5,687 matches
-
p. 178). Găsim în acest pasaj cutremurător elementele unei scale în două măsuri a românității: românitatea pură crescută în autohtonitate și românitatea alterată de contactul cu tot ce este străin spiritului național. Această distincție introdusă de Bărnuțiu își va găsi rezonanța ideologică o jumătate de secol mai târziu, în faimosul și infamul articol semnat de Nae Ionescu, "A fi "bun român"" (1930). Exponent al autohtonismului românesc întemeiat în matricea ortodoxistă, Ionescu va delimita "bunul român" de "românul" per se. După criteriile
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
națiunii a fost reabilitat. În paralel, Partidul a continuat travaliul de consolidare a propriei galerii de figuri eroice prin adăugarea altor nume la cele deja clasice. Astfel, alături de I.C. Frimu, Ștefan Gheorghiu, utecistul Vasile Roaită și Filimon Sârbu, nume de rezonanță canonică ale mișcării proletare, sunt celebrați muncitori sau "intelectuali organici" precum Alexandru Constantinescu, Dimitrie Marinescu, Gheorghe Cristescu, Constantin Popovici ș.a. (Hurezeanu et al., 1988, p. 172). Virajul înspre naționalism luat după 1964 a ridicat problema "păcatului originar" al partidului, exprimat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
0,15 4,90 2006 5,90 2,25 8,15 2007 2,90 4,30 7,20 Sursa: Barometrele de Opinie Publică, 1994-2007 Excluzând fulgurația electorală a Partidului Noua Generație - care poate fi pusă se seama altor factori decât rezonanța doctrinară a electoratului cu platforma de dreapta, cum ar fi pe flerul populistic al liderului său George Becali - partidele tradiționale de extrema dreapta, PRM și PUN se află într-un picaj susținut. Ascensiunea fulminantă și decăderea spectaculoasă a extremei dreapta
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecutului; b) dimensiunea codificată ritualic, i.e., ordinea comemorativă a memoriei, care totalizează complexul de practici ritualice prin care anumite aspecte ale trecutului, cu întreaga lor încărcătură simbolică, sunt reproduse în prezent; c) dimensiunea indexată nominal, care cuprinde totalitatea numelor cu rezonanță istorică ancorate spațial. Aceasta se bifurcă în două ramificații: i) sub-dimensiunea toponimiei stradale, exprimată de denumirile străzilor, care, după cum a arătat convingător V. Docea (2010) într-un studiu de caz asupra straturilor nominale ale rețelei stradale a Timișoarei, se supune
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
le implică abordarea atât de complexă a semioticii gestuale. Motivul pentru care ne propunem să abordăm gestul în comunicarea didactică a pornit de la anumite aspecte școlare și sociale actuale, vizibile la nivel național și pentru întreg corpul profesoral, cu privire la diminuarea rezonanței intervenției educative asupra elevilor, erodarea consistenței și expectanței relației profesor-elev, denigrarea statutului și imaginii profesorului, demotivarea școlară și acapararea timpului elevilor de tehnologia informațională și mass-media. În acest sens, relevanța problematicii dezbătute în volumul de față se justifică din dorința
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
viteză, direcție de execuție, intensitate, durată, precizie. În analiza semantică a gestului ne-am centrat pe studierea relației dintre gesturile profesorului cu referenții (obiectele desemnate sau cuvintele pe care le însoțesc). Analiza pragmatică a gestului a avut în vedere eficiența, rezonanța, utilitatea, impactul gesturilor profesorului asupra auditoriului, insistând asupra funcției acționale, comunicative a gestului. Luând în considerare conceptul funcție-semn promovat de Umberto Eco (1976/2008) în lucrarea ,,O teorie a semioticii", am definit gestul în comunicarea didactică ca o stare intermediară
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de comunicare gestuală" (de transfer a conținutului semnificativ) alcătuiesc semioza gestualității comunicative. Am considerat semioza didactică (capitolul 2) o structură semnificantă de semne lingvistice și nonlingvistice, care facilitează învățarea și presupune atât capacitatea de reprezentare (semnificare, valorizare) și formulare (convingere, rezonanță afectivă) din partea profesorului, cât și capacitatea de referențialitate și interpretare din partea elevilor. În acest capitol, am prezentat evaluarea performativității comunicării didactice de către elevi din perspectiva rezonanței/ impactului relației educative (dimensiunea pragmatică) și am analizat mai multe modele semiotice ale discursului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care facilitează învățarea și presupune atât capacitatea de reprezentare (semnificare, valorizare) și formulare (convingere, rezonanță afectivă) din partea profesorului, cât și capacitatea de referențialitate și interpretare din partea elevilor. În acest capitol, am prezentat evaluarea performativității comunicării didactice de către elevi din perspectiva rezonanței/ impactului relației educative (dimensiunea pragmatică) și am analizat mai multe modele semiotice ale discursului didactic (ținând cont de tipologia propusă de Charles Morris), care să releve în aceeași măsură structura internă și mecanismele performative ale acestuia. Valorizarea gesturilor în comunicarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu indexul stâng 89. Dacă realizăm o comparație a gestului din punct de vedere sintactic și din punct de vedere semantic, observăm o înclinare a sintaxei spre convenționalism și a semanticii spre materialism. 3. Analiza pragmatică a gestului: vizează eficiența, rezonanța, utilitatea gestului și analizează impactul acestuia asupra receptorului. De regulă, gestul este cel dintâi care trădează starea afectivă a emițătorului, sentimentele și emoțiile trăite, iar această stare pozitivă sau negativă se transmite receptorului. Armonizarea gesturilor, congruența acestora cu limbajul verbal
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
circumstanțe, profesorul trebuie să fie capabil să evalueze corect fiecare rol, să identifice și să adapteze modalități de rezolvare plecând de la elevi, factori perturbatori și context, ajungând la ideea de intervenție educațională în funcție de situație. Având în vedere scopul facilitării învățării, rezonanța afectivă și motivațională a elevilor, trezirea conștiinței și implicării acestora, eficacitatea semiozei didactice este dată de armonia dintre substratul rațional, tematic și performativ al comunicării didactice. Asumarea semnificațiilor unităților de învățare cu ajutorul virtuților comunicative (dimensiunea semantică) implică logica internă a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și implicării acestora, eficacitatea semiozei didactice este dată de armonia dintre substratul rațional, tematic și performativ al comunicării didactice. Asumarea semnificațiilor unităților de învățare cu ajutorul virtuților comunicative (dimensiunea semantică) implică logica internă a comunicării (dimensiunea sintactică) și depinde de impactul/rezonanța comunicării asupra elevilor (dimensiunea pragmatică). Unitatea și integralitatea analizei semiozei didactice rezultă din faptul că fiecare dimensiune se realizează prin participarea celorlalte. Nu ne putem imagina eficiența comunicării didactice în afara respectării normelor de ordin logic, sintactic sau în afara înțelegerii semnificațiilor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
didactic este interesată de dimensiunea ilocuționară (ca expresie a intenției comunicative) și de cea perlocuționară (care urmărește efectul asupra elevului și-l determină să acționeze). Amintim faptul că efectul discursului didactic nu depinde numai de intenția profesorului, cât de ecoul, rezonanța vorbelor sale în conștiința elevilor. În acest sens, eficacitatea discursului didactic nu este evaluată numai de calitățile sale intrinseci, de care se ocupă sintactica, ci și de impactul asupra elevilor, de capacitatea de a schimba, forma, dezvolta percepții, atitudini, valori
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pune la îndoială informațiile transmise și credibilitatea profesorului. ▪ persuasiunea se referă la puterea de convingere a profesorului și arta de a crea emoții și sentimente, de a pătrunde în gândirea, trăirea, modul de acțiune al elevului prin intermediul unui fenomen de rezonanță, de comunicare afectivă și empatică. O bună modalitate de a-i atrage de partea sa și de a-i persuada pe elevi încă de la începutul lecției, este aceea de a-i trata cu respect și de a-i înțelege. Cele
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
limbaj sugestiv (,,ar fi bine", ,,s-ar putea", ,,posibil", ,,se recomandă", ,,probabil" etc.); • stimularea motivației școlare și precizarea crizei de timp (,,astăzi", ,,acum", ,,imediat", ,,repede", ,,curând" etc.); • aprecierea efortului depus pentru învățare, nu numai a rezultatului obținut; • adăugarea cuvintelor cu rezonanță afectivă (mândru, avantaj, încredere, merit, interesant, plăcut, etc.) la argumentarea logică. Printre efectele persuasiunii se numără toate schimbările de natură cognitivă, emoțională, motivațională, atitudinală și comportamentală. Indiferent de tematica dezbătută, profesorul trebuie să urmărească cultivarea sentimentelor pozitive la elevi (de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
date statistice sau fapte provocatoare; • apelarea la mărturisire sau la experiența personală; • folosirea unor citate relevante pentru tematica dezbătută sau a unor afirmații care să creeze dileme cognitive. Dacă puterea de convingere are legătură cu rațiunea și stăpânirea limbajului verbal, rezonanța afectivă depinde de valorificarea elementelor paraverbale (tonul vocii, ritmul vorbirii, intonația, intensitatea vocii etc.) și nonverbale (privire, vestimentație, accesorii, mers, postură, miros, gestică, proxemică etc.). Profesorul este asemenea actorului de pe scenă, care pune în valoare mesajul pe care îl rostește
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
simetrică, elevul având un rol activ prin faptul că este recunoscut ,,ca un centru de interese, intenții și activități cu drepturi legitime și legitimate"106. Schimbarea de paradigmă în analiza comunicării didactice, de la o tranzacție educațională la o relație cu rezonanță, aduce în prim plan elevul, cu nevoile, posibilitățile, interesele și expectanțele sale. În acest sens, se dezvăluie și capătă amploare dimensiunea relațională a comunicării didactice. O analiză pertinentă asupra locului și rolului ocupat de profesor care astăzi nu mai poate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atenția asupra rolului feed-back-ului în relația cu elevii și importanța autoevaluării în vederea reglării conduitei comunicaționale în funcție de mesajele verbale, paraverbale (elemente prozodice și vocale) și nonverbale ale actorilor educaționali. Performativitatea comunicării didactice este evaluată de către elevi, dar și de profesor, în funcție de rezonanța afectivă a relației educative și de rezultatele obținute. Efectul relației educaționale depinde de ecoul mesajelor comunicate care au rezonanță în conștiința elevilor, atât în prezent, cât mai ales de-a lungul vieții acestora. Astfel, eficacitatea comunicării dintre profesor și elev
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elemente prozodice și vocale) și nonverbale ale actorilor educaționali. Performativitatea comunicării didactice este evaluată de către elevi, dar și de profesor, în funcție de rezonanța afectivă a relației educative și de rezultatele obținute. Efectul relației educaționale depinde de ecoul mesajelor comunicate care au rezonanță în conștiința elevilor, atât în prezent, cât mai ales de-a lungul vieții acestora. Astfel, eficacitatea comunicării dintre profesor și elev nu este evaluată numai de calitățile sale intrinseci, de care se ocupă sintactica, ci și de impactul asupra elevilor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
aici, ar putea să decurgă o serie de măsuri în vederea îmbunătățirii procesului de predare-învățare-evaluare și relației profesor-elev. Nehotărârea, neliniștea, anxietatea, incertitudinea elevilor, dar și bucuria, mulțumirea, siguranța de sine pot fi transmise profesorului prin intermediul limbajului gestual. Asemenea cuvintelor, gesturile au rezonanță în comunicarea didactică, vibrează, trădează, dar și conduc la o participare afectivă din partea elevilor. Gesturile elevilor transmit semnificații valoroase profesorului pe parcursul lecției dacă acesta deține competența comunicării gestuale. De exemplu, profesorul, care observă că elevii săi stau cu mâna închisă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevului care nu știe să răspundă) și gesturi inexpresive (cum ar fi orientarea palmelor profesorului în jos pentru calmarea elevilor indisciplinați). Cu cât punerea în scenă a unei lecții este ,,dramatizată" și cu ajutorul gesturilor expresive, cu atât profesorul obține o rezonanță afectivă mai mare din partea elevilor, succesul său fiind astfel garantat. El creează senzația că gesturile expresive apar involuntar în timpul predării, știind că impresia de spontaneitate atrage atenția elevilor. Dar, este vorba de o spontaneitate calculată, gesturile expresive fiind minuțios pregătite
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gestul indicării cu degetul arătător de către profesor este însoțit de un mesaj verbal care exprimă autoritatea sau dominarea, atunci această concordanță gest-cuvânt are o putere de convingere și de pătrundere semnificativă asupra elevului. c) Analiza pragmatică are în vedere eficiența, rezonanța, utilitatea gestului și analizează impactul acestuia asupra receptorului. Congruența dintre gestul indicării cu degetul arătător și avertismentul verbal al profesorului își pune amprenta asupra reacției elevului în sens inhibitor, producându-i sentimente negative de genul anxietății, frustrării, inferiorității etc. De
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevi; - își orientează mâinile deschise spre elevi, cu palmele față în față; - manipulează des și eficient materialele didactice. Cu ajutorul analizei de conținut și statisticii inferențiale (prin calcularea coeficientului de corelație Pearson Chi-Square), am arătat faptul că gesturile profesorilor au o rezonanță puternică asupra elevilor, influențându-le în mod deosebit starea afectivă. Prin intermediul Grilei de observare, am constatat faptul că gesturile profesorilor cu o reactivitate accentuată la stres care produc disfuncții în comunicarea didactică au efecte negative asupra elevilor (intimidare, frustrare, distanțare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
obiect; h) gesturi personale. gesturi care dau glas stărilor emoționale. 3. Exemplificați o situație în care mesajul verbal al profesorului este incongruent cu cel gestual și menționați efectele produse asupra elevilor. 4. Ca și cuvântul, gestul în discursul didactic are rezonanță și vibrație, trădează și conduce la o participare afectivă, reprezintă premisă, mijloc și efect. Explicați și exemplificați cum facilitează gesturile profesorului însușirea unităților de învățare. 5. Gesturile complementare care însoțesc mesajul verbal al profesorului cu scopul de a descrie un
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Întâmplă să formeze aspecte cu una sau alta dintre pozițiile planetare din tema natală (să le „tranziteze”). Când o planetă aspectează (prin conjuncție, opoziție, trigon, careu sau sextil) un „punct sensibil” din tema natală, acționează ca un emițător, intră În rezonanță cu el, Îl activează și-l determină să se exprime. Uneori, Îi vorbește Într-o limbă familiară; alteori, dialogul este discordant... se Întâmplă chiar ca tema natală - și, prin urmare, posesorul ei - să aibă impresia că primește un mesaj absolut
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
6,7% dintre cei care au răspuns sunt conștienți că pot răspândi o infecție cu transmitere sexuală altor persoane. O mare parte a lor asociază o infecție cu transmitere sexuală cu moartea (aprox. 50%), acest procent ridicat provenind probabil din cauza rezonanței pe care o are în general SIDA. 30,4% nu știu ce consecințe poate avea o infecție cu transmitere sexuală. Ierarhia în ceea ce privește sursele de informare asupra consecințelor infecțiilor cu transmitere sexuală se menține: grupul de prieteni, specialiștii, mass-media. ● Modalități de protecție Folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]