6,494 matches
-
a celor privitoare la frelul morții lui Eminescu, nu putem încheia acest demers decât pe aceeași cale a istoriei literare. Și dacă Iorga este „istoricul cu două capete” cum îl numea Marin Preda (având în vedere și aspectul fizic al savantului) la Iorga ne vom opri. Printre studiile, conferințele, antologiile, edițiile ori sintezele dedicate de către savant lui Mihai Eminescu există una în colaborare cu intelectualul francez Septime Gorceix „Anthologie de la littérature roumaine des origines au XX-e sièecle. Ttraduction et extrait des
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aceeași cale a istoriei literare. Și dacă Iorga este „istoricul cu două capete” cum îl numea Marin Preda (având în vedere și aspectul fizic al savantului) la Iorga ne vom opri. Printre studiile, conferințele, antologiile, edițiile ori sintezele dedicate de către savant lui Mihai Eminescu există una în colaborare cu intelectualul francez Septime Gorceix „Anthologie de la littérature roumaine des origines au XX-e sièecle. Ttraduction et extrait des principaux poètes et prosateurs. Introduction historique et notices par N. Iorga et Septime Gorceix”, Librairie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și aceasta îl definește, cetățenii, fiindcă împart binele comun au parte și de slăbiciunile și, cum ne place astăzi să spunem, de "patologiile" cetății. Parte inegală poate, însă toți au parte. cu imparțialitatea observatorului binevoitor și participant începe vindecarea. Privirea savantului încurajează virtutea cetățeanului 19. Pierre Manent Avertisment Textul pe care îl vom citi este cel al ultimului curs ținut de Raymond Aron la Collège de France, pe 4 aprilie 1978. Înregistrarea fiind pierdută, a fost editat, plecând de la o dactilografiere
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
la sfârșitul secolului al XV-lea următoarele, „mi se pare că sunt deșarte și pline de greșeli științele care nu sunt generate de experiență, părintele oricărei certitudini, și care nu se termină într-o experiență evidentă.” Cercetările efectuate de diferiți savanți în această perioadă referitor la explorarea comportării gazelor a condus la fundamentarea teoriei cinetice a acestora. Construirea primelor balanțe de precizie pentru a fi utilizate în laboratoarele de chimie a explicat în mare parte de ce multe din dovezile indirecte referitoare
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
care au putut fi explicate parțial și uneori total și de chimia clasică. În timp a fost precizată noțiunea de valență și s a făcut observația că un atom oarecare poate lega un anumit număr de atomi dintr-un element. Savanții au putut da o explicație care implică participarea electronilor în formarea legăturii chimice bazată pe tendința atomului de a-și completa învelișul electronic în octetul stabil.Astfel se pot distinge: Legături (interacții) Ionice Cation Anion Atom metal Atom nemetal Covalente
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
îți făceai vânt cu picioarele, nimeni altul decât copilul de 14 ani, Ernest Michaux, și-a pus problema pedalei. Când apa se prelinge de-a lungul unui deget, atrasă parcă de acesta, nimeni nu și-a pus problema „de ce?”, decât savantul H. Coandă care a descoperit efectul Coandă - aplicat ulterior la circulația gazelor în ajutaje. Apa a împins dintotdeauna în sus corpurile cufundate, dar numai Arhimede și-a pus problema și a descoperit legea care îi poartă numele. Merele au căzut
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
stadiul de pregătire a durat 15 ani, iluminarea s-a petrecut în ziua de 17 februarie 1869, elaborarea s-a întins pe o perioadă de trei ani, iar verificarea și afirmarea ei în știință încă 30 de ani, până la moartea savantului. [25] Capitolul 4 FACTORII CREATIVITĂȚII G. Paicu Orice studiu sistematic privind creativitatea pornește de la analiza factorilor care favorizează dezvoltarea creativității. S-a încercat, astfel, stabilirea unui mănunchi de variabile prin care să identificăm indivizii ce ar putea avea performanțe creative
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
deschiderea operei către orice tip de lectură. Totodată sunt aduse în discuție valorile perene ale literaturii române din veacul trecut în ceea ce constituie tipologia lor specifică. Monografia Dimitrie Cantemir. Contribuții documentare la un portret (1989) prezintă noi aspecte ale preocupărilor savantului, de mare utilitate fiindu-i cercetătoarei explorarea manuscriselor lui Gr. G. Tocilescu, un predecesor al studierii arhivelor cantemirene din Cabinetul lui Petru I (Moscova, Sankt Petersburg), pe urmele cărora a mers și Ț., predând Bibliotecii Academiei Române documente inedite (hărți, manuscrise
ŢARALUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290080_a_291409]
-
manuscrise, desene). Cartea abordează aspectele activității lui Dimitrie Cantemir (istorie, geografie, cultură și civilizație, filosofie, religii, lingvistică, arte plastice, muzică, ezoterism, medicină și chimie, politică), fenomen unic prin amploare pentru pragul secolului al XVIII-lea european, receptat ca atare de savanții vremii. Mic dicționar de literatură română (2000) include, pe lângă autori, indiferent de meridianul unde s-au manifestat, publicații, curente literare și instituții. Romanul Misiunea de investigare (1987) aduce în prim-plan problematica formării personalității și a limitelor impuse existenței spirituale
ŢARALUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290080_a_291409]
-
1929. Face și un stagiu de specializare în Italia și Franța (1929-1931). Obține doctoratul în filosofie în 1939, cu teza Istoria bibliografiei române. Bibliotecar la Biblioteca Academiei (1926-1929), va fi secretar al lui N. Iorga, ulterior director de cabinet, când savantul e desemnat președinte al Consiliului de Miniștri (1931-1932). Funcționează ca profesor de liceu la București, devine conferențiar la Universitatea din Craiova (1960) și la cea din București (1966-1971). În perioada interbelică a mai îndeplinit funcția de subdirector al Fundației Regale
THEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]
-
al lui T. este Nicolae Iorga. De la debutul editorial cu volumul Bibliografia operilor din lucrarea Nicolae Iorga. Viața și opera (1931) până la biobliografia Nicolae Iorga (1871-1940) (1976), cercetează, cu o devoțiune exemplară, viața și mai cu seamă uriașa activitate a savantului. Tipărește atât lucrări privind ansamblul operei, precum Bibliografia istorică și literară a lui N. Iorga (1890-1934) (I-II, 1935-1937), Nicolae Iorga (1943), Nicolae Iorga (1968), cât și contribuții privind o latură sau alta a biografiei și activității istoricului și scriitorului
THEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]
-
istoria neamului său, nici erudiții nu le pot da de urmă”. Partea rezistentă a scrierilor lui T., la care au făcut apel cei ce au scris despre N. Iorga și care va rămâne extrem de utilă pentru cercetători este bibliografia operei savantului. Cealaltă parte este dominant expozitivă, ilustrată abundent cu citate, care în concepția biografului și comentatorului acordă studiului „un colorit de autenticitate și prospețime”. T. a fost preocupat încă de la teza de doctorat de istoria bibliografiei române. A tipărit și un
THEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]
-
fiind „un gentilom” al criticii literare. Spre deosebire de Perpessicius, ținându-se și el deoparte de polemici, Tudor Vianu e văzut ca un clasic imperturbabil, care „cultiva linearitatea greco-romană” și „ilustra tipul academic, reabilitându-l”, privea lucrurile cu înțelepciune și superioritate (proprie savantului), cu o distinctă cumpătare și limpezime a judecății, fiind menit să profeseze clasicismul. Tipul opus lui Tudor Vianu e considerat, în multe privințe, G. Călinescu, temperament dramatic, labil, combatant pentru toate conceptele. S. îi descifrează personalitatea, sprijinită pe puterea contradicției
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Dante Alighieri (1931). Ele vizează enciclopedismul (toți oamenii se trag din maimuță, „Numai Iorga știm prea bine / Că se trage din Larousse”) și depășirea competențelor (în discuție fiind omul politic și dramaturgul), ca și mitografia țesută în jurul statuii vivante a savantului, obnubilând spiritul critic. Epigramele din Vin și apă (1936) par să plece de la paradoxul amatorului de vinuri care se lasă convins de medici să meargă la o cură de ape la Karlovy Vary („Karlovy-Very-Dry”) și de la preceptul horațian „Nec vivere
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
discipolii săi: „Duceți-vă în toate țările și propovăduiți această învățătură. Spuneți-le că săracii și umiliții, bogații și nobilii, toți sunt egali, că toate castele se unesc în această religie ca fluviile în mare”. Astăzi, buddhismul este privit de savanți ca fiind prima religie universală, urmată mai târziu de creștinism și islamism. În mod fals, buddhismul este socotit o religie fără Dumnezeu, întrucât nihil sine Deo, iar adeseori credincioșii i se închină lui Buddha ca lui Dumnezeu. Pe de altă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
e rodul unei tradiții complexe, deoarece fantezia credinței și exigențele transmiterii fidele a mesajului au idealizat tot mai mult viața Maestrului, făcând-o în cele din urmă să reproducă o schemă abstractă de desăvârșire sacră. În ciuda lucrărilor scrise de numeroși savanți, atât orientali cât și occidentali, este încă dificil să se ajungă la o unanimitate a părerilor despre felul în care această viață a fost cu adevărat. Cercetările mai vechi au propus teorii prin care s-a încercat o interpretare simbolică
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
adevărat. Cercetările mai vechi au propus teorii prin care s-a încercat o interpretare simbolică sau mitologică a existenței lui Buddha. Astfel, B. Kern a considerat-o un mit astronomic, așa cum a făcut și cu personalitatea lui Iisus. Un alt savant, profesorul H. H. Wilson de la Oxford, afirmase încă în 1854 că viața lui Buddha e un mit, iar Buddha însuși e o ființă imaginară. Alte somități, precum É. Senart, admițând că anumite tradiții despre Buddha pot decurge dintr-o personalitate
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
iar unii chiar 588. Potrivit tradiției păli, acceptată de buddhiștii din Srī Lanka, Birmania, Laos, Cambodgia și Thailanda, Buddha s-a născut în secolul al VII-lea î. Hr. în anul 624 sau 623. Un punct de vedere diferit ne oferă savantul japonez H. Nakamura, care plasează nașterea Iluminatului mult mai târziu, în anul 463 î. Hr. El se bazează pe legendele expuse în versiunile sanscrite, tibetane și chineze ale scripturilor buddhiste, precum și pe cercetările unui înaintaș al său, Hakuju Ui. În ceea ce privește luna
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și cântăreți, a căror singură grijă era să-l distreze. Nu știm dacă o asemenea descriere este exactă, dar putem accepta că tinerețea lui Buddha a fost plină de opulență. Informațiile asupra felului său de a fi sunt destul de sumare. Savanții au studiat cu atenție textele vechi, au comparat versiunile diferite, au cântărit mărturiile contradictorii și au evaluat adevărul conținut în legende, pentru a-și face o idee cât mai precisă despre Buddha. Acesta le-a apărut sub înfățișarea unui om
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a răspândit și în Mongolia. Părintele buddhismului tibetan este Padmasambhava, „Cel născut din lotus”, (secolul VIII d. Hr.), originar din Quadiana, o regiune care astăzi face parte din Afganistan. Acesta nu făcea parte din Ordinul religios buddhist (saṃgha). Era un savant, adept al tantrismului, renumit pentru puterile sale magice. O vreme a fost profesor la celebra Universitate din Nalanda, unde se studia atât buddhismul Mahăyăna cât și Vajrayăna. După ce reușise ca prin misionarii săi să iradieze în restul Asiei, buddhismul cunoaște
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
românii ar fi trebuit să trăiască În barăci. Dar câte orori s-au produs? Câte abuzuri? Câte crime? Fiecare confesiune, fiecare istorie face parte din istoria națională, din istoria tragediei trăite de poporul român În cinci decenii de comunism. Niște savanți occidentali au descoperit că, la naștere, funcțiile ochilor cârtiței sunt normale, iar orbirea este dobândită În urma unui proces de adaptare la mediu. Tinerii mei colegi se luptă cu această orbire reziduală, cu adaptarea la fals și minciună atunci când este vorba
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Urmînd destinul și pe acest fatal Robinson, el trece (asta-i „călătoria” sa) prin toate formele decăderii: dezerțiune militară și profesională, lașitate și neloialitate, complicitate la crimă. În răutate, îl depășește pe Robinson, iar în dezgust îl egalează pe Parapine, savantul de origine rusă ajuns alienist la un sanatoriu de la periferia Parisului. Pentru Bardamu, asumarea completă a destinului ia - eroare tragică! - aparențele aventurii. Un intelectual avizat, el percepe acut întreaga nefericire a decăderii sale și nu se cruță defel cînd e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și Pristavu sînt (mai mult decît altădată) comerciali, vizează o clientelă, „fac cu ochiul” prin „subiectele” facile și culoarea apropiată de kitsch. Sub acest aspect reușita lor e aproape deplină: plimbîndu-mă prin galerie, am auzit domni și doamne dîndu și savant cu părerea despre „progresul” celor doi, cît și alte comentarii de o subtilitate căutată. *„Scrisul introduce ceva...”, a susținut doamna Margareta Godeanu, autoarea unui experiment referitor la sensibilitatea plantelor. În ce a constat acesta? în trecerea prin fața unei plante a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
În ce constă „căpătuiala”? „Bătrîne, le-am cerut celor de la Fabrica de Ulei niște turte de floarea soarelui, pentru că-s bune la pescuit!” * Deși cuprinde articole despre Andrei Platonov (Andrei Klimentov, pe numele său real, autorul romanului Cevengur și un savant în domeniul energeticii) și despre „șansonetistul” Bulat Okudjava, mi-am început lectura numărului de pe noiembrie al „Spoutnik”-ului cu „Ultimii ani din viața lui Lenin” de Elisaveta Drabkina (1901-1974, fostă secretară a lui I.Sverdlov), text anunțat pe copertă cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
șc.(oala) Sup. tehnică din Charlottenburg (Berlin, n.E.D.) și un exemplar din prima publicație a proiectului barajului de la Bicaz, apărută În 1915. Dl. C. Rădulescu 38 mi-a comunicat că v-a trimes un exemplar din biografia apărută În colecția „Savanți de pretutindeni”. Sunt informat că Muzeul tehnic va tipări și el, În acest an, o altă biografie privitoare la viața fratelui meu. 36 Cu prilejul vizitei ce i-am făcut-o generalului Paul Leonida, fratele savantului Dimitrie Leonida, acesta m-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]