternut în jurul acestei difuzări. Un an mai târziu, liniștea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
muncii revine cu obsesie în mai multe etape ale interviului, funcționează ca supapă pentru a explica unele episoade inconfortabile („Nu știu câți știu câte nopți am pierdut pentru expozițiile care se organizau cu prilejul vizitelor lui Ceaușescu”). Rezultatele profesionale sunt cu totul remarcabile, clădiri unicat, importante sedii de instituții, monumente refăcute, o viață și un talent dăruite pentru a făuri o operă. Iată cum își rezumă viața: „Orice meserie aș fi făcut, puneam tot așa o pasiune pentru muncă, indiferent de partea materială
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în fond, ca și populațiile primitive, adepții gândirii magice - dacă nu vorbeai despre ceva era ca și cum realitatea respectivă nici n-ar fi existat. Dar nu erau „supravegheate” doar cuvintele izolate - mai abitir, poate, erau urmărite expresiile. Spre sfârșitul regimului comunist, remarcabilul poet Florin Iaru a propus unei edituri volumul Înnebunesc și-mi pare rău!, ce parafraza titlul unei cunoscute romanțe interbelice. La ultimul nivel al cenzurii, care pentru cărți era atunci CCES, titlul a fost respins. Fiind dotat, aș zice excesiv
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
trecut în lumea celor drepți, adăugând că multe cărți a scris la viața lui. Răspunsul a evidențiat tocmai acest păcat de a fi lăsat lumii, pentru totdeauna, gânduri vinovate și mărturii mincinoase. Într-un alt context vorbeam despre tatăl unui remarcabil istoric ieșean care a refuzat să mai cânte altceva decât Internaționala. Cântase Deșteaptă-te, române! și a făcut pușcărie. După aceea, furia și neîncrederea erau așa de mari, încât, cu orice prilej festiv, cânta Internaționala. Era singurul cântec pentru care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aproape inevitabil impresia monotoniei, a repetării mecanice. Rondelul orei fermecate învederează totuși câteva atribute esențiale: „o poezie a intuiției fulgurante, uneori atroce, dar cel mai adesea discrete, de o discreție care estompează deopotrivă și disperări, și entuziasme”, ca și „un remarcabil simț al ritmului”, datorită căruia „poeta strunește admirabil materia verbală, nu prin constrângeri de sens, ci printr-o transcendență muzicală” (Cezar Baltag). Opțiunea pentru clasicitatea formelor și a tonului discursului se însoțește cu pregnanța și franchețea rostirii, care, deși situată
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
bazată pe organizarea vizuală sau pe alt fel de organizare senzorială și pe folosirea unor imagini schematice fără manipulare efectivă; modalitatea simbolică în care locul imaginilor este luat de simbolurile lor, iar gradul lor de condensare reprezintă o proprietate semantică remarcabilă. În cadrul învățării se remarcă preponderența succesivă a proceselor psihice: primei modalități de cunoaștere îi corespunde cunoașterea dată de senzații și percepții, celei de-a doua modalități îi corespunde cunoașterea dată de reprezentări și imaginație, apoi, într-o ultimă fază, este
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]