KorAP: Find »[drukola/base=scrutin & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...207 208 209 ...218 >

5,449 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641

o instituție relativ nesemnificativă. Cum membri săi erau delegați ai adunărilor legislativelor naționale ce exersau un mandat dublu, interesul pentru acestă funcție era mai degrabă redus 4. Din 1979, membrii Parlamentului European sunt aleși în mod direct cu ocazia unor scrutine organizate simultan în ansamblul statelor membre. Această evoluție a dat o anvergură nouă instituției 5. Spre exemplu, numărul de membri s-a mărit semnificativ de-a lungul timpului (conform tabloului 1). Astfel, dacă în hemiciclu se găseau 142 de deputați

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
a încarna legitimitatea lor depinde de legile ce reglementează alegerea acestora. Or, alegerile deputaților europeni sunt încă reglementate de legislații electorale naționale foarte diferite"9. Există, e drept, o serie de principii ce se regăsesc în diferitele legi electorale naționale (scrutinul de listă sau vot unic transferabil, posibilitatea introducerii unui scrutin de lista preferențial, prag electoral fixat la un maxim de 5%). Din 2004, scrutinul european trebuie să se facă pe o bază proporțională. În plus, alegerile europene trebuie să fie

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
acestora. Or, alegerile deputaților europeni sunt încă reglementate de legislații electorale naționale foarte diferite"9. Există, e drept, o serie de principii ce se regăsesc în diferitele legi electorale naționale (scrutinul de listă sau vot unic transferabil, posibilitatea introducerii unui scrutin de lista preferențial, prag electoral fixat la un maxim de 5%). Din 2004, scrutinul european trebuie să se facă pe o bază proporțională. În plus, alegerile europene trebuie să fie organizate în aceeași perioadă în toate statele membre și trebuie

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
9. Există, e drept, o serie de principii ce se regăsesc în diferitele legi electorale naționale (scrutinul de listă sau vot unic transferabil, posibilitatea introducerii unui scrutin de lista preferențial, prag electoral fixat la un maxim de 5%). Din 2004, scrutinul european trebuie să se facă pe o bază proporțională. În plus, alegerile europene trebuie să fie organizate în aceeași perioadă în toate statele membre și trebuie să respecte principalele democratice aplicabile dreptului de vot și de eligibilitate (sufragiu liber, principiul

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
indispensabilă între alegerea electorului și comportamentul membrilor Parlamentului European", ceea ce ridică întrebări cu privire la reprezentativitatea socială și politică a legislativului bruxellez 13. 2.2. Statutul deputaților europeni Deși chestiunea unui statut unic al deputaților europeni a fost ridicată încă de la primul scrutin cu sufragiu universal direct, acesta nu a fost implementat decât în 2009. Pentru mult timp, statutul individual al eurodeputaților a fost învăluit în nesiguranță și imprecizii. Cauza vine, pe de o parte, de la incertitudinea legată de natura construcției europene, iar

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
creat o comisie care să ancheteze acest caz care prejudiciază imaginea instituției și a rolului deputaților europeni. 2.3. O reprezentare complexă: reprezentativitatea socială, politică, teritorială și sectorială Așa cum subliniază Olivier Costa, "distorsiunile ce rezultă din absența unui mod de scrutin uniform, a inegalității reprezentării cetățenilor și a coexistenței tradițiilor politice și parlamentare foarte diverse, absența determinării rolului aleșilor, divergențele de interese, legătura fragilă dintre reprezentați și reprezentanți, sunt tot atâtea elemente care contribuie la caracterul atipic al deliberării în sânul

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
24. Aceste studii arată, spre exemplu, că dacă deputații europeni din 1979 aveau mai degrabă o vârstă înaintată, erau de sex masculin și ocupaseră în trecut funcții cu responsabilitate majoră în plan național, astăzi situația este diferită. În ciuda faptului că scrutinul european este considerat în continuare ca fiind unul de ordin secundar 25, în rândul parlamentarilor lucrurile nu stau la fel. Faptul că mult timp scrutinul a fost unul de listă a favorizat alegerea unor candidați care altfel erau puțin eligibili

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
trecut funcții cu responsabilitate majoră în plan național, astăzi situația este diferită. În ciuda faptului că scrutinul european este considerat în continuare ca fiind unul de ordin secundar 25, în rândul parlamentarilor lucrurile nu stau la fel. Faptul că mult timp scrutinul a fost unul de listă a favorizat alegerea unor candidați care altfel erau puțin eligibili. A contrario, astăzi deputații sunt aleși în urma unei "competiții electorale extrem de dure, mobilizând candidați de un nivel înalt și care sunt identificați ca fiind interlocutori

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
constrângerilor la care atât deputații, cât și ceilalți actori trebuie să se supună. În aceași perspectivă, se poate observa că deputații europeni se implică în mod semnificativ în circumscripțile lor electorale. Această evoluție este încurajată de tendința de regionalizare a scrutinului european și de recursul la votul preferențial într-un număr crescând de state membre (16 din 27), ce permite o personalizare crescută a alegerilor și ce are rolul de a motiva reprezentantul să fie prezent pe teren. Aleșii pretrec mai

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
raport este redusă și depinde atât de personalitatea lor cât și de talia și cultura politică a comisiei 7. Între altele, grupurile asigură încadrarea deputaților 8 în contextul în care Parlamentul European are un grad mare de reînnoire după fiecare scrutin european, asigurând o anumită continuitate și contribuind la socializarea membrilor 9. În sfârșit, grupurile joacă un rol esențial în elaborarea pozițiilor majoritare în sânul legislativului. Constituind locul principal de rezolvare a conflictelor între delegațiile naționale, ele contribuie la agregarea pozițiilor

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
statele membre ale UE, acest grup de centru-stânga reprezintă a doua forță politică din Parlamentul European. Creat în iunie 1953 sub numele de grupul socialist (SOC), acesta domină hemiciclul devansând PPE-ul între 1979 și 1999. Schimbarea de mod de scrutin în Marea Britanie a dus la o scădere a numărului de reprezentanți socialiști (Labor Party are cu 33 de aleși mai puțin), grupul pierzându-și leadershipul asupra adunării. Câștigurile legate de recrutarea unor noi membri în urma extinderilor din 2004 și 2007

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
din Parlamentul European și nu aveau posibilitatea de a avea un impact asupra procesului decizional european altfel decât prin intermediul acelorași grupuri. În plus, afirmarea lor ca un actor politic vizibil în alegerile europene s-a dovedit a fi dificilă întrucât scrutinul pentru Parlamentul European era organizat la nivelul statelor membre de către partide politice naționale care prezentau candidați naționali ce discutau chestiuni de interes domestic. Prin urmare, cu excepția coordonării procesului de elaborare a unui manifest (care de altfel în anii 1980 avea

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
a programului lor politic, dar interzice în mod strict ca acești bani să finanțeze direct sau indirect partidele politice naționale. Suma de bani oferită din bugetul european, prin intermediul Parlamentului European, poate fi cheltuită în vederea realizării proprii lor campanii electorale pentru scrutinul european. Este exclusă susținerea financiară a un partid sau a unor candidați naționali. Pentru a sprijini activitățile partidelor politice europene, reforma statutului ce le reglementează, realizată în 2007, a creat posibilitatea ca acestea să înființeze fundații, după modelul german. Acestea

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
formându-se încă de la începutul anilor 1950, având ca scop coordonarea pozițiilor formațiunilor politice socialiste cu privire la integrarea europeană. În timp, acest embrion s-a consolidat, socialiștii reușind, spre exemplu, pentru alegerile din 1979 să scrie un manifest comun pentru primul scrutin european 35. La sfârșitul anilor 1980, raportul Kok propune înlocuirea principiului unanimității cu cel al majorității în procesul decizional al organizației. Schimbarea va fi operată o dată cu rebotezarea structurii în noiembrie 1992 din Confederația Partidelor Socialiste ale Comunității Europene în Partidul

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
Coordonarea Verzilor Europeni și a Partidelor Radicale) în vederea schimburilor de informații și idei, dezvoltarea de activități comune legate de chestiunile europene și dezvoltarea de manifeste electorale comune. Cum radicalii s-au retras rapid din acestă structură, cum succesele electorale în scrutinele europene erau în creștere și cum în 1992 existența partidelor politice europene a fost înscrisă în dreptul comunitar, în 1993, în ciuda unor temeri legate de procesul de instituționalizare la nivel european, care ar îndepărta decizia de militant și cetățean, a fost

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
nivel european. Cu ce se ocupă atunci partidele politice europene? În legislația europeană acestea sunt văzute ca factori de integrare în Uniunea ce contribuie la formarea unei conștiințe europene. Instrumentul principal care le este atribuit în realizarea acestei sarcini este scrutinul european. Scopul final, precizat de modificările legislative din 2007, este de a "asigura o participare cât mai largă din partea cetățenilor la viața democratică a Uniunii Europene"70. În practică, funcțiile îndeplinite de aceste partide pot fi împărțite în două categorii

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
actorii europeni ce au fost menționați în campaniile electorale din 22 de state membre, așa cum s-au oglindit acestea în ziarele principale ale acestor țări82. Partidele politice europene sunt deci actori marginali în organizarea alegerilor europene, principalii jucători ai acestui scrutin fiind partidele politice naționale, numai ele având un contact direct cu alegătorii din diferitele state membre. Așa cum am încercat să arătăm de-a lungul acestui capitol, partidele politice europene nu pot fi văzute ca vehicule ale unei democrații europene. În ciuda

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
un proces de democratizare, atât cu privire la alegerile electorale, cât și în ceea ce privește modul în care deciziile sunt adoptate și gradul de participare a societății civile organizate și a cetățenilor europeni. Acest capitol prezintă caracteristicile alegerilor europene organizate din 1979 până la ultimul scrutin din 2009. Capitolul debutează cu un scurt istoric relativ la dezbaterile și dificultățile ridicate de organizarea primelor alegeri europene, urmat de o analiză pe baza teoriei alegerilor de ordin secundar. Această grilă de lectură pune în lumină importanța pe care partidele

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
scurt istoric relativ la dezbaterile și dificultățile ridicate de organizarea primelor alegeri europene, urmat de o analiză pe baza teoriei alegerilor de ordin secundar. Această grilă de lectură pune în lumină importanța pe care partidele politice (naționale și europene) o acordă scrutinului, articularea dintre viața politică la nivel național și european, precum și gradul de participare al cetățenilor. Alegerile sunt un moment crucial într-o democrație pentru că ele determină compoziția instituțiilor și agenda politică pentru următorii ani. Cât de importante sunt ele la

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
în primul capitol. Partidele politice din statele membre ale Comunităților Europene nu erau toate favorabile acestei idei. Comuniștii francezi s-au opus principiului până în 1973. Socialiștii francezi erau mai degrabă favorabili 11. Cei care se propunțau în favoarea alegerilor subliniau că scrutinul este singurul mod de a "construi Europa"12. Pentru aceștia, un Parlament ales în mod direct de către cetățeni ar fi putut asigura controlul democratic asupra politicilor Comunităților Europene, noi raporturi și echilibre între instituții și ar fi reprezentat un pas

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
care se discuta despre posibilitatea ca alegerile europene să permită continuarea procesului de integrare europeană, profesorul Charles Morand afirma în 1977: "Alegerile pentru Parlamentul european nu vor schimba nimic. Nu vor face decât să accentueze caracterul absurd al sistemului transformând scrutinul în una din cele mai mari comedii electorale pe care le-a cunoscut omenirea. Se prevede o participare de 25% pentru alegerea Parlamentului european prin sufragiu universal direct, având în vedere că dispune de prerogative derizorii, în ciuda schimbărilor din ultimii

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
30% 28% Nu știu 30% 30% 25% 24% 22% 18% 23% 20% 20% 22% Actul privind organizarea primelor alegeri europene este adoptat în 1976, însă prin acest document nu sunt rezolvate problemele juridice și tehnice ce țin de organizarea unui scrutin la nivel european. În vederea elaborării unei proceduri electorale uniforme, o serie de criterii au fost enunțate pentru ca alegerile pentru Parlamentul de la Strasburg și Bruxelles să poată fi calificate de "europene": vârsta electorală, crearea unor circumscripții electorale transnaționale, dreptul de vot

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
sau danezi s-ar fi prezentat în circumscripții britanice...17". Diferențele naționale erau determinante, de unde și distorsiunile generate. În primul rând, alegerile nu erau și nu sunt organizate în aceeași zi în toate țările. Danemarca, Irlanda, Marea Britanie și Olanda desfășoară scrutinul joia, în altele el are loc sâmbătă și/sau duminică. Pragul electoral, tipul de liste, modul de distribuire a mandatelor, numărul circumscripțiilor sunt aspecte care au necesitat ani de discuție pentru a denaționaliza procedura electorală și pentru a face un

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
Dificultățile rămân aceleași motiv pentru care, în contextul adoptării Tratatului de la Amsterdam, în locul unei proceduri electorale uniforme, se introduc o serie de principii comune în vederea organizării alegerilor europene. Este vorba, așa cum menționam și în capitolul precedent, despre reprezentarea proporțională, de scrutinul de listă, de crearea circumscripțiilor și de dreptul de vot. Se evită însă armonizarea dispozițiilor naționale cu privire la eligibilitate sau la desfășurarea campaniei electorale. 5.2. Teoria alegerilor de ordin secundar sau eșuarea democratizării prin alegeri Primele alegeri au fost o

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
la desfășurarea campaniei electorale. 5.2. Teoria alegerilor de ordin secundar sau eșuarea democratizării prin alegeri Primele alegeri au fost o decepție pentru partizanii integrarii europene. Participarea la vot nu a fost pe măsura așteptărilor (63%). Imediat după acest prim scrutin Reiff și Schmitt (1980) au formulat un ansamblu de ipoteze cu privire la natura alegerilor europene. Potrivit autorilor, atât cetățenii și cât și partidele politice le-au acordat o atenție secundară. În acest sens, Reiff și Schmitt au formulat următoarele ipoteze: prima

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]