5,212 matches
-
rarități floristice; printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstrita ("Centaurea kotschyana"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), gențiana ("Gențiana clusii"), poroinic ("Orchis militaris"), angelica ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mlăștinița ("Epipactis palustris"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), lalea de munte ("Fritillaria montană"), talpă ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), oița ("Anemone narcissiflora"), vinarița ("Asperula odorata"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), limba cerbului ("Phyllitis scolopendrium"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), năpraznică
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
europaeus"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), taula ("Spiraea salicifolia"), untul-vacii ("Orchis mario"), galbinele ("Lysimachia punctata") sau orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina") sau stupinița ("Platanthera bifolia"). În apropierea cursurilor de apă și în zonele mlăștinoase sunt întâlnite plante cu specii de roua cerului (specia "Drossera angelica"), iarbă-albastră ("Molinia caerulea"), trestioara ("Calamagrostis nejglecta"), ghințura (din speciile "Gențiana pneumonanthe" și "Gențiana ciliata"), otrățel ("Utricularia vulgaris") sau "Triaphorum latifolium". În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
salcie ("Salix alba"), alun ("Corylus avellana"), merișor (Vaccinium vitis-idaea), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"). Printre speciile floristice aflate la nivelul ierburilor este semnalată prezența curechiului de munte ("Ligularia sibirica") (protejată prin aceeași "Directivă a Consiliului European"), care vegetează alături de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), didițelul ("Pulsatilla alba"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), drob de munte ("Cytisus hirsutus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris"), păștiță ("Anemone nemorosa") sau rogozuri ("Carex nigra
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
protejate prin aceeași "Directivă a CE" din 21 mai 1992) sau endemice pentru această zonă. Specii din floră spontană a sitului: vulturica ("Hieracium rotundatum"), unghia păsării ("Violă dacica"), cupa-vacii ("Linnaea borealis"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), mierluța ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata"), darie ("Pedicularis exaltata"), cărbuni ("Phyteuma
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Rosa canina"). La baza desemnării sitului se află curechiul de munte ("Ligularia sibirica"), o specie protejată prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); care vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), orhidee ("Dactylorhiza cordigera"), bumbăcăriță (din speciile: "Eriophorum latifolium" și "Eriophorum vaginatum"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), nu-mă-uita ("Myosotis scorpioides"), lemn dulce ("Polygonum bistorta"), scara Domnului ("Polemonium caeruleum"), darie ("Pedicularis exaltata"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), toporaș
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
de munte ("Ligularia sibirica") și clopoțelul de munte ("Campanula serrata"); care vegetează alături de: angelică ("Angelica archangelica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), arnică ("Arnica montana"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera rosea"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), orhidee ("Epipactis helleborine"), păștiță ("Anemone nemerosa"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
sceptrum-carolinum); precum și specii boreale de ochii-broaștei ("Primula farinosa") și coada-iepurelui ("Sesleria coeruleans"). În apropierea cursurilor de apă și în zonele mlăștinoase sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: iarbă-albastră ("Molinia caerulea"), trestioară ("Calamagrostis nejglecta"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe" și "Gentiana ciliata"), roua cerului ("Drossera angelica"), otrățel de baltă ("Utricularia vulgaris"), sau "Triaphorum latifolium" În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, arii protejate); astfel:
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies alba"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), plop tremurător ("Populus tremula"), anin alb ("Alnus incana"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinium myrtillus"); Flori și ierburi: buzișor ("Corallorhiza trifida"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia", specie insectofagă), orhideea fantomă ("Epipogium aphyllum"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), iarba cășunăturii ("Saxifraga cuneifolia"). În arealul sitului este semnalată și prezența a două specii rare de mușchi: "Buxbaumia viridis" și "Plagiomnium affine". Vulnerabilitatea ariei
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula humilis"), afin ("Vaccinium myrtillus"), răchițeauă ("Vaccinium oxycoccos"), coacăză ("Bruckenthalia spiculifolia"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), diadema munților ("Trientalis europaea"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), garofiță ("Dianthus superbus"), taulă ("Spiraea salicifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), pufuliță ("Epilobium hirsutum"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), răcitoaică ("Epilobium roseum"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), pedicuță ("Lycopodium clavatum"), mentă ("Mentha longifolia"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), șapte-degete ("Potentilla palustris"), taulă ("Spiraea salicifolia"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
vârsta de 8 ani, fiind elevul violonistei Viorica Ibolya Weinberg. Mai târziu a studiat la Conservatorul din București. În anul 1951, la 19 ani, a emigrat în Israel împreună cu mama sa, și și-a ebraizat numele de familie în Tal („rouă”, în ebraică). Stabilit la Tel Aviv, în decembrie 1954 Tal a fost primit, cu recomandarea lui Lóránd Fenyves, la probele de primire ale Filarmonicii israeliene. A interpretat în fața examinatorilor chaconne din partita a 2-a pentru vioară solo de Bach
Alexander Tal () [Corola-website/Science/333696_a_335025]
-
cronici literare, recenzii, secvențe critice, repere biobibliografice; prefață de Cornel Moraru, (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2014);. A publicat, în ediții de mare tiraj, și patru plachete de versuri pentru copii: Cântă vara la fereastră (Editura Ion Creangă, București, 1989); Luneta de rouă, (Editura Alpha, Târgu-Mureș, 1990, ediția a II-a, Editura Ardealul, 2003, ediția a III-a, Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2011); Bătălia cu gâscanii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Insula lui Robinson (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1993). Încununarea activității sale
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
helleborine"), alior ("Euphorbia amygdaloides"), vinariță ("Galium odoratum"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), orhidee (cu specii de: "Neottia nidus-avis, Dactylorhiza cordigera, Goodyera repens, Coeloglossum viride, Epipogium aphyllum, Gymnadenia conopsea, Orchis laxiflora "), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), frag ("Fragaria vesca"), drobiță ("Genista tinctoria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), buhai ("Listera ovata"), buhăieș ("Listera cordata"), brei ("Mercurialis perennis"), lăcrimiță ("Maianthemum bifolium"), sângele voinicului ("Nigritella nigra" și "Nigritella rubra"), limba-șarpelui ("Ophioglossum vulgatum"), poroinic ("Orchis ustulata"), untul-vacii ("Orchis morio
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 și 10 ani ATELIERUL DE MEȘTERILIT Coordonator: Aurelia Călinescu sâmbătă, 18 februarie, ora 18:00 spectacol recomandat copiilor cu vârsta peste 3 ani VRĂJITORUL DIN OZ după Lyman Frank Baum REGIA: Simona Vintilă; SCENOGRAFIA: Roua Vasilescu; MUZICĂ ȘI TEXTE: Florin Grigoraș; COREGRAFIA: Adriana Bârză; în DISTRIBUȚIE: Monica Baldea, Lucia Barbu, Leo-Nora Băcanu/Barbara Crișan, Mircea Corcoveanu, Mihaela Grigoraș/Daniela Dragomir, Hansel Andrei, Jenö Major, Gabriela Mitrea, Adrian Prohaska, Nicolae Suciu; duminică, 19 februarie, ora 11
Luna februarie, luna spectacolelor muzicale la Teatrul „Gong” din Sibiu! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105821_a_107113]
-
Corcoveanu, Mihaela Grigoraș/Daniela Dragomir, Hansel Andrei, Jenö Major, Gabriela Mitrea, Adrian Prohaska, Nicolae Suciu; duminică, 19 februarie, ora 11:00 spectacol recomandat copiilor cu vârsta peste 3 ani VRĂJITORUL DIN OZ după Lyman Frank Baum REGIA: Simona Vintilă; SCENOGRAFIA: Roua Vasilescu; MUZICĂ ȘI TEXTE: Florin Grigoraș; COREGRAFIA: Adriana Bârză; în DISTRIBUȚIE: Monica Baldea, Lucia Barbu, Leo-Nora Băcanu/Barbara Crișan, Mircea Corcoveanu, Mihaela Grigoraș/Daniela Dragomir, Hansel Andrei, Jenö Major, Gabriela Mitrea, Adrian Prohaska, Nicolae Suciu; joi, 23 februarie, ora 18
Luna februarie, luna spectacolelor muzicale la Teatrul „Gong” din Sibiu! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105821_a_107113]
-
își așterneau strălucirea pe caldarâm. Drumul era cufundat într-o liniște desăvârșită, căci nu se zărea nici țipenie de om. Toate prăvăliile, aflate de-o parte și de alta a drumului, erau închise, iar stegulețele de la ușa cârciumilor, umezite de roua nopții, atârnau greoaie, lipsite de viață. În vitrinele magazinelor de haine, manechine despuiate, de proastă calitate, își încruntau sprâncenele. În liniștea aceea copleșitoare, Ayi își auzea tălpile goale cum lipăie la atingerea pietrelor umede, așa că a ridicat picioarele și a
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105843_a_107135]
-
vor fi lansate noi înregistrări descoperite de Mark Ainley într-o colecție privată din New York. De asemenea, Ainley pregătește un nou articol despre Dinu Lipatti care va fi publicat în ediția martie-aprilie 2017 a revistei International Piano. Formati Arpeggio and Roua Institutul Cultural Român de la Beijing va organiza, în perioada 12 - 15 ianuarie, manifestarea culturală cu titlul Luceafărul - descoperirea valorilor românești. În cadrul acesteia, va fi pus în scenă spectacolul de teatru Luceafărul - reprezentând dramatizarea capodoperei cu același titlu de Mihai Eminescu
Celebrarea Zilei Culturii Naționale la Institutele Culturale românești din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105861_a_107153]
-
despre opera lui Mihai Eminescu. Actorul Marius Bizău va recita din versurile poetului. În cadrul evenimentului, actorii italieni Roberta Costantino și Marco Mancini vor citi un fragment din poemul Luceafărul. Seara se va sfârși cu un concert al grupului vocal Arpeggio & Roua și al invitaților săi. Institutul Cultural Român de la Tel Aviv anunță, la 12 ianuarie, o seară literară dedicată poetului Mihai Eminescu, în colaborare cu Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, la sediul ICR. Evenimentul va fi moderat de Mosari Goldenberg, președintele
Celebrarea Zilei Culturii Naționale la Institutele Culturale românești din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105861_a_107153]
-
Grigore despre Leșe... Uitați acesta este un foarte frumos cântec: ' Nu gândesc că tăt omu'/ A trăi cât pământu'/ Și-a face ce-i e gându'/ C-ar trăi o zi or două/ Și s-a duce ca și-o rouă/ Ar trăi vreo două, tri/ Ca și o rouă s-o topi/Omu'n lume cât trăie/ Se străduie agonisi/ Se străduie ca furnica/ Când moare n-are nimica. Și mai am una: 'Dar-ar Dumnezeu cărare/Pe sub pământ umblătoare
De la “Drumul lui Leșe” la muzica divină a compozițiilor lui Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105862_a_107154]
-
cântec: ' Nu gândesc că tăt omu'/ A trăi cât pământu'/ Și-a face ce-i e gându'/ C-ar trăi o zi or două/ Și s-a duce ca și-o rouă/ Ar trăi vreo două, tri/ Ca și o rouă s-o topi/Omu'n lume cât trăie/ Se străduie agonisi/ Se străduie ca furnica/ Când moare n-are nimica. Și mai am una: 'Dar-ar Dumnezeu cărare/Pe sub pământ umblătoare/ Să se-ntoarcă cel ce moare'. Dar-ar Dumnezeu
De la “Drumul lui Leșe” la muzica divină a compozițiilor lui Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105862_a_107154]
-
și să te bucuri de această zi frumoasă mereu!" „La mulți ani ! Așa cum soarele luminează pentru toată omenirea așa și tu ne luminezi nouă viața .Fie-vă viața senină ca răsăritul de soare, iar sufletul mereu curat și tânăr ca roua de pe flori. O zi de neuitat care să țină o viață!" „Păstrează-ți sufletul tânăr și bucură-te neîncetat, pentru mine rămai un prieten de nădejde și un om de valoare! Fie ca Sfinții Mihail și Gavril să-ți lumineze
MIHAIL ȘI GRAVIL. Trimite mesaje, urări și sms-uri de Sfinții Mihail și Gavril () [Corola-website/Journalistic/104328_a_105620]
-
dăruiască fericirea dorită și numai bucurii și liniște interioară. La mulți ani ! Așa cum soarele luminează pentru toata omenirea așa și tu ne luminezi nouă viață .Fie-vă viața senina că răsăritul de soare, iar sufletul mereu curat și tânăr că roua de pe flori. O zi de neuitat care să țină o viață! MESAJE SF MIHAIL ȘI GAVRIL Fie că această zi să-ți deschidă poartă unui viitor plin de succese și realizări. Sfanțul al cărui nume îl porți să te ocrotească
SFINȚII MIHAIL ȘI GAVRIL. Urări, mesaje și sms-uri de ziua de nume by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/104337_a_105629]
-
voioase. Adesea "Drăgaicele" sunt confundate cu "Sânzienele". După unii specialiști, sărbătoarea Sânzienelor își are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui. Aceste personaje au fost adesea reprezentate de traci înlănțuite într-o hora care se învârtește amețitor. Scăldate în roua. SÂNZIENELE (DRĂGAICA). Ceremonialul cuprinde apoi întreg satul. Gospodării primesc câte un spic de grâu, pe care il așază pe grinda, în sura. Ei speră ca până la acea înălțime se li se adune grânele. Bătrânii vorbesc că în noaptea de Sânziene
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Cum se răzbună SÂNZIENELE pe cei care nu țin sărbătoarea de 24 iunie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101974_a_103266]
-
nu respectă Drăgaica poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală, coase sau matură în acea zi poate muri fulgerat. SÂNZIENELE (DRĂGAICA). În popor se spune că fetele care vor să se mărite repede trebuie să se spele cu roua. Însă, pentru ca acest scăldat ritual să aibă efectul scontat, se respectă anumite condiții: în zori, din locuri necălcate, babele strâng roua Sânzienelor într-o cârpa albă, de pânză nouă, apoi o storc într-o oală nouă. În drum spre casă
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Cum se răzbună SÂNZIENELE pe cei care nu țin sărbătoarea de 24 iunie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101974_a_103266]
-
SÂNZIENELE (DRĂGAICA). În popor se spune că fetele care vor să se mărite repede trebuie să se spele cu roua. Însă, pentru ca acest scăldat ritual să aibă efectul scontat, se respectă anumite condiții: în zori, din locuri necălcate, babele strâng roua Sânzienelor într-o cârpa albă, de pânză nouă, apoi o storc într-o oală nouă. În drum spre casă, ele nu vorbesc deloc și mai ales nu trebuie să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea sunt împlinite, cine se spală
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Cum se răzbună SÂNZIENELE pe cei care nu țin sărbătoarea de 24 iunie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101974_a_103266]
-
într-o cârpa albă, de pânză nouă, apoi o storc într-o oală nouă. În drum spre casă, ele nu vorbesc deloc și mai ales nu trebuie să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea sunt împlinite, cine se spală cu roua respectivă va fi sănătos și drăgăstos peste an. Femeile măritate pot face și ele acest ritual, ca să fie iubite tot anul de soț și să aibă copii frumoși și sănătoși.
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Cum se răzbună SÂNZIENELE pe cei care nu țin sărbătoarea de 24 iunie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101974_a_103266]