8,987 matches
-
Ultimul aspect (clasa finalizată) l-am luat în calcul deoarece am presupus că, deși întrebarea viza obiectivele pe termen lung, situația prezentă a celor două categorii, sensibil diferită, putea influența opțiunile mamelor. Observăm, în primul rînd, o diferență mare de reușită școlară între băieți și fete, mai ales pentru generația care a finalizat clasa a VII-a. Diferența este ceva mai mică pentru cei care au terminat clasa a VIII-a. Subliniem faptul că este vorba de reușita din primii trei
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
diferență mare de reușită școlară între băieți și fete, mai ales pentru generația care a finalizat clasa a VII-a. Diferența este ceva mai mică pentru cei care au terminat clasa a VIII-a. Subliniem faptul că este vorba de reușita din primii trei ani de gimnaziu pentru ambele generații, deci putem afirma că cei mai mari au mai multă omogenitate din perspectiva diferențelor de performanță pe care le induce apartenența de sex. Pentru cei mai mici, autonomia este aleasă în
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
douăsprezece. Per global, alegerile mamelor și taților diferă în mică măsură a se vedea tabelul 2.8, Anexa 2. În ceea ce privește ponderile opțiunilor mamelor pentru itemii desemnînd obiectivele educative pe termen lung, nu apar creșteri sau descreșteri constante ale acestora în funcție de reușita școlară a copilului. Imaginea oferită de răspunsurile mamelor relevă importanța mai mare acordată cooperării, prima grupare de itemi din scală, și mai mică expresivității. Am construit indicatorii sintetici ai dimensiunilor obiectivelor educative pe termen scurt prin însumarea numărului de alegeri
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
însumarea numărului de alegeri din fiecare categorie. Astfel, valorile acestora puteau fi zero, unu, doi, sau trei. În tabelul 8.9 sînt prezentate comparativ valorile acestor indicatori în funcție de răspunsurile oferite de mame și de tați la nivelul fiecărei categorii de reușită școlară a copilului, precum și la nivel global. TABELUL 8.8. Procentul alegerilor mamelor pentru diferitele obiective educative pe termen scurt în funcție de reușita școlară a copiilor MAMA: Alegerile pentru obiectivele pe termen scurt cel mult patru răspunsuri Media generală 5-7 Sub
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
prezentate comparativ valorile acestor indicatori în funcție de răspunsurile oferite de mame și de tați la nivelul fiecărei categorii de reușită școlară a copilului, precum și la nivel global. TABELUL 8.8. Procentul alegerilor mamelor pentru diferitele obiective educative pe termen scurt în funcție de reușita școlară a copiilor MAMA: Alegerile pentru obiectivele pe termen scurt cel mult patru răspunsuri Media generală 5-7 Sub 7 7-7,99 8-8,99 9-10 Total Cooperare 1. Să fie mai înțelegător, mai receptiv, să coopereze mai bine cu membrii familiei
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
toate cele douăsprezece variante făcea trimitere la încrederea acordată de copil părintelui, fapt care a fost, probabil, perceput ca intens dezirabil social. TABELUL 8.9. Valorile medii ale indicatorilor obiectivelor educative pe termen scurt pentru care au optat părinții în funcție de reușita școlară a copiilor Valorile medii ale indicatorilor sintetici COOPERARE EXPRESIVITATE ACOMODARE AUTOREGLARE [mama] [tata] [mama] [tata] [mama] [tata] [mama] [tata] Media 5-7 N Med. N Med. N Med. N Med. N Med. N Med. N Med. N Med. Sub 7
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
care desemnează expresivitatea este cu atît mai ridicat cu cît copilul are rezultate școlare mai bune, cu o singură excepție: elevii cu rezultatele cele mai slabe în cazul cărora tații optează pentru expresivitate la un nivel superior următoarei categorii de reușită 7-7,99, dar inferior valorii medii. Cînd copilul se achită cu succes de principala lui îndatorire, aceea de a învăța, de a se pregăti pentru viitor, așteptările părinților se îndreaptă în mai mare măsură spre cunoașterea de sine, spre valorificarea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
pe care o apreciază sensibil mai necesară copiilor cu rezultate mai slabe, iar mamele optează cel mai puțin pentru acomodare alegînd, în schimb, autoreglarea la nivelul cel mai înalt. În concluzie, ambii părinți valorizează mai mult expresivitatea dacă tinerii au reușită școlară superioară, dar mamele pun un accent în plus pe capacitatea acestora de a-și organiza activitățile de învățare, de a-și împărți judicios timpul, de a-și asuma responsabilitatea propriului viitor. Am presupus că accentul diferit asupra principiilor educative
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de a-și asuma responsabilitatea propriului viitor. Am presupus că accentul diferit asupra principiilor educative pe termen scurt depinde de apartenența de sex a copilului. Controlînd această din urmă variabilă am încercat să stabilim dacă imaginea anterioară asupra relației dintre reușita școlară și opțiunile pentru obiectivele educative se păstrează. Per global, mamele insistă la fel de mult asupra valorilor educative ale momentului, indiferent de apartenența de sex a copilului. În cazul taților apare un accent mai puternic asupra expresivității în ceea ce le privește
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
copilului. În cazul taților apare un accent mai puternic asupra expresivității în ceea ce le privește pe fete și pe autoreglare în cazul băieților. Imaginea tradițională a rolului masculin/feminin pare a fi păstrată mai mult de către bărbați. În ceea ce privește legătura cu reușita școlară, opțiunile celor doi părinți pentru cooperare și expresivitate se modifică în funcție de performanțele copiilor în același sens ca și în cazul analizei nediferențiată pe sexe, cu excepția cerințelor ridicate ale taților în raport cu fetele care au rezultatele cele mai slabe dar care
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
număr de șapte. Un element în plus față de analiza nediferențiată pe sexe constă în faptul că, în ceea ce le privește pe fete, mamele au insistat cu atît mai mult pe autoreglare și cu atît mai puțin pe acomodare cu cît reușita școlară a fiicelor lor a fost mai bună. Această regularitate nu apare în cazul opțiunilor taților; am putea presupune că mamele sînt mai deschise spre a-și privi fetele ca pregătindu-se pentru o carieră profesională de succes decît tații
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
alegerea la un nivel superior mediei a autoreglării pentru fetele cu medii sub șapte și a acomodării la nivelul cel mai scăzut pentru același grup. TABELUL 8.10. Valorile medii ale indicatorilor obiectivelor educative pe termen scurt opțiunile mamelor în funcție de reușita școlară a copiilor și apartenența de sex MAMELE Valorile medii ale indicatorilor Media generală 5-7 [4 categorii] sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total N Med. N Med. N Med. N Med. N Med. BĂIEȚI COOPERARE 36 1,61
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
părinții le pot oferi puțin suport: studiile lor sînt de nivel scăzut, iar veniturile pe membru de familie sînt mici. Acești copii vor trebui, probabil, să se descurce cît mai repede pe cont propriu. Expresivitatea, asociată cel mai puternic cu reușita școlară, este aleasă cel mai mult în familiile de tip Asociație, care au cel mai ridicat nivel de școlaritate și al veniturilor, iar copiii au media generală a claselor V-VII cea mai ridicată. Probabil că mamele din aceste familii
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
că mamele din aceste familii pun accentul pe valorificarea la maximum a posibilităților copilului, pe dezvoltarea complexă a unei personalități armonioase în condițiile în care celelalte aspecte ale obiectivelor educative sînt atinse în măsură suficientă pentru a-i asigura copilului reușita în plan social. Cooperarea valoare "expresivă") este cerută în mai mare măsură fetelor decît băieților în familiile de tip Companional și Bastion și în mai mică măsură în cele de tip Paralel și Asociație. Pentru autoreglare valoare "instrumentală"), lucrurile stau
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
măsură, aceste cerințe. Am dorit să stabilim dacă, și în ce măsură, insistența mamelor pentru unul sau altul dintre obiectivele pe termen scurt depinde de nivelul lor de studii. Mamele cu studii universitare aleg în cea mai mare măsură expresivitatea asociată cu reușita școlară și în cea mai mică măsură cooperarea. În ceea ce le privește pe mamele cu nivelul cel mai scăzut de studii, ele aleg în cea mai mică măsură expresivitatea și în cea mai mare măsură acomodarea. TABELUL 8.12. Valorile
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
0,90 156 0,77 35 0,89 33 0,85 338 0,80 Media generală 5-7 58 7,61 50 8,04 154 8,58 35 8,87 33 9,42 333 8,44 Nu trebuie să uităm că reușita școlară a copiilor ale căror mame au cel mult zece clase este cea mai slabă. În condițiile date, pare firesc ca în aceste familii atenția să fie îndreptată spre acest domeniu. Acomodarea vizează, însă, și chestiuni legate de politețe, ordine
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
scăzut ele reprezintă, încă, obiective de atins. Nivelul de studii al mamei pare a avea un impact univoc doar asupra opțiunilor privind expresivitatea. S-ar putea ca la fiecare nivel de studii al mamei să intervină atît considerente legate de reușita școlară a copiilor, cît și de concepția generală a părinților privitor la educație mai tradiționalistă, punînd accentul pe cooperare și acomodare sau mai modernă. Ultimul aspect analizat privitor la obiectivele educative pe termen scurt îl constituie relația cu rangul nașterii
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
peste 46 1.52 46 0.46 46 1.13 46 0.78 Total 331 1.43 331 0.76 331 0.96 331 0.80 De la primii născuți se așteaptă cea mai multă expresivitate, asociată, după cum am subliniat, cu reușita școlară și nivelul cel mai scăzut al acomodării. De la ultimii născuți se așteaptă cooperare și acomodare la cel mai înalt nivel, pe cînd expresivitatea și autoreglarea se află pe ultimul loc. Diferențele între primii născuți și cei de pe rangul doi
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mici; diferența calitativă apare în raport cu copiii născuți pe rangul trei sau superior care provin, în marea lor majoritate, din familii numeroase, cu venituri mici. Ca o concluzie privitoare la obiectivele educative ale părinților, ele par a fi puțin relevante pentru reușita școlară a copiilor, cu excepția autonomiei, în cazul referirii la aspectele de lungă durată și a expresivității pentru situația de moment. Atitudinile parentale depind de nivelul lor cultural, dar și de stereotipiile vizînd rolurile de sex. Apartenența copilului la o familie
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cu standard sociocultural scăzut sînt promovate valorile tradiționale în mai mare măsură, copilul fiind pregătit pentru cooperare, acomodare și în mai mică măsură pentru autonomie sau sensibilitate. Următorul capitol este destinat analizei practicilor educative familiale și a relevanței acestora pentru reușita școlară a copilului. Aspectele avute în vedere sînt cele privitoare la tehnicile de influență ale părinților, implicarea acestora în educarea copilului și modul în care sînt mediate influențele celorlalți agenți ai educației/socializării. Capitolul 9 PRACTICILE EDUCATIVE PARENTALE AȘTEPTĂRI ALE
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a VIII-a, aflarea rezultatului la testul național putea influența, evident, părerile părinților, în sensul că eșecul la acest examen excludea posibilitatea continuării studiilor într-o altă variantă decît școala de arte și meserii. TABELUL 9.1. Nivelul mediu al reușitei școlare din primii trei ani de gimnaziu pentru toți elevii, respectiv pentru cei de clasa a VII-a în categoriile de studii considerate dezirabile de către mame MAMA: Nivel maxim de studii considerat potrivit pentru copil Media generală 5-7 Elevi clasa
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
109 68.1% 8.93 232 70.5% 8.90 Total 158 100% 8,44 333 100% 8,44 Am prezentat diferențiat situația elevilor de clasa a VII-a deoarece răspunsurile mamelor nu au fost în nici un fel influențate de reușita sau eșecul la testul național. Distribuțiile de frecvență sînt extrem de asemănătoare și relevă faptul că marea majoritate a mamelor își doresc studii superioare pentru copiii lor. Legătura statistică dintre performanța școlară și așteptările părinților este extrem de clară. Ne putem întreba
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
poate constata din tabelul 3.1 Anexa 3, numărul mediu de ani de școală ai părinților crește constant o dată cu nivelul așteptărilor acestora privitoare la studiile maxime pe care ar trebui să le atingă tînărul. Nu trebuie să uităm, însă, că reușita școlară este și ea asociată intens pozitiv cu nivelul cultural al părinților. Nu putem aprecia dacă așteptările părinților influențează reușita școlară sau, invers, reușita școlară a copilului este cea care induce așteptări mai mult sau mai puțin ridicate. Evident, ar
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
așteptărilor acestora privitoare la studiile maxime pe care ar trebui să le atingă tînărul. Nu trebuie să uităm, însă, că reușita școlară este și ea asociată intens pozitiv cu nivelul cultural al părinților. Nu putem aprecia dacă așteptările părinților influențează reușita școlară sau, invers, reușita școlară a copilului este cea care induce așteptări mai mult sau mai puțin ridicate. Evident, ar fi mai probabil să se manifeste o cauzalitate circulară, adică influența să se manifeste în ambele direcții. Din considerente legate
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
studiile maxime pe care ar trebui să le atingă tînărul. Nu trebuie să uităm, însă, că reușita școlară este și ea asociată intens pozitiv cu nivelul cultural al părinților. Nu putem aprecia dacă așteptările părinților influențează reușita școlară sau, invers, reușita școlară a copilului este cea care induce așteptări mai mult sau mai puțin ridicate. Evident, ar fi mai probabil să se manifeste o cauzalitate circulară, adică influența să se manifeste în ambele direcții. Din considerente legate de spațiul limitat al
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]