6,128 matches
-
literară, pentru că familia sa de burghezi înstăriți le-a oferit copiilor o educație atentă), iar cultura în care s-a format nu e una românească (personajul principal de sorginte autobiografică spune la un moment dat că a început să învețe româna la nouă ani și atunci primele cuvinte au fost "nu știu românește"). în consecință, atmosfera cărții nu e nici pe departe patetic românească așa cum ne-a obișnuit istoria literaturii noastre să căutăm la scriitorii ardeleni. Dar acest autor care este
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
intuitiv, căci poți Înțelege chiar mult Într-o limbă străină redând relativ ușor și coerent despre ce e vorba În limba ta, dar nu și invers. Revenind la competența filologică, În comunism s-a tradus mult din autori străini În română, și s-a tradus bine, spre mulțumirea cititorilor ce păstrau astfel escapist contactul cu scriitorii mari ai lumii, În pofida cenzurii interne. Dar, din cauza mentalității politice precum și a numărului foarte restrâns de specialiști, nu se punea problema retroversiunilor sistematice din literatură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
epocă - este "soție de ministru". Varianta ministresă, considerată o adaptare după fr. ministresse, era folosită, cam în aceeași perioadă, de Vlahuță. Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente (DCR), înregistrează compusul femeie-ministru, atestat în 1984 și reluat ceva mai tîrziu. Româna formează cu destulă ușurință feminine de la masculine; există însă unele tensiuni între posibilitățile lingvistice și evaluarea culturală a formelor. În Tendințele limbii române (1968), Al. Graur amintea forme precum președintă, directoară, doctoră, pictoră, ingineră (desigur, azi ne poate surprinde alăturarea
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
contrară înmulțirii derivatelor feminine: "astăzi se folosește puțin femininul numelor de meserii"; "în general, se formează mai puțin feminine de la masculine"; "se folosește deci masculinul și pentru feminin: tovarășa inginer" (p. 258). E interesant, ca întotdeauna, să comparăm situația din română cu cea din alte limbi romanice: dicționarele franceze înregistrau în genere doar masculinul ministre (de exemplu: Le Petit Robert 1991), eventual și femininul mai vechi ministresse (Trésor de la langue française). Pentru italiană, Zingarelli 1994 cuprinde formele (marcate ca glumețe, ironice
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
în franceza din Canada forma la ministre pare a fi curentă; în Franța a avut loc, de prin anii 1980 - 1990, o polemică asupra formelor de acest tip, folosite de presă și admise oficial, dar contestate de Academie. Și în româna actuală, în presă și în Internet, se constată în primul rînd răspîndirea destul de mare a formei ministră: formată cu sufixul moțional cel mai productiv (care a creat și formele ingineră, studentă, președintă etc.); sînt peste 300 de citate, cu sensul
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
Vine, așadar, spre literatura după exerciții ale scrisului ce implică impact direct cu publicul și priză la real. Din 1997 și până astăzi a publicat 10 române și aproape tot atâtea culegeri de articole, a realizat scenarii de film, propriile române au fost ecranizate în filme de succes, într-o ascensiune constantă, căci pare să nu-și dezamăgească publicul niciodată. Dramă omului în criză Românul debutului - Small World, 1997 (Small World, Humanitas fiction 2012) îi aduce și primele premii: Premiul Cantonului
Memoria ca teritoriu periculos by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3885_a_5210]
-
Aur” pentru un milion de cărți vândute. Omul în criză ar fi tema gravă și serioasă a lui Martin Șuter. Criză o produce evenimentul neașteptat, ce produce o ruptură în derularea existenței. Evenimentul antrenează memorie și identitate în primele trei române, ce formează „trilogia neurologica”. În Small World, eroul suferă de Alzheimer și revine la vârsta copilăriei, în Fața ascunsă a lunii (netradus încă la noi) - ciupercile halucinogene anihilează reperele știute din viața personajului, în cel de-al treilea, Un prieten perfect
Memoria ca teritoriu periculos by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3885_a_5210]
-
de boală vacii nebune și ajunge la afacerile industriei alimentare și laboratoarele din umbră ei, la conexiuni cu principiile morale și profiturile fabuloase. Căutarea îl obligă pe jurnalist să înțeleagă adevărul despre caracterul prietenului sau Lucas și despre sine. Ambele române au beneficiat de tălmăcirea Hertei Spuhn, preocupată să transpună stilul concis al autorului și dialogurile vii, așa cum ne-a obișnuit. În așteptarea traducerii unui alt român de Martin Șuter, cititorii pot descoperi că a avut parte de ecranizări notabile în
Memoria ca teritoriu periculos by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3885_a_5210]
-
interesează decît pe autorii nominalizați, topuri serioase de vînzări n-au cum să se facă, pentru că informațiile nu sînt centralizate și, în general, informația culturală circulă în mediile interesate mai mult pe cale orală * Și fiindcă tot a venit vorba despre române românești, Cronicarul îndrăznește să facă și el o predicție pentru anul 2000: după fragmentele pe care le-a citit în "Art-Panorama", "Contemporanul", "Facla", "Apostrof" și în revistă noastră, românul Norei Iuga, Sexagenara și tînărul, va fi un eveniment editorial. Gafele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17596_a_18921]
-
Năstase, Carmen Ionescu. Biletele s-au pus în vânzare la Agenția O.R.T. Sărbătoarea Latinității l Serată Dante Alighieri La ora actuală, peste un miliard de locuitori ai planetei vorbesc o limbă neolatină; cinci dintre limbile oficiale, printre care și româna, sunt neolatine; peste 30 de țări fac parte din Uniunea Latină a cărei aniversare cu numărul cincizeci coincide, în acest an, cu cea de-a cincea ediție a Zilei Internaționale a Latinității, care se sărbătorește, din 2001 încoace, în 15
Agenda2004-20-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282414_a_283743]
-
trei vrăbii Prin ceața densă stropii arar clipocind - lipăie-n zloata orașului lacustru pași singuratici Sub ploaia rece penelul scăpat în drum - astăzi la școală doar o schiță creionând visul de astă-vară Iar două pete albastre în caietul nou de română - s-a-nnorat afară și pe minge cad stropii calzi Pești printre stele - castana fierbinte a lunii-n leagănul de unde-ntunecate albește-n așteptare Stol de porumbei măsurand cu zboruri largi cerul de toamnă - doar melcul umbrei călcând după mine
Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
ei, care simțeau de fapt totul, mmm, întărâtător)... Invers, masajul artificial, forțat, cum voia Sibylle, în cameră dosită, după perdele, cu uleiuri esențiale Îobscenități scumpe și lipicioase) și bețișoare parfu mate e un putoff total Îparcă așa se spune în româna contemporană: putoff). Și atunci, ce rămâne? Păi rămâne lăbărțarea candidă. Perfidele, calculatele nu vor ști să se crăcească natural, cu uleiurile lor esențiale și bețișoarele lor parfumate cu tot. Vor avea întotdeauna fie fraze de scuză, fie tehnici de subliniere
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
încoace Prietenul la nevoie se cunoaște! Rotaru Ionuț - Petronel Școala Gimnazială Rediu SĂ NE AMUZĂM!... Școala Dimineața când mă scol, Mă uit la televizor; Iar apoi mă duc la școală Ca să pot s-o dărâm iară! Și la ora de română, Mă cam doare tare-o mână; Iar în ora de engleză, Îmi fac tema la franceză! În pauză mai mereu Mă cert cu colegul meu; Pentru că m-a enervat Și mi-a dat cu cretă-n cap! Când ajung acas
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
exact pentru ce), a descoperit resturile unui harnașament și un mâner de sabie destul de ruginit, care semăna perfect cu unul văzut de el la Muzeul regional și atribuit sfătosului cronicar. Alții, și trebuie numit aici Dan Protopopescu, marele profesor de română, era convins că ciotul acela de armă aparținuse chiar negustorului, fost luptător în garda civică, poate alături chiar de...jupân Dumitrache al lui nenea Iancu Caragiale! Mă rog, dreptul lor să creadă ce vor! Mai ales că nici despre fotbal
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
de arhitec tura culelor oltenești, Ion Mincu sau melcul lui Antim Ivireanu. Am vorbit uneori și câte trei ceasuri fără pauză: despre relația globalism-naționalism, despre criterionism, pansexua lism, suprarealism și paseism, am făcut ateliere suigeneris de traduceri (întrebându-ne dacă româna are limbaj porno sau nu), despre lectură ca formare spirituală, bovarism, evazionism, dulce inutilitate sau, dimpotrivă, ca suită de răspunsuri la tot ce ține de deficitul sufletesc al postmodernității, despre actualitatea lui Eminescu, „adolescentul miop“, virilizarea feminității și efeminarea masculinității
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
au dispus interzicerea unor drepturi pe o perioadă de 4 ani și un termen de încercare de 8 ani, iar pentru Tudor Chiuariu, termenul de încercare este de șase ani. Totodată, Mihai Toader, fostul directorul general al Companiei Naționale Poșta Româna (CNPR), a primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcției de Dezvoltare Strategica al CNPR, trei ani și jumătate tot cu suspendare. Direcția Națională Anticorupție a cerut judecătorilor instanței supreme condamnarea la închisoare a
Dosarul Poșta Română: Tudor Chiuariu și Nagy Zsolt, condamnați cu suspendare () [Corola-journal/Journalistic/48399_a_49724]
-
cel - aparțin în mod clar stilului înalt, registrului scris și vorbirii îngrijite; existența lor, ca și a eventualelor construcții cu un substantiv (termen de politețe) a accentuat, prin contrast, conotația excesiv dezinvoltă a construcțiilor cu ăla. Tot așa, existența în română a diferitelor modalități de desemnare politicoasă prin pronume de politețe - dumnealui, dumneasa, domnia lui, domnia sa - transformă, cel puțin în anumite contexte, pronumele el în marcă a impoliteții (și întărește uzul politicos al pronumelui dînsul). Mulți evită să folosească pronumele el
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
în vavil(l)onică transcripție, un exercitiu intertextual absolut, gratuit și suficient sieși, o capodoperă lingvistică. Iată ce poate scrie poetul magician lăsat, nesupravegheat, singur în biblioteca! Voi cita integral: „Sag mir welch’ ein Ort ist Miss / Italien, Floră la Română / îAëêéâéÜäçò káß Èáßò, / Sua cugina gran germană; / Ed Eco, pronta mă lontana, / Desus rivière ou sus étang / Der’n Schönheit war plus quam humana, / Aber wo sind die Schneiges d’antan? // Where is the wise girl Heloïs / Because Whose aberlardiana
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
franceză și în limba germană, cărți de drept și de pedagogie.” (p. 20). Dintr-o casă, casa Moscuna, prin care trece ecoul Clarei Haskil, și multe alte povești. Biblioteca se prelungește, în amintire, în alta, a domnului Wallenstein, profesor de română al autoarei cărții, fără ca proprietarii să se fi cunoscut vreodată. Mici coincidențe bucureștene. Cărora li se alătură coincidențele mari, drumurile întretăiate ale familiilor cărora soarta le-a stat la răspântie. Căile li s-au despărțit, firele care i-au legat
Siluete la răscruci by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5040_a_6365]
-
în vârstă, care - precum cel care semnează aceste rânduri - lucram în Facultatea, pe atunciðde Filologie", am avut ocazia, între 1952-1956, să fim colegi și prieteni, frecventând aceiași profesori și aceleași cursuri, cu o tânără studentă "cehoslovacă" (illi tempore), care studia româna și franceza cu o caldă pasiune, cu mult entuziasm. Sosea în România, în cadrul schimburilor culturale" (tot illi tempore), după ce urmase, la Olomouc, cursuri de franceză, germană și cehă - dar aducea cu sine învățătura unor valoroși specialiști din țara sa (slavistul
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
considera pe B.P. Hasdeu); despre amândoi a scris în 1970, la București și la Praga. Jiřina Smrčková a avut întotdeauna o privire specifică, proprie, asupra limbii și culturii noastre. Ca lingvistă, ca o cercetătoare avizată în filologie slavă, ea considera româna o limbă și o cultură romano-slavă, care mai mult avea a face cu Balcanii decât cu Roma latină. Atunci când, după căderea comunismului, a apărut problema limbii moldovenești (Moldav"tina), Smrčková, bineînțeles, a apărat - în 1991 - punctul de vedere românesc și
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
condiția socială a scriitorului, dificultățile existențiale reale ale acestuia, realitatea prozaică ce se ascunde de multe ori în spatele mitului superiorității poetului. Apariția scriitorului în cultura română este o carte care oferă o excelentă descriere a stării literaturii (și, implicit, culturii) române din anii care au premers apariției Junimii. Autorul nu se mulțumește cu interpretarea estetică și, eventual, ideologică a textelor literare. El realizează un tablou complet al epocii din care nu lipsesc datele statistice despre piața cărții, mecanismele editoriale, formele de
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
ceea ce ar putea duce la redescoperirea romanului Gora ca document al ideologiei identitare. Din păcate, e vorba de reluarea unei traduceri prin intermediar. Tagore, bilingv, a scris uneori direct în engleză sau și-a tradus din bengali propriile opere. În română au fost traduse din Bengali (de către Amita Bhose) doar trei cărți. Deși în fina scriitură a Henriettei Yvonne-Stahl, Gora folosește totuși lentila lui W.W. Pearson, o traducere de care se pare că nici Tagore nu fusese prea mulțumit.
Kim și Gora by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3927_a_5252]
-
ocupate în care a trăit memorialistul, au avut un comportament public neechivoc. Dimpotrivă, după cum arată Ovid Țopa, mulți - în special parlamentarii „naționaliști” bucovineni - au dat dovadă de lașitate, votând de pildă ca limba oficială în Bucovina să fie germana, nu româna, deși aveau o majoritate confortabilă în parlamentul local, iar Viena nu făcea nici o presiune asupra lor. Ovid Țopa proiectează o lumină mai puțin complezentă și asupra unor personalități ca Ion Inculeț, scoțând însă dintr-o nedreaptă uitare numele altora, ca
Memoriile tatălui by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3948_a_5273]
-
care latifundiarul va merge să-și vadă familia. Conducerea Penitenciarului trebuie să anunțe instanța și poliția de pe raza localității unde Gigi Becali își va petrece timpul liber. Vineri, 9 mai, ar fi prima zi liberă a lui Gigi Becali, potrivit Româna Tv. El va beneficia în fiecare lună de o zi liberă, în care să-și întâlnească familia, dincolo de zidurile închisorii.
Becali va fi eliberat. Când este așteptat acasă by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/32490_a_33815]