KorAP: Find »[drukola/base=rit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...207 208 209 ...223 >

5,555 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

foarte greu, sau nu ajungea deloc în capitală, motiv pentru care nu a avut vizibilitate la nivel național 326. În Transilvania a existat o concurență și o abordare diferită a publicațiilor catolice care transmiteau mesajul național. Revistele și ziarele de rit unit erau "criticate" chiar din interior, de specialiști ai fenomenului, din cauza lipsei de concentrare și unitate. Revistele au reprezentat un segment important al presei catolice din România. În 1936 existau 41 de reviste catolice, dintre care 22 erau de rit

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
rit unit erau "criticate" chiar din interior, de specialiști ai fenomenului, din cauza lipsei de concentrare și unitate. Revistele au reprezentat un segment important al presei catolice din România. În 1936 existau 41 de reviste catolice, dintre care 22 erau de rit latin, iar 19 de rit unit. După conținut, au fost clasificate astfel: cu caracter general (10 reviste), de activitate catolică (4 reviste), apostolat și rugăciune (9 reviste), buletine diecezane (3 reviste), buletine parohiale (3 reviste), buletine pentru femei (3 reviste

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din interior, de specialiști ai fenomenului, din cauza lipsei de concentrare și unitate. Revistele au reprezentat un segment important al presei catolice din România. În 1936 existau 41 de reviste catolice, dintre care 22 erau de rit latin, iar 19 de rit unit. După conținut, au fost clasificate astfel: cu caracter general (10 reviste), de activitate catolică (4 reviste), apostolat și rugăciune (9 reviste), buletine diecezane (3 reviste), buletine parohiale (3 reviste), buletine pentru femei (3 reviste), despre pământul sfânt (2 reviste

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Academie catolică (Katholikus Akademia) a cărei reședință se afla la Cluj. Aceasta era împărțită pe trei secțiuni și avea ca scop principal organizarea de conferințe și publicarea materialelor prezentate la aceste întruniri. Ziariștii și publiciștii uniți, dar și cei de rit latin de limbă română, erau grupați într-un comitet de presă în cadrul AGRU-ului330 de la Cluj, cu sediul pe strada N. Iorga, nr. 6. Acest comitet l-a avut ca președinte pe Ioan Agârbiceanu, membru corespondent al Academiei Române, laureat al Premiului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
confesiuni din România și care să prezinte poziția Vaticanului în legătură cu toate problemele societății. Alte minusuri erau: lipsa unor specialiști în domeniul presei care să se ocupe doar de acest lucru, incapacitatea de colaborare eficientă între toate ordinele religioase, etniile și riturile catolice pentru realizarea unor scopuri comune. Mizele presei catolice din România (sprijinită activ și consistent de Vatican), au fost realizarea unității catolicismului din țara noastră și crearea unui cotidian reprezentativ în capitală, care să exprime poziția Bisericii Catolice și care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
aceasta l-a atins. Presa minorităților naționale catolice (mai ales cea maghiară din Transilvania) a cunoscut o răspândire și o dezvoltare considerabilă în România Mare. Au fost și diferențe conceptuale în privința mesajului și a viziunii între presa catolică românească de rit latin (romano-catolică) și cea de rit unit (greco-catolică), aceasta fiind mai răspândită, cu puternice sentimente naționale și militând activ pentru apărarea unirii (Unirea poporului, Unirea de la Blaj). Simbolistica titlurilor publicațiilor și instituțiilor de presă catolice nu a fost întâmplătoare ci

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
naționale catolice (mai ales cea maghiară din Transilvania) a cunoscut o răspândire și o dezvoltare considerabilă în România Mare. Au fost și diferențe conceptuale în privința mesajului și a viziunii între presa catolică românească de rit latin (romano-catolică) și cea de rit unit (greco-catolică), aceasta fiind mai răspândită, cu puternice sentimente naționale și militând activ pentru apărarea unirii (Unirea poporului, Unirea de la Blaj). Simbolistica titlurilor publicațiilor și instituțiilor de presă catolice nu a fost întâmplătoare ci sugestivă, menită să exprime concepția Bisericii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
s-au creat sindicate ale ziariștilor catolici și nici instituții de presă la nivel național care să fie afiliate la organismele de presă internaționale ale Bisericii. Înființarea și dezvoltarea unui cotidian care să reprezinte interesele catolicilor din România indiferent de rit sau etnie, care să trateze problemele delicate ale perioadei din toate punctele de vedere (politic, social, economic și cultural) a rămas un deziderat neîmplinit. Reprezentanții presei catolice din România au participat la evenimentele internaționale din domeniul comunicării în vederea promovării și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nu din punct de vedere religios, ci din perspectiva realităților politice concrete, a sentimentului național și a organizării statului național român după Primul Război Mondial. Particularitățile presei catolice din țara noastră au avut la bază existența mai multor etnii și rituri, dar și faptul că totuși confesiunea catolică era minoritară, iar "Biserica ortodoxă română, fiind religia marii majorități a românilor, este biserica dominantă în statul român"332. În România a existat o presă catolică în mai multe limbi care s-a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
totuși confesiunea catolică era minoritară, iar "Biserica ortodoxă română, fiind religia marii majorități a românilor, este biserica dominantă în statul român"332. În România a existat o presă catolică în mai multe limbi care s-a adresat mai multor etnii, rituri, ordine misionare (franciscanii, iezuiții, dominicanii, asumpționiștii) și unor comunități locale (parohii), regionale (dieceze) și naționale (ziarele apărute în capitală). Evenimentele internaționale organizate de Biserica Catolică în domeniul presei precum Congresul și Expoziția mondială a presei catolice (la care a participat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
șubredă, întorcându-se în țară, a întreprins un apostolat plin de roade și de aceea, în trei rânduri i s-a încredințat oficiul de maestru de novici pentru frații clerici și laici ai ordinului franciscan. În anul 1929 a îmbrățișat ritul greco-catolic, fiind trimis în dieceza de Oradea, unde și-a desfășurat apostolatul la Drăgești, Gruilung, Decănești și Calea Mare. A fost paroh secund al catedralei din Oradea, oficiu ce i s-a dat și la Beiuș, după căderea vremelnică a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
numele Foaia catolică;aceasta însă nu a apărut niciodată, deoarece foarte puțini s-au implicat în proiectul propus. În perioada 1903-1911această inițiativă s-a materializat prin tipărirea, de către preotul Paul Mosel la Bacău, a anuarului intitulat Calendarul pentru romano-catolicii de ritul latin în Moldova după stil vechi. Pe lângă publicarea calendarului anual al sfinților, anuarul mai conținea și biografii detaliate ale unor sfinți, prezenta semnificația unor sărbători religioase importante, publica informații de interes major din viața diecezei, necrologuri, anunțuri și noutăți editoriale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dieceza de Iași și arhidieceza de București nu au existat numeroase publicații catolice. Acestea însă au fost difuzate într-un tiraj de câteva mii de numere. În anii '30 au existat aproximativ 41 de reviste catolice, dintre care 22 de rit latin și 19 ale uniților 782. Dacă pentru primul număr al revistei Lumina creștinului redactorul și inițiatorul ei Anton Gabor a primit 18 cereri de abonament, editând revista din bani proprii, această publicație s-a dezvoltat apoi atât calitativ, cât

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
state și în ce măsură scopul principal acela de realizare a unității catolicismului românesc, prin presă s-a realizat sau a fost un eșec, în condițiile în care conjuctura din țara noastră a fost una particulară și complicată, datorită existenței mai multor rituri, etnii și ordine misionare. La acestea se adaugă crearea (relativ târzie) unui cler și a unei ierarhii ecleziastice românești, a statutului confesional minoritar existent, toate fiind puse într-un context politic extrem de tensionat, care a anticipat cele două Războaie Mondiale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
unitate, inexistența unui cotidian reprezentativ în București care să trateze inclusiv probleme politice, lipsa unor organizații catolice de presă la nivel național) nu au fost depășite, iar planurile de dezvoltare au eșuat în mare parte din cauza incapacității de comunicare între rituri, ordine și etnii. În raportul realizat în vederea participării la Congres, autorul a prezentat un scurt istoric al presei catolice românești, starea actuală a acesteia, principalii redactori, colaboratori, personalități ale culturii românești, dar și lista publicațiilor la care au scris unii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nu au găsit calea prin care să exprime unitatea manifestării)827. În concluzia raportului autorul a semnalat lipsa de unitate existentă în domeniul presei catolice din România 828. Profesorul Georgescu a pus nivelul considerat scăzut al presei pe seama catolicilor de rit latin din arhidieceza de București și a schimbărilor produse după 1918. El considera că uniților nu li se acorda importanța cuvenită în dezvoltarea presei. Practic, lipsa de unitate și acuzele reciproce între reprezentanții comunității catolice din România privitoare la dezvoltarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolice din România și unificarea instituțiilor de presă catolice 830. Așadar, în cadrul acestui eveniment internațional, au fost identificate și prezentate problemele presei catolice care funcționa în realitatea politico-socială și culturală de după Marea Unire, dar și lipsa colaborării dintre cele două rituri (pe de o parte) și cu catolicii maghiari din România (pe de altă parte). Prin intermediul presei s-a încercat unificarea catolicismului românesc și crearea unui ziar puternic și reprezentativ pentru toți catolicii din România (scop care în mare parte nu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Costurile organizării au fost acoperite parțial de participanți. Modul de dispunere a pavilioanelor expoziției a avut la bază zonele geografice și reprezentativitatea unor națiuni. Au fost constituite și pavilioane speciale, unde au fost expuse tipărituri și după alte criterii, precum ritul sau ordinul misionar. Participarea tuturor reprezentanților presei catolice a fost asigurată prin trimiterea mai multor adrese Congregației Sacra Orientală, ce coordona toate acțiunile de evanghelizare și misionariat, cu scopul cooptării în organizarea evenimentului, având ca argument faptul că Sfântul Părinte

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Orientală, cu scopul de a sprijini și recomanda proiectul expoziției în toate modurile pe care le-a crezut oportune și eficace 839. Organizarea unui eveniment de o asemenea amploare și care a reunit întreaga comunitate de presă catolică, cu toate riturile și congregațiile misionare, nu s-a putut realiza fără conlucrarea tuturor instituțiilor ierarhice catolice, care până atunci nu se ocupaseră de același domeniu și care colaboraseră doar ocazional și la cererea sau dispoziția Papei; un motiv în plus ca Biserica

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
placul veneratelor dorințe ale Sfântului Părinte". Sacra Congregație și-a însușit ideea ca în această expoziție, toate publicațiile periodice catolice orientale să fie colectate și reunite într-o sesiune specială (sau secție), în așa fel încât orientalii catolici din orice rit sau națiune să aibă parte de o reprezentanță demnă și să poată demonstra progresele făcute în acest câmp, mai ales în ultimii ani și ținând seama de solicitările Sfântului Scaun. În încheierea adresei de răspuns a Congregației, se menționa: "Așadar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la această expoziție. Dar cum ne-am dovedit tăria noastră față sau mai bine zis alături de alte țări? Să spunem drept: ne-am dovedit foarte modești, dacă nu slabi! Lucru de altfel explicabil: ce suntem noi catolicii chiar de ambele rituri din România cu presa noastră, cu câteva reviste lunare, cu câteva foi săptămânale de ieri alaltăieri pe lângă presa cotidiană seculară din țări mari catolice? Numește Franța, Anglia, Spania, Italia, Austria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, ș.a. Înțeleg de ce-i venea rău amicului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
843. Așadar, cunoscând situația existentă în România datorată lipsei de unitate a catolicismului românesc (prezent și în domeniul presei), reprezentanții Vaticanului care s-au ocupat de această manifestație au pregătit spații diferite pentru publicațiile uniților și cele ale catolicilor de rit latin. Autorul articolului a mai făcut câteva aprecieri, prin care contesta alegerea publicațiilor expuse de uniți și modul cum aceștia s-au organizat 844. Referitor la materialele expuse de catolicii de rit latin, Pal constata precaritatea lor și numărul redus

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pentru publicațiile uniților și cele ale catolicilor de rit latin. Autorul articolului a mai făcut câteva aprecieri, prin care contesta alegerea publicațiilor expuse de uniți și modul cum aceștia s-au organizat 844. Referitor la materialele expuse de catolicii de rit latin, Pal constata precaritatea lor și numărul redus al acestora în comparație cu a țărilor vecine lângă care au fost amplasate 845. În privința modului de aranjare a pavilioanelor în cadrul expoziției de la Vatican, comitetul organizator a întrevăzut unele probleme care puteau să apară

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolice din fiecare stat în parte (care au demonstrat însă o lipsă de unitate, ce a dus la soluția creării de secțiuni diferite pentru aceeași țară). Situația României era una mai complicată și particulară, ținând seama de existența celor două rituri: În ceea ce privește România, Congregația Orientală, dorind să arate tot ce se publică de catolicii de rit oriental, va culege într-o unică secție publicațiile catolice de rit român (ziare și reviste), împreună cu publicațiile periodice ale tuturor celorlalte rituri orientale. În acest

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a dus la soluția creării de secțiuni diferite pentru aceeași țară). Situația României era una mai complicată și particulară, ținând seama de existența celor două rituri: În ceea ce privește România, Congregația Orientală, dorind să arate tot ce se publică de catolicii de rit oriental, va culege într-o unică secție publicațiile catolice de rit român (ziare și reviste), împreună cu publicațiile periodice ale tuturor celorlalte rituri orientale. În acest scop cred că ați scris deja, sau urmează să scrieți curând Mitropolitului românilor"847. Conjunctura

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]