5,680 matches
-
artă a amăgirii", nerecomandată nici pentru barou, nici pentru amvon, și în nici un caz pentru discursul de tip filosofic, deoarece tinde să câștige din start acceptul interlocutorilor, fără a le lăsa timpul suficient pentru analiza rațională a subiectului propus). Astfel, retorica a fost de cele mai multe ori redusă fie la funcția sa epidictică, fiind privită ca stilizare și ornamentare de suprafață ale unui discurs (devenind doar un studiu al tropilor), fie la euristică, fiind considerată drept metodă de aplicat în cazul disputelor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
aplicat în cazul disputelor sau polemicilor, fie la o tehnică de argumentare, exercițiu util în vederea câștigării unei dezbateri. Demersul retoric pare astfel alungat din spațiul raționalității, intrând într-o sinuoasă dezvoltare istorică. Observând seria de opoziții în relație cu care retorica a primit de cele mai multe ori o definiție negativă (adâncime/suprafață, esențial/periferic, necesar/contingent, rațiune/pasiune, fapt/opinie, lucruri/cuvinte, realitate/iluzie etc.), Stanley Fish le sintetizează în trei tipuri majore: opoziția dintre adevărul care există independent de toate perspectivele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fie obiectiv în căutarea adevărului, în timp ce al doilea tip de limbaj este acela adoptat de către retor, în ideea de a da seama de multiplele fațete ale faptelor și de contingența lor. Această așezare opozitivă fondează, de altfel, și "cearta" dintre retorică și filosofie, care se poate cu ușurință observa de-a lungul întregii istorii culturale occidentale, și în care retoricii i-a fost în mod constant repartizată analiza efemerului, contingentului, persuasivului obiecte de studiu "fragile" în raport cu cele ale filosofiei adevărul, obiectivitatea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ușurință observa de-a lungul întregii istorii culturale occidentale, și în care retoricii i-a fost în mod constant repartizată analiza efemerului, contingentului, persuasivului obiecte de studiu "fragile" în raport cu cele ale filosofiei adevărul, obiectivitatea, cunoașterea etc. Relația dintre filosofie și retorică s-a transpus, în terminologia lui Richard Lanham, în două tipuri de structuri sau "specii" disticte: "homo seriosus" și "homo rhetoricus". Homo seriosus este prototipul filosofului, care deține o identitate centrală, ireductibilă, în timp ce homo rhetoricus este privit ca un "actor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vedere obiectiv. Dacă homo seriosus suspectează procedeele lingvistice ale lui homo rhetoricus, acesta din urmă discreditează pretenția de adevăr și de limbaj neutru în care omul serios crede că își desfășoară teoriile. În ceea ce privește discursul postmodern, o importanță deosebită pentru integrarea retoricii o deține contribuția lui Nietzsche, care răstoarnă vechiul mod de gândire și în problematica retoricii, căreia îi conferă un statut de suveranitate. Dacă până acum se considera că arta retoricii nu conduce către adevăr și nu se bazează pe metodele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
discreditează pretenția de adevăr și de limbaj neutru în care omul serios crede că își desfășoară teoriile. În ceea ce privește discursul postmodern, o importanță deosebită pentru integrarea retoricii o deține contribuția lui Nietzsche, care răstoarnă vechiul mod de gândire și în problematica retoricii, căreia îi conferă un statut de suveranitate. Dacă până acum se considera că arta retoricii nu conduce către adevăr și nu se bazează pe metodele "ortodoxe" ale rațiunii, ci pe cele subiective, ale persuasiunii, Nietzsche introduce și în această chestiune
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
desfășoară teoriile. În ceea ce privește discursul postmodern, o importanță deosebită pentru integrarea retoricii o deține contribuția lui Nietzsche, care răstoarnă vechiul mod de gândire și în problematica retoricii, căreia îi conferă un statut de suveranitate. Dacă până acum se considera că arta retoricii nu conduce către adevăr și nu se bazează pe metodele "ortodoxe" ale rațiunii, ci pe cele subiective, ale persuasiunii, Nietzsche introduce și în această chestiune o turnură în punerea problemei, incluzând retorica în însăși definirea adevărului: "Ce este adevărul? O
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
suveranitate. Dacă până acum se considera că arta retoricii nu conduce către adevăr și nu se bazează pe metodele "ortodoxe" ale rațiunii, ci pe cele subiective, ale persuasiunii, Nietzsche introduce și în această chestiune o turnură în punerea problemei, incluzând retorica în însăși definirea adevărului: "Ce este adevărul? O armată mobilă de metafore, metonimii și antropomorfisme; pe scurt, o sumă de relații umane care au fost intensificate, poetic și retoric, transferate și înfrumusețate și care, după multă utilizare, par să fie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mobilă de metafore, metonimii și antropomorfisme; pe scurt, o sumă de relații umane care au fost intensificate, poetic și retoric, transferate și înfrumusețate și care, după multă utilizare, par să fie fixe, canonice și obligatorii"228. În această perspectivă nu retorica este aceea care nu se mai ocupă de căutarea adevărului, ci însuși adevărul este o construcție de tip retoric, relativ contingentă, dar încetățenită printr-o solidară utilizare a comunității. Un alt tip de explicație posibilă pentru locul ocupat de retorică
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
retorica este aceea care nu se mai ocupă de căutarea adevărului, ci însuși adevărul este o construcție de tip retoric, relativ contingentă, dar încetățenită printr-o solidară utilizare a comunității. Un alt tip de explicație posibilă pentru locul ocupat de retorică în postmodernism provine din înseși caracteristicile postmodernismului, care agrează un discurs mixt, interdisciplinar, ce nu mai respectă granițele clare, trasate anterior. Habermas, de altfel, va critica nivelarea distincției de gen dintre filosofie și literatură într-un textualism care ajunge să
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
înseși caracteristicile postmodernismului, care agrează un discurs mixt, interdisciplinar, ce nu mai respectă granițele clare, trasate anterior. Habermas, de altfel, va critica nivelarea distincției de gen dintre filosofie și literatură într-un textualism care ajunge să expedieze logica în domeniul retoricii. Aceasta din urmă estompează rațiunea argumentativă și criteriile pe care logica le punea până atunci la dispoziție. Filosoful german lecturează în procedeul deconstrucției o anumită formă de "fanatism" ce impune o căutare a imitației și secundarității în toate produsele culturale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
procedeul deconstrucției o anumită formă de "fanatism" ce impune o căutare a imitației și secundarității în toate produsele culturale. Interesul răsturnării opozițiilor clasice văzute drept relații conceptuale de dominare este și acela de a inversa primatul aristotelician al logicii în raport cu retorica. Chiar dacă inversarea acestei relații pare a fi doar o consecință printre altele a proiectului deconstructivist derridarian, Habermas nu o interpretează în acești termeni sau în cei ai suspiciunii postmoderne în fața ideii de sistem, ci ca pe o amenințare mult mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
proiectului deconstructivist derridarian, Habermas nu o interpretează în acești termeni sau în cei ai suspiciunii postmoderne în fața ideii de sistem, ci ca pe o amenințare mult mai importantă, centrală, care poate avea consecințe semnificative. Astfel, "Derrida vrea să extindă suveranitatea retoricii asupra domeniului logicului pentru a rezolva acea problemă în fața căreia se află critica totalizatoare a rațiunii"229 și, în plus, să evite considerentele științifice de analiză a textelor filosofice, care vor fi lecturate după criteriile performanței retorice și nu după
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dezminte conținuturile sale manifeste"230. Astfel, Habermas vede în exploatarea retorică a textelor întreprinsă de Derrida însuși elementul cheie care le face sensibile la a fi "constrânse" să pară a afirma altceva decât au intenționat autorii lor. În acest sens, retorica își arogă o competență de ordin general asupra unei textualități care, privită în cadrele asumate de Derrida, poate îngloba orice. Pornind de la alte considerente și presupoziții, relația logică retorică intervine și în demersul rortyan, pentru care discursul logico-metafizic este unul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
societate bazat pe idei liberale și pe principiul solidarității, discursul retoric i se pare a fi mult mai profitabil: "Aceasta ar fi exact tipul de societate pe care liberalii încearcă s-o evite una în care "logica" a guvernat și "retorica" a fost reprimată. Este esențial pentru ideea unei societăți liberale faptul că, în privința cuvintelor ca opuse faptelor, a persuasiunii ca opusă forței, totul e permis"231. În acest sens va susține filosoful american ideea unei culturi "poetizate", opuse unei culturi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
poetului puternic" vine acum să se substituie celei a preotului sau a omului de știință din secolele anterioare. De partea cealaltă, Derrida caută în general să elibereze forța retorică a textelor, iar cercetările sale asupra metaforei vin să confere ubicuitate retoricii, care traversează de acum orice tip de text. De altfel, retorica pare a fi singura în măsură să articuleze un demers precum acela al deconstrucției, în care textele se desfășoară printr-o relaționare retorică unul cu celălalt. Este important de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a omului de știință din secolele anterioare. De partea cealaltă, Derrida caută în general să elibereze forța retorică a textelor, iar cercetările sale asupra metaforei vin să confere ubicuitate retoricii, care traversează de acum orice tip de text. De altfel, retorica pare a fi singura în măsură să articuleze un demers precum acela al deconstrucției, în care textele se desfășoară printr-o relaționare retorică unul cu celălalt. Este important de subliniat efortul derridarian de constituire a unei noi retorici filosofice, care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
De altfel, retorica pare a fi singura în măsură să articuleze un demers precum acela al deconstrucției, în care textele se desfășoară printr-o relaționare retorică unul cu celălalt. Este important de subliniat efortul derridarian de constituire a unei noi retorici filosofice, care se articulează pe studiul metaforelor filosofice, mai ales că "metafora pare a angaja în totalitatea sa uzajul limbii filosofice"232. În concepția autorului francez, metafora nu este un simplu ornament, ci este o modalitate eficientă de vehiculare a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pare a fi însăși filosofia postmodernă, care se axează pe destabilizarea presupozițiilor și limbajului filosofiei moderne, "promițând" uneori modificări masive și uneori înscriindu-și metalimbajul în chiar limbajul obiect canonizat al tradiției filosofice anterioare. Aceste câteva imagini ale relevării importanței retoricii în postmodernitate ne-au conturat și ideea că analizele care țin de retorică sunt integrate într-o viziune mai amplă asupra discursivității, de care majoritatea postmodernilor s-au ocupat. Vasta cercetare a unor teme precum scriitura, discursul, metafora ne îndreptățește
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
limbajului filosofiei moderne, "promițând" uneori modificări masive și uneori înscriindu-și metalimbajul în chiar limbajul obiect canonizat al tradiției filosofice anterioare. Aceste câteva imagini ale relevării importanței retoricii în postmodernitate ne-au conturat și ideea că analizele care țin de retorică sunt integrate într-o viziune mai amplă asupra discursivității, de care majoritatea postmodernilor s-au ocupat. Vasta cercetare a unor teme precum scriitura, discursul, metafora ne îndreptățește să afirmăm că postmodernismul a contribuit, în special, la dezvoltarea retoricii metafizice și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
țin de retorică sunt integrate într-o viziune mai amplă asupra discursivității, de care majoritatea postmodernilor s-au ocupat. Vasta cercetare a unor teme precum scriitura, discursul, metafora ne îndreptățește să afirmăm că postmodernismul a contribuit, în special, la dezvoltarea retoricii metafizice și a retoricii textualiste 237. De altfel, întreg discursul postmodern este preocupat atât de forța și ineditul ideilor puse în discuție (retorica metafizică), cât și de modalitatea în care textele se construiesc, se leagă (intertextualitate) și comunică între ele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
integrate într-o viziune mai amplă asupra discursivității, de care majoritatea postmodernilor s-au ocupat. Vasta cercetare a unor teme precum scriitura, discursul, metafora ne îndreptățește să afirmăm că postmodernismul a contribuit, în special, la dezvoltarea retoricii metafizice și a retoricii textualiste 237. De altfel, întreg discursul postmodern este preocupat atât de forța și ineditul ideilor puse în discuție (retorica metafizică), cât și de modalitatea în care textele se construiesc, se leagă (intertextualitate) și comunică între ele (retorica textualistă). Credem, așadar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în discuție (retorica metafizică), cât și de modalitatea în care textele se construiesc, se leagă (intertextualitate) și comunică între ele (retorica textualistă). Credem, așadar, că aceste două orientări generale, cu performanțele lor discursive, pot da seama de dezvoltările din interiorul retoricii postmoderne. Tocmai de aceea ne vom concentra în continuare atenția pe un concept care a captivat spațiul cultural francez și care și-a adus contribuția la schițarea discursivității postmoderne și a caracteristicilor sale. 3.2. Discurs sau scriitură? În spațiul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
structuralismului și poststructuralismului a marcat într-o anumită măsură și prelungirea ei în sânul dezbaterii postmoderne, deși nu cu titlu dominant în raport cu alte concepte conexe. Cred că precizările ulterioare vor crea un cadru mai aplicat în ceea ce privește apropierea de discursivitatea și retorica postmodernă, pe care le avem cu necesitate în atenție. Pusă în relație nu doar cu alte noțiuni, ci și cu postulate metafizice esențiale, scriitura a dobândit o importanță majoră și a început să ocupe un loc central în discuțiile din
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de discursuri. Ca strategii retorice particulare, cele mai utilizate sunt codificarea textuală, fragmentarea, colajul care conduce către practica frecventă a citatului, parodia, ironia, pluralitatea planurilor și interpretărilor, contradicția, eclectismul figurilor retorice etc. Aceste procedee discursive au conturat în postmodernism o retorică a rupturii și desființării, aproape nihilistă ("retorica negării"), o retorică a descompunerii valorilor și practicilor de sorginte modernă, care a adus în prim plan o radicalizare voită și uneori întreținută a practicilor discursive. 3.3.1. Logos-ul disprețuit În
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]