11,123 matches
-
instrument de comunicare în masă, "micul ecran" a transformat în spectacol cotidian, transmis în mari cantități și întrerupt adesea de spoturi publicitare, ritul familial săptămînal din "cinematograful de cartier", consumul de filme în sala de cinema reducîndu-se la un public restrîns format mai ales din tineri și din reprezentanți ai categoriilor înstărite ale populației. Astăzi, frecventarea cinematografelor s-a redus aproximativ de trei ori în fiecare an, față de mijlocul anilor 50, iar numeroase săli au trebuit să fie închise (aceasta este
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
pieții au desăvîrșit fenomenul, dar toate acestea nu pot constitui perfecțiunea în această evoluție. Este clar totuși că atunci cînd realizatori ca J. Losey (Don Giovanni) și M. Forman (Amadeus) l-au adus pe Mozart pe ecran, nu numai elita restrînsă a "melomanilor" și a abonaților la concerte sau la Operă au avut ocazia să-l cunoască pe maestrul din Salzburg, ci și o mare parte a corpusului social. Iar acest contact este și mai extins cînd aceste opere sau altele
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cu Școala de la Praga (Milos Forman, Vera Chytilova etc.), iar mai tîrziu de Elveția cu realizatori ca Alain Tanner ("Charles mort sau viu", 1969) și Claude Goretta. În cursul aceleaiași perioade, alte cinematografe europene își urmează propriul drum, uneori destul de restrîns, ca în Spania cu Louis Bunuel, J.A. Bardem, L.G. Berlanga, Carlos Saurer, sau din contra larg deschis spre lumea exterioară dar în același timp puternic ancorat în tradiția culturală proprie, ca în Suedia cu Ingmar Bergman. Cît despre cinematograful
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
neloială, informația de pe site oferită rapid îi ia locul. Vom vedea ce se întâmplă în continuare. Culoarea și sunetul rămân însă eterne, cu cele mai mari șanse de durată. Totul e ca arta să nu rămână doar apanajul unei elite restrânse. Îmi place optimismul colegului, ne tonifică. Dar îi amintesc că există și altă opinie: pe de o parte asistăm la triumful universal al democrației, evident, un fenomen necesar, pe de altă parte, tocmai în acest progres al omenirii apare cauza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
linii și orientări către alegerea a ceea ce se potrivește mai bine spiritului nostru din multitudinea formelor existente, adică ceea ce este mai pe măsura sensibilității, gustului și moralei din noi. Mă îndrept mai mult spre carte, nefăcând parte din acele grupări restrânse (mici societăți) care sunt unite prin legături afective și care se retrag în izolare, ignorând realitatea din jurul lor, chiar cu riscul cvasiutopiei acestor sihăstrii și năzuințe. E frumos să se întâmple ca în Educație sentimentală, în Candid, în Noua Eloiză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Într-un anume sens, teoriile postmoderniste manifestă pasiunile anilor '60 sublimate în discurs teoretic. Sciziunea sau ruptura dorită în deceniul șase, ruptură descrisă la acea vreme în discursurile despre revoluție, este proiectată asupra istoriei înseși sau asupra unor domenii mai restrînse ale societății sau culturii. Cu toate acestea, sciziunile sau rupturile apocaliptice postulate în anii '60 ca țel al luptei politice sînt descrise acum în noile teorii postmoderne ca rupturi generale doar de noile tehnologii, fără efortul luptei revoluționare, reluînd astfel
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
identifice cu Cappy. Nici un adult care se respectă nu s-ar putea identifica cu această fantezie și nu i-ar putea accepta termenii narativi ca plauzibili. Iron Eagle se prezintă, așadar, ca o fantezie adolescentină limitată și de utilitate ideologică restrînsă. Alte filme anti-arabe își anihilează propriile opoziții dintre Orientul Mijlociu "barbar" și Occidentul "civilizat". În vreme ce Occidentul prețuiește, se pare, viața, iar Orientul Mijlociu o disprețuiește, filmele se complac în expunerea unor scene în care nenumărați arabi sînt masacrați. Reacția scontată este aceea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Așadar, mijloacele de comunicare în masă formează însăși structura vieții acestor tineri și permit criticii de diagnoză să stabilească adevărul că pentru mulți din tinerii de azi cultura media este propria lor cultură. Studii anterioare asupra efectelor acesteia erau prea restrînse, făcînd uz de metode de cercetare (pseudo)științifice care au dus la eșecul încercării de a identifica modul cum cultura media vehiculează imaginile, produsele, informațiile și identitățile care, mai apoi, sînt însușite de spectatori, ce le folosesc pentru a-și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
așa încît îmbrăcămintea și înfățișarea unei persoane îi trădau imediat clasa socială din care provenea, profesiunea și statutul social 1. În societățile tradiționale, identitatea era în mod obișnuit stabilită prin naștere, căsătorie sau realizări, iar repertoriul de roluri era extrem de restrîns. Rolurile în funcție de sex erau în mod special rigide, iar munca și statutul social erau în mod puternic circumscrise de coduri sociale prestabilite și de un sistem strict de asumare a rolurilor. În epoca medievală, identitățile în Europa Occidentală erau extrem de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de sculpturi clasice, un gest modernist care, alături de altele, îi încadrează videoclipurile între produsele care violează codurile culturii "superioare", consacrînd-o pe Madona ca pe o participantă la mișcarea subversivă pop care sparge canoanele și încearcă să inoveze, chiar dacă în limitele restrînse ale fenomenului pop. În videoclipul "Borderline", ea încalcă tabu-ul relațiilor interrasiale prezentîndu-și personajul ca avînd o relație cu un tînăr hispanic. Deși pare să-l respingă pe acesta în favoarea fotografului de modă care o va face faimoasă, ea îl
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cursul celei mai lungi guvernări din România. Partidul liberal, venind la putere în 1876, a găsit o țară încă tributară Turciei. Creditul era restrâns. Finanțele publice bine așezate pe reformele și izvoarele de venituri înființate de Petre Mavrogheni. Circulația monetară restrânsă și mărginită la moneta metalică a epocii. Bancă de emisiune nu exista, iar hârtia monetă în curs era emisă pe garanția moșiilor statului și se numeau „bilete hipotecare“. Armata era puțină. Generalul Florescu înființase de curând cele 16 regimente de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
să se sfărâme și să se împartă în mai multe grupări. Putem spune că omul acesta nu a trecut prin lume fără să lase urme după el, atât numai că cele mai multe din urmele acestea au rămas într-un cerc prea restrâns, urme în sânul unui partid destinat unei vieți efemere. (Id., ibid., foiletonul XLV, AD., nr. 11 876, 26 noiembrie 1922, p. 2.) Pagina 52 Două pasaje, care se suprapuneau parțial, eliminate: Opoziția în contra guvernului Ion C. Brătianu crește. Vigilența Epocii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a serialului său memorialistic: Tot aceasta este și epoca în care se termină clădirea Ateneului, acest frumos monument al Bucureștilor. Terminarea operei este datorită lui Constantin Esarcu care a pus toată inima pentru desăvârșirea clădirii. Cu mijloace din cele mai restrânse, care ar putea părea o poveste astăzi, Esarcu a înălțat monumentala clădire și-a dat țării o sală de concerte și de conferințe cum sunt puține în Europa. Parisul însuși nu are o sală cum este sala Ateneului. Din punctul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
județului Argeș: Pitești și Curtea de Argeș). Am extras din acest temeinic Anuar, foarte puțin cunoscut azi, traducând și - uneori - rezumând, informații din primele două secțiuni ale lui (mai ales din a doua) cu grija de a ne încadra în spațiul destul de restrâns pe care ni l-am propus pentru această Anexă. Astfel, am selecționat esențialul din datele generale oferite de Damé despre București, am ales dintre adresele bucureștenilor numai acele nume care ne erau nouă (care frecventăm de patru decenii presa vremii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
să joace un rol important în viața politică a multor națiuni din secolul al XIX-lea. În plus, fără a se răspândi pe întreg globul, constituționalismul a părut vreme îndelungată să se limiteze în primul rând la o "regiune atlantică" restrânsă. Chiar dacă a existat o expansiune a guvernării constituționale în timpul anilor 1980, există încă o mare îndoială asupra profunzimii cu care a fost înrădăcinat constituționalismul. Studiul comparativ al guvernării ca studiu al sistemului politic Studiul comparativ al guvernării nu se mai
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dezvoltării" politice. * Discutarea măsurii în care guvernele obțin supunere în mod natural sau sunt nevoite să recurgă la coerciție. Părțile a II-a și a III-a privesc rolul grupurilor și partidelor, partea a IV-a, structurile guvernământului în sens restrâns, cum ar fi legislativele și cabinetele, iar partea a V-a se referă la modul în care sunt implementate deciziile și în care este exercitat controlul asupra guvernelor. Privire de ansamblu Studiul politicii guvernamentale câștigă în mod vizibil prin faptul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
trebuie să examinăm o întrebare preliminară: are vreun rost introducerea unui nou concept atunci când altul a fost întrebuințat de generații întregi, și anume acela de stat? Constituționalismul poate fi privit ca un element care pune la dispoziție o structură oarecum restrânsă, deoarece se aplică numai țărilor liberale, dar conceptul de stat pare mai cuprinzător deoarece a fost aplicat în trecut unei game variate de entități. Într-adevăr, după ce a pierdut din strălucire între anii '50 și '60, conceptul de stat a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
lucru nu se întâmplă întotdeauna; dimpotrivă, unii lideri pot folosi comunicarea publică tocmai pentru a promova facționalismul, de exemplu opiniile rasiste. Dar comunicarea publică poate fi folosită împotriva acestuia sau ca un mijloc de a apela de la o formă mai restrânsă a facționalismului la una mai extinsă, de la familie la trib, de la grupul ocupațional sau social la partid, de la partid la națiune. Procese de comunicare și structuri ale comunicării Până acum am examinat comunicarea privată și cea publică prin prisma proceselor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Gradul de implantare a partidelor politice în diverse țări este întrucâtva tehnic, dar este o problemă cheie, dacă e ca partidele să furnizeze legături între guvernare și popor. Un partid extins este prezent de-a lungul întregii țări; un partid restrâns este acela care nu urmărește sau nu reușește să fie prezent la periferie. Aceasta fie din cauză că partidul este foarte mic, fie că nu are nevoie să acopere întreaga țară, ca rezultat al structurii de clientelă pe care se bazează. Partidele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mare de organizații a dus la concluzii foarte diferite între ele. Specialiștii au identificat în jur de 40 de elemente relevante cu privire la conducere, incluzând aici prezența fizică (cum ar fi vârsta, dar și energia), trecutul social, inteligența, "personalitatea" în sensul restrâns (adaptabilitatea, entuziasmul, ingeniozitatea, încrederea în sine), caracteristici privind îndeplinirea sarcinilor și caracteristici sociale (abilitatea administrativă, popularitatea și tactul). Deși s-a descoperit că aceste elemente nu joacă același rol peste tot, inteligența, stăpânirea, încrederea în sine, sentimentul realizării, impulsul, sociabilitatea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
care administrează sistemul așa cum este el și nu urmăresc să modifice politicile sunt influenți dacă reușesc să contracareze cererile de schimbare substanțială existente în societate. Am putea de asemenea concluziona că acei conducători care introduc schimbări pe un front relativ restrâns nu au neapărat un impact mai mic decât cei care abordează politici proiectate să modifice fundamental societatea. Evaluarea impactului liderilor depinde așadar de gradul în care societatea este predispusă la a suporta schimbarea. O astfel de predispoziție apare adesea după
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de celelalte activități în care pot fi implicați funcționarii publici. Structura serviciilor publice Competența personalului De obicei, funcționarii publici implementează reguli mai eficient dacă sunt competenți și bine instruiți. Aceste condiții sunt îndeplinite mai bine acolo unde birocrația este mai restrânsă, din moment ce, atunci când ea se extinde, statul este nevoit să recruteze din ce în ce mai multe persoane cu abilități reduse și a căror instruire va dura mai puțin. Astfel, nivelul competenței serviciilor publice scade automat, dacă personalul devine mai numeros. Pe termen scurt, un
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cu mult ideea de implementare. Intervenția statului implică inițiativă; implică și posesia unor deprinderi specializate în inginerie, economie, sănătate și bunăstare socială. Aceasta înseamnă că pregătirea și profilurile carierei funcționarilor publici s-au modificat. Implementarea regulilor în sensul cel mai restrâns a atras după sine accentul deosebit pus pe formația juridică; managementul modern implică roluri de prim-plan pentru specialiști sau tehnicieni. O "specie" diferită de funcționari publici tinde așadar să se impună. Aceștia doresc să promoveze interesele statului, dar o
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Europa de Est (White et al., 1982: 222-62). În lumea a treia, presiunile pot veni în mod deschis din partea partidului unic sau a forțelor armate, sau pot fi exercitate și într-un mod mai ascuns, în interiorul unei elite politice și sociale mai restrânse, cu scopul de a-i împiedica pe judecători să acționeze în detrimentul intereselor și prestigiului acelei elite. Dar există și cazuri de rezistență din partea judecătorilor. În special în America Latină, tradițiile unei justiții liberale sunt puternice; ele ajung în mod natural pe
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în general vorbind, controlate sau cel puțin supravegheate, dacă nu rămâneau clandestine. În timp ce apariția unor mișcări sociale mai haotice și mai largi precum mișcările ecologice, pacifiste și feministe au creat ocazional impresia, în special în Vest, că grupurile de interese "restrânse" sunt mai puțin dominante, nevoia de a acționa pe o varietate de niveluri și în mai multe sectoare rămâne la fel de presantă ca în trecut. Entitățile care se ocupă de teme și interese specifice în mod clar nu sunt în declin
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]