5,850 matches
-
să recunosc.“ Nu căi dulce? De altfel, Cristoiu a fost un dulce de la un capăt la altul al emisiunii. Și când spunea că schimbarea bruscă de tabere - pe care a practicato mai tot timpul - se datorează faptului că e un sentimental, nu un jurnalist (de altfel, de fiecare dată când îl punea Turcescu în încurcătură, el se eschiva candid: „Nu vam spus că nu sunt jurnalist?“ - deși la un moment dat ia scăpat: „Suntem amândoi gazetari, nu?“). Adorabil a fost și
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
și pentru aceasta l-au condamnat poeții. Pleacă fără să sufere, iată izbînda și crima lui. Între el și ceilalți se interpune setea sa de noutate, care Îl biciuie și-l cîrmuiește. N-are nici timp, nici chef să fie sentimental și tandru. Nu simte plăcere decît În miezul fierbinte al Întîmplărilor. Îndată ce se relaxează, freamătă În el un nou neastîmpăr, făcîndu-l să uite și să fie ingrat. Sfîrșitul fiecărei aventuri Îl lasă singur. Ce mai rămîne de invidiat aici? Acest
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
la o parte, se ridică în capul oaselor, își ridică genunchii ajungând cu ei până la piept și își rezemă fruntea de ei. Nu-și ridicase capul decât într-un târziu, după ce își strecurase prin minte toate cele petrecute, toate trăirile sentimentale din ultima perioadă. Când deschise ochii și-și ridică de pe genunchi capul, i se păru casa dulce și albă ca un cub de zahăr, iar ea se simțea în ciuda tuturor lucrurilor ca o piatră prețioasă în mijlocul unei expoziții. Lumina difuză
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
greșeli le trecea cu vederea fără să le mai facă observații, dând vina pe tinerețea lor. Văzându-l cum se îndepărtează îl admira și îl găsi destul de frumos și bine făcut pentru vârsta aceea. Se lăsă dusă de un val sentimental plin de plăcere iar aerul în urma lui era destul de parfumat. Dragostea pentru copii e un lucru dintre cele mai plăcute. Ea nu se negociază, ea vine și trăiește în noi așa cum o simțim fiecare. Toate celelalte forme de dragoste se
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
goală și pustie iar visele de demult erau ca niște bariere. Numai ungherele unde se jucase Nicky cu Alin odinioară mai păstrau amintiri plăcute. Patul în care era așteptat Valentin la ore târzii îi părea un obiect lipsit de valoare sentimentală. Numai cerul rămăsese același. Trebuia să treacă și peste zbuciumatele amintiri și chinuitoarele iluzii. A. Cenușiul dezamăgirii Relația dintre ea și Valentin se răcise. În locul dragostei, în cuibul de nebunii se instalase indiferența și ura. Tot ce fusese frumos între
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
își descreți ușor fruntea alungându-și temerile din inimă, evaporându-le ca pe o dâră de frum zicând: - În viața mea nu am crezut că voi trăi asemenea clipe frumoase fie chiar și pentru puțin timp. Nu am trăit clipe sentimentale decât în vise. Am trăit mai mult în nebuniile copilăriei mele, împletite cu multe nevoi, mai mult sau mai puțin crude, impuse de viața de zi cu zi la care ne-a supus Dumnezeu. Acum parcă aș fi o jucărie
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
era aici era cu totul altceva. Dar acolo? Aici am avut ocazia să îl mai desprind de unele și chiar să le caftesc. Dar acum nu am ce mai face! Casa este din ce în ce mai goală și fără nici o umbră de valoare sentimentală. Doar câțiva copii mai vin din când în când să se joace cu Victoria. Atunci se umple casa de bucurie. Zâmbetele lor sunt ca un răsărit de soare. Uitasem să 286 spun: mai vin și cei curioși care îi interesează
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
întâlnească într-o formă de zile mari. Pasărea iubirii nu va mai locui în cuibul său. Va locui de acum în singurătate. Simțise din capul locului că îl pierduse. De ce? Fusese urmărită de ghinion?! Depărtarea dintre ei distrusese toate legăturile sentimentale. Nu mai avea în ce spera, în cine să mai creadă. Cine îi va ma întinde o mână de ajutor? Îi ajunsese cât suferise. Crescuse fără tată, nu îi mai trebuia și asta. Va trebui să tragă în jugul obligațiilor
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
atmosfera patriarhala, cu oameni ospitalieri și prietenoși, cu străzi întortocheate care-ncep de la Episcopie și se pierd zburătăcite spre culmi deluroase, cu parcuri ceva mai luminoase în care tinerețea se revarsă că și-n alte timpuri. Cel mai elocvent atașament sentimental față de urbea natală este faptul ca pictorul a preluat denumirea localității că nume artistic, așternându-și cu sfioșenie semnătură jos, în colțul drept al lucrărilor: Viorel Huși. Confesiunea formulată într-un citat, preluat de Radu Ionescu dintr-o scrisoare a
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
e în construcție... Și-atunci?! se miră doamna Cristina. De ce ai telefonat la filamente? De instalația aceea m-am ocupat înainte, muncitorii de-acolo mi-s prieteni... Ca să vezi! se miră doamna Cristina, aprinzîndu-și țigara. Nu știam că ești și sentimental... Credeți că vă prinde cinismul? Se ridică de pe pat, își trece palmele peste fustă, aranjîndu-și-o, își aranjează și bluza, oprindu-și un timp palmele pe mijloc, acolo unde a fost încleștat brațul meu, apoi merge la oglindă și-și trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nu ne merităm norocul, că tu ești acolo pentru a-ți desăvârși cariera, că ai plecat pentru doi ani și n’a fost deloc vorba să vin să te văd între timp, că întreținem desperat o atmosferă supraîncălzită de efuzii sentimentale, în loc să luăm viața pieptiș și bărbătește, ne bocim pentru o situație pe care am vrut-o arzător amândouă și care e cea mai bună pentru tine, că bunul Dumnezeu te-a comblat cu frumusețe, inteligență, energie, că ai cucerit Parisul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
farfuria de câte ori a fost nevoie și, pe urmă, ea a avut de spălat 30 de obiecte - cratițe, farfurii mici și mari, cuțite etc. [...] Ești foarte deșteaptă, dulcea mea fată dragă; scrisorile și cărțile poștale de la tine sunt o sărbătoare intelectuală, sentimentală, afectivă, reconfortantă etc. Mi-a plăcut foarte mult felul în care îți descrii evoluția spre esențial și spre simplitate, dar am avut un freamăt, mai bine zis o strângere de inimă. Câte greșeli de franceză trebuie să-mi găsești! Dar
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
un magazin de fițe din New York... Scot o haină bleu de satin, tivită cu panglică. E fenomenală. — Îți place? spune Caroline, surprinsă. Ți-o fac cadou. — Nu se poate! Fata mea, mie nu-mi trebuie. — Dar sigur are o valoare sentimentală... vreau să zic, e o amintire care... — Amintirile mele sunt aici. Își dă una ușor cu palma în cap. Nu acolo. Scanează cu privirea melanjul de haine, apoi culege o bucățică de os prinsă pe un șnur de piele. — Ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
din Ierusalim, Își motiva - În cadrul unui interviu - decizia de a se fi stabilit În Israel (În 1962) și de a fi devenit cetățean israelian (În 1974). Pe lângă cauzele raționale care au determinat aceste hotărâri cruciale, a existat și „o motivare sentimentală” - o taină intimă, pe care teologul creștin părea să o mărturisească În public pentru prima dată : „În 1942 eram de patru ani [călugăr] dominican. Îmi amintesc seara În care guvernul de la Vichy a decis să impună steaua galbenă evreilor din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
referință. Dacă românii se autopercep ca un fel de „greieri” În raport cu „evreii-furnici”, În schimb aceiași români se autopercep ca un fel de „furnici” În raport cu „țiganii-greieri”. Într- adevăr, În imaginarul colectiv al românilor, aceștia din urmă apar ca fiind „cântăreți Înzestrați, sentimentali și senzuali, dar leneși, dezordonați, incapa bili de muncă susținută și, În consecință, pe drept săraci”. Utilizarea opoziției socio- economico-culturale prin această banală tipologie livrescă - remarcă antropologul Vintilă Mihăilescu - este „nu numai un mijloc de clasificare socială, dar și unul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în limite rezonabile. Fiecare dintre scrisori a avut la vremea ei un ecou particular. Unele m-au emoționat, unele m-au enervat, unele m-au alertat, unele mi-au produs remușcări, unele - pe alocuri - m-au amuzat. Nu sînt un sentimental, înclin totuși să-i dau dreptate poetului care a spus, vorbind în numele celor sensibili, că . în cazul meu, vîrsta sugerată de această frază a venit mai devreme. în celălalt deceniu, am ținut și un curs despre Jurnale, memorii, corespondență, reușind
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
un Curs special Eminescu. Mulți auditori și, din cauza aceasta, șomajul unor cadre didactice. La anul viitor perspectiva catedrei e sumbră. Dispare 30 % prin lipsă de ore. Situația mea e bună, dar nu pot privi decît cu neliniște pe alții. Rămînem sentimentali. Colaborația mea la revistele ieșene nu are nici o perspectivă, chiar dacă săptămîna trecută am publicat în Cronica un articol despre Al. Dima. Nu am o tribună în care să mă exprim și uneori mă simt obosit nu din cauza muncii la masa
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
-i corecta pe specialiștii în cutare sau cutare materie. și, lucrul ce merită apreciat, datorită contribuțiilor sale adevărul despre oameni și opere se înmulțește. Istoric literar de factura descrisă mai sus, Nicolae Gr. Stețcu era, deopotrivă, un „pozitivist” și un „sentimental”. Punea în cercetările sale mult devotament și multă grijă. îmbina cultul celebrării cu cel al exactității. Studiul cel mai bun pe care mi l-a dat spre publicare, „Contribuții la viața lui G. Ibrăileanu” (cinci părți), îl considera el însuși
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
această corespondență. Pe lîngă povestea unor amînări în predarea unei ediții de „restituiri”, în ea se găsesc scurte mărturisiri și reflecții inexistente în alte texte ale Profesorului. în contrast cu chipul său auster, de persoană cu suflet tare, Mircea Zaciu era un sentimental reprimat, capabil de empatie (mai exact de compasiune) și unul dintre nemulțumiții cei mai autentici ai epocii de atunci. Cîteva din observațiile formulate aci îl anunață pe moralistul neiertător din vastul Jurnal (4 volume) scris în deceniul 1979-1989. (1) <citation
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
acest gen și anume „...25, exceptînd broșurile”: „5 de istorie (<Vaslui - file de monografie, 1975>; <Murgenii, 1972>; <Vaslui - schiță monografică, 1975>; <Vaslui - Ștefan cel Mare, 1973 și 1975>). Șase de literatură beletristică (culegeri literare): <La ce visează mugurii>, (1975); <Imn sentimental> (1974); <Școala bîrlădeană> (1974); <Inscripții> (1972) ș.a. Cinci de biologie: <Monumente și rezervații naturale din județ>; <Culegere de comunicări și referate de biologie generală> (1975) ș.a. Cinci de folclor: <Drag mi-e cîntecul și jocul> (1972); <Jocuri populare de pe valea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
informațiilor, prin modul de redactare, corectitudinea interpretării ori mesaj, bine primite de către cititori, care și-au adus o contribuție Însemnată la ridicarea nivelului general al cunoașterii, la educarea și dezvoltarea conștiinței cititorilor, au fost: <Vaslui - Ștefan cel Mare (1475-1975)>; <Imn sentimental> - culegere literară; Album omagial <Vaslui - 600>; <Murgeni> precum și culegerile de folclor muzical și coregrafic”. Cenzorul remarcase cu o adâncă indignare „...graba exagerată și nejustificată din partea editorilor de a primi viza (bun de tipar, n.n.) cît mai repede chiar dacă, de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care a jucat. Din 1946 (debut în Pădurea îndrăgostiților), până în 1976, când a interpretat rolul Profira din Tănase Scatiu de Dan Pizza se află creații de neuitat în filme ca: Pasărea furtunii (1957), Bijuterii de familie (1958), Setea (1961), Poveste sentimentală (1962), Codin (1963), Amintiri din copilărie (1965), Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972), Felix și Otilia (1972), Nunta de piatră (1973), Duhul aurului (1974), Ilustrate cu flori de câmp (1975). Compozițiile ei au rămas în filmografia românească
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
2-3 ore de alergături, reușim să colectăm tot ce avem nevoie. Multe dintre shopuri sunt, de fapt, dedicate articolelor șamanicești sau vrăjitorești și vând de la lăbuțe de iepure la iconițe, prafuri și bineînțeles ceaiuri pentru toate afecțiunile existente, fie ele sentimentale sau trupești. Mă gândesc că dacă toate aceste magazinașe există, trebuie să aibă și clientelă care să le susțină și, deci, un număr corespunzător de vindecători dar parcă mi-e greu să cred că am nimerit în țara minunilor. Mai
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
doare din când în când, mai ales după multă mișcare. Evident, mă bucur că ceva a ieșit totuși, altminteri demonstrația ar fi complet sterilă. Leslie pare să gândească și ea la fel, deoarece trece la sectorul de probleme psihice și sentimentale unde ceva va trebui să apară nebalansat. Din nou, o mare de numere pare să descrie matematic stările mele interioare cele mai intime și din nou Leslie mă privește dezamăgită. „Mda... nici aici nu găsim prea multe probleme... Ingrid pare
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
restul vieții mele la intensitatea acelei părți din ea pe care am alocat-o cinemaului, de a-mi face viața vrednică de filme ; de faptul că adesea am lăsat această ambiție, această căutare a intensității filmice să-mi guverneze viața sentimentală am lăsat filmele să-mi întîrzie maturizarea afectivă. și știu că, la urma urmei, filmul e doar o artă. Nici mai mult, nici mai puțin. Vedeți ? Pot să fiu rezonabil. Numai că nu vreau. Ce-i aia filmul e doar
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]