5,222 matches
-
a durea" etc. În mod tradițional, diateza reflexivă este considerată a fi acea formă a verbului care se distinge morfologic prin faptul că este asociată cu formele neaccentuate de dativ și de acuzativ ale pronumelui reflexiv, cu sau fără funcție sintactică. Din punctul de vedere al conținutului, se caracterizează prin opt sensuri sau valori, ceea ce face să fie contestată existența diatezei reflexive, verbele cu această formă fiind incluse în celelalte diateze. Categoriile de verbe reflexive după faptul că pronumele reflexiv are
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
vedere al conținutului, se caracterizează prin opt sensuri sau valori, ceea ce face să fie contestată existența diatezei reflexive, verbele cu această formă fiind incluse în celelalte diateze. Categoriile de verbe reflexive după faptul că pronumele reflexiv are sau nu funcție sintactică, și după sensul exprimat, sunt: Avram 1997, care nu acceptă existența diatezei reflexive, include verbele reflexive obiective, reciproce, eventive, dinamice și impersonale printre cele de diateza activă, iar pe cele cu sens pasiv printre cele de diateza pasivă, dar nu
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
suspendat / Li s-a suspendat permisul pentru șase luni”. Verbele cu pronume reflexiv sunt considerate aparte, constituind două categorii principale. Într-una din ele intră verbe numite în mod esențial reflexive sau pronominale, folosite numai cu pronume reflexiv fără funcție sintactică. Exemple: "s’absenter" „a absenta”, "s’écrier" „a striga”. Cealaltă cuprinde verbe numite în mod ocazional reflexive sau pronominale, care pot avea mai multe sensuri (valori). Cele principale sunt: Alte sensuri: În gramatici ale limbilor sârbă și croată se iau
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
temporale decât franceza, de exemplu, dar este mult mai bogată în astfel de forme decât, bunăoară, maghiara. Prezentul indicativ are următoarele valori: Prezentul conjunctiv poate exprima: Prezentul condițional-optativ exprimă: Prezentul prezumtiv: Prezentul infinitiv are valori temporale diferite după funcțiile sale sintactice: Imperfectul exprimă cel mai adesea o acțiune trecută durativă, simultană cu altă acțiune trecută. Această valoare poate fi: Altă valoare absolută, frecventă, este cea de a exprima acțiuni repetate în trecut (imperfect iterativ): "Se certau mereu". O valoare relativă este
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
nu sunt considerate moduri, ci forme nominale ale verbului. Modurile personale se caracterizează morfologic prin faptul că verbului la aceste moduri îi sunt specifice categoriile gramaticale de persoană și număr, exprimate în general prin morfeme corespunzătoare. Din punct de vedere sintactic, verbul la aceste moduri poate îndeplini funcția de predicat. În română, moduri personale sunt indicativul, conjunctivul, condițional-optativul, prezumtivul și imperativul. Modurile nepersonale sunt infinitivul, gerunziul, participiul și supinul. Dintre ele, infinitivul și gerunziul se pot construi cu subiecte și pronume
Mod (gramatică) () [Corola-website/Science/316432_a_317761]
-
pergamentelor. În Italia pergamentul se pregătea, pentru scris, numai pe o fată, iar pe cealaltă se păstra pielea animalului. Un alt centru era în Germania, unde era pregătit pe ambele parți; prețul era mai ridicat. Lucrarea înregistrează fenomene fonetice, morfologice, sintactice, stilistice: 1) Sincopa (dispariția unei vocale (de obicei neaccentuate) aflată între două consoane) vocalelor scurte neaccentuate "i", "u" : "cal(i)da" non "caldă" ; "vir(i)dis" non "virdis" ; oc(u)luș" non "oclus" 2) Închiderea vocalelor scurte în hiat și
Appendix Probi () [Corola-website/Science/323074_a_324403]
-
un posibil candidat pentru aplicațiile de platforme mobile. Multe caracteristici ale HTML5 au fost create din considerarea că va trebui să devină capabil să ruleze pe dispozitive cum ar fi smart-phonurile sau tabletele. În special, HTML5 aduce multe noi caracteristici sintactice. Acestea cuprind elemente ca codice 1, codice 2, codice 3 și codice 4 elemente HTML, precum și integrarea conținutului SVG care a înlocuiește utilizarea tag-ului generic codice 5. Aceste noutăți sunt proiectate pentru a facilita includerea și manipularea în web a conținuturilor multimedia și grafice fără
HTML5 () [Corola-website/Science/324021_a_325350]
-
urmat în procesul de edificare a traducerii, în special a felului în care a considerat că trebuie redat, în limba română, un text sacru scris în limba de cultură a epocii. Alături de constrîngerile pe care le accepta, urmînd unele tipare sintactice și lexicale ale slavonei, uneori, se întrevăd libertățile pe care autorul textului și le ia. De asemenea, sînt interesante unele dintre opțiunile autorului și instrucitve unele greșeli ale acestuia. În felul acesta, textul indică modalitățile prin care astfel de texte
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
De asemenea, sînt interesante unele dintre opțiunile autorului și instrucitve unele greșeli ale acestuia. În felul acesta, textul indică modalitățile prin care astfel de texte contribuiau la edificarea normei literare românești. În felul acesta, se poate spune că, la nivel sintactic și lexical, limba textului prezintă particularități ce decurg din constrîngerile modelului slavon. Cu toate acestea, în special la nivel fonetic și morfologic, limba aparține unei perioade și unui areal lingvistic românesc. În general, prin majoritatea particularităților pe care le prezintă
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
de la două la patru, dar accent este numai pe ultimul: "un petit enfant" „un copil mic” "un petit enfant blond" „un copil mic blond” "un petit enfant blond français" „un copil mic blond francez” Grupurile ritmice constituie de regulă unități sintactice, ca de exemplu: Un grup ritmic conține în general trei la șapte silabe, dar poate fi și mai scurt, chiar format dintr-un cuvât monosilabic într-o enumerare, sau mai lung, daca debitul vorbirii este relativ rapid. Unitatea grupului ritmic
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
Acest articol tratează sistemul verbului în limba franceză, prezentând conjugarea și principalele funcții sintactice ale formelor temporale folosite în limba vorbită contemporană. Verbul francez exprimă aceleași categorii gramaticale ca și cel din limba română, adică diateza, modul, timpul, persoana și genul (masculin și feminin), acesta fiind limitat la modul participiu. Dat fiind că ortografia
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
nowiki> Verb cu rădăcină și desinențe neregulate. Subjonctivul prezent francez corespunde conjunctivului prezent românesc în majoritatea utilizărilor, dar nu în toate. Se folosește: Formare: "avoir" sau "être" la subjonctiv prezent + participiul trecut: Folosirea subjonctivului trecut este determinată de aceleași reguli sintactice ca în cazul subjonctivului prezent, cu deosebirea că acțiunea exprimată este anterioară celei a verbului regent. Exemplu: "Je suis content que tu aies passé de bonnes vacances" „Mă bucur că ai petrecut o vacanță plăcută”. În franceza actuală, subjonctivul trecut
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
toate formele pronumelui reflexiv: "me/te/se/nous/vous/se promener" „a mă/te/se/ne/vă/se plimba”. O particularitate a infinitivului prezent este că la forma negativă, cuvintele de negație "ne" și "pas" sunt ambele înaintea verbului. Funcții sintactice: Formare: "avoir" sau "être" la infinitivul prezent + participiul trecut. La forma negativă a infinitivului trecut, negația "pas" poate sta după verbul auxiliar ("pour n’avoir pas compris cette réalité" „pentru că nu a înțeles această realitate”), dar în limbajul curent actual
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
Acest articol prezintă succint părțile de vorbire neflexibile din limba franceză care au funcție gramaticala: adverbul (cu funcție sintactica), prepoziția și conjuncția (cuvinte gramaticale). Interjecția, care nu are funcție gramaticala în propoziție, este prezentată în articolul Lexicul limbii franceze, secțiunea Crearea spontană de cuvinte. Spre deosebire de limbă română, în franceză sunt rare adjectivele folosite cu aceeași formă și că adverbe
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
limbă română, în franceză sunt rare adjectivele folosite cu aceeași formă și că adverbe. În schimb sunt foarte frecvente adverbele, mai ales de mod, derivate din adjective. Un loc aparte merită cuvintele considerate tradițional adverbe, dar care nu au funcție sintactica, ci de modalizator, de conector logic, sau cele care constituie singure propoziții neanalizabile. În franceză, toate atributele substantivale și pronominale, precum și toate complementele exprimate prin substantiv sau pronume accentuat sunt formate cu prepoziții, înlocuind complet declinarea. Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
și superlativul relativ de inferioritate se folosesc mai frecvent decât în română. Patru adverbe au grade de comparație neregulate, în sensul că formele lor de comparativ de superioritate sunt cuvinte aparte, moștenite din latină: Observații: În principal, funcția adverbului este sintactica, si anume de complement circumstanțial: Alteori, asemenea cuvinte sunt în propoziție, dar nu cu funcție sintactica, ci că modalizatori, adică modifică sensul propoziției prin exprimarea atitudinii vorbitorului față de conținutul acesteia. Exemplu: "Îl est mort, naturellement „A murit, firește” (vs. "Îl
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
de comparație neregulate, în sensul că formele lor de comparativ de superioritate sunt cuvinte aparte, moștenite din latină: Observații: În principal, funcția adverbului este sintactica, si anume de complement circumstanțial: Alteori, asemenea cuvinte sunt în propoziție, dar nu cu funcție sintactica, ci că modalizatori, adică modifică sensul propoziției prin exprimarea atitudinii vorbitorului față de conținutul acesteia. Exemplu: "Îl est mort, naturellement „A murit, firește” (vs. "Îl est mort naturellement, unde același cuvânt este complement de mod). Tot în propoziție și fără funcție
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
două cărți ale lui al-Farăhīdī despre tonuri și timpi ritmici, "Kităb an-naġam" și "Kităb al-’īqă‘". Principala lucrare a lui al-Farăhīdī este "Kităb al-‘ayn" considerată drept primul dicționar de limba arabă, în care autorul a inclus mult material fonologic, sintactic, morfologic și dialectal. Lucrarea nu este structurată alfabetic ci după așa-zisa “ordine a lui al-Ḫalīl”, adică după anumite grupuri de sunete (principiul fonetic permutativ) - posibil sub influență indiană: ‘, ḥ, h, ḫ, ġ, q, k, ğ, š, ḍ, ș, s
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
numai pentru a reda vorbirea în același registru. Este influențat de un registru de limbă secundar, cel popular. Lexicul registrului familiar este format din cuvinte curente, putând să includă și cuvinte argotice sau vulgare. Din punct de vedere morfologic și sintactic, registrul familiar folosește mai mult propoziții scurte, uneori eliptice, și mai puțin fraze. De asemenea, își permite abateri de la standardul limbii. Vorbitorul caută să fie expresiv, folosind și perifraze, uneori hiperbole. Modelul acestui registru este unul scris. Acesta se situează
Registru de limbă () [Corola-website/Science/331279_a_332608]
-
ramificație”) sau adjective: "front" „frunte” > effronté „nerușinat”. În franceză, compunerea este mai puțin frecventă decât, de exemplu, în germană. Elementele cuvântului compus pot fi din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din clase diferite, iar în unele se poate distinge natura raportului sintactic care a existat între elemente. Exemple: După cum se vede, cuvintele compuse franceze pot fi scrise în trei feluri: într-un singur cuvânt ("portefeuille"), cu cratimă ("porte-bagages") sau cu spații între elemente ("pomme de terre"), fără să existe reguli precise în
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
și chiar dincolo de el, în Transnistria, zone din nordul Munteniei, Delta Dunării sau diaspora română, datorat, în cea mai mare parte, emigrărilor ardelenești la est de Carpați. Fonetic, din punct de vedere lexical, precum și din punct de vedere morfologic sau sintactic, Moldova nu are un grai unitar. Astfel, graiurile din Bucovina au un aspect de mozaic (îmbină trăsături ale graiurilor centrale, bucovinene și în unele localități ale graiurilor maramureșene), iar la est și nord de Prut au un specific aparte (dar
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
dezvoltarea unei versiuni utilizabile a noii sale tehnologii de prelucrare a limbilor naturale și de analiză semantică a textelor, denumită "ABBYY Compreno". Această tehnologie se presupunea că se bazează pe USH (Universal Semantic Hierarchy - Ierarhie semantică universală). Tehnologia de analiză sintactică se utilizează în completarea USH. Această abordare permite atât analiza sintactică profundă a textului sursă, cât și diferențierea detaliilor subtile ale înțelesurilor pe baza cunoștințelor globale și disciplinare. S-a preconizat că va fi utilizată pentru căutarea de informații intelectuale
ABBYY () [Corola-website/Science/335170_a_336499]
-
limbilor naturale și de analiză semantică a textelor, denumită "ABBYY Compreno". Această tehnologie se presupunea că se bazează pe USH (Universal Semantic Hierarchy - Ierarhie semantică universală). Tehnologia de analiză sintactică se utilizează în completarea USH. Această abordare permite atât analiza sintactică profundă a textului sursă, cât și diferențierea detaliilor subtile ale înțelesurilor pe baza cunoștințelor globale și disciplinare. S-a preconizat că va fi utilizată pentru căutarea de informații intelectuale pe baza unui conținut definit în mod abstract și a unor
ABBYY () [Corola-website/Science/335170_a_336499]
-
după bere e plăcere" are la origine dictonul "Vinul după bere e plăcere"; "Paharul de dar se caută la X" (slogan pentru o bere) are la bază proverbul "Calul de dar nu se caută la dinți". Din punct de vedere sintactic, sloganul este o propoziție completă sau incompletă, ori un grup de propoziții. Adesea, construcția sloganului exprimă calificarea produsului pentru care se face publicitate. Aceasta se face prin: Acesta este o unitate frazeologică a cărei sursă istorică, literară, culturală este sau
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
După unii autori este o subramură a lexicologiei, după alții, frazeologia ține de lexicologie și de sintaxă. Frazeologia are de fapt un caracter mai larg interdisciplinar, dat fiind că unitățile frazeologice sunt studiate din mai multe puncte de vedere: lexical, sintactic, stilistic, semantic, având legătură și cu etimologia. Necesitatea tratării unităților frazeologice în dicționare face ca și lexicografia să se ocupe de acestea. Frazeologia mai are legătură și cu pragmatica, sociolingvistica, psiholingvistica, ba chiar și cu cultura în general. Delimitarea obiectului
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]