5,527 matches
-
Iași), șef de secție la Muzeului Satului din București. Promotor al metodei mongrafice, a fost autorul unui număr impresionant de studii știinfice și a contribuit la organizarea și completarea fondurilor etnogarfice ale multor muzee din România. A fost unul dintre sociologii considerați incomozi, a căror operă a fost subestimată în perioada regimului comunist. Teoria sa despre "fluxurile și refluxurile etnice" este apreciată de specialiști ca fiind o viziune etnopolitică "înalt reprezentativă", alături de cea a lui Simion Mehedinți, de exemplu (Bădescu, Ilie
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
(3 martie 1904, București - 28 octombrie 1952, Aiud) a fost un economist, filolog, filosof, publicist, sociolog, teolog și profesor de etică român, victimă a represiunii comuniste din România. S-a născut pe 3 martie 1904, la București, în familia unui inspector financiar. Clasele primare le-a absolvit în Capitală, gimnaziul la Iași și Tecuci (fiind refugiat
Mircea Vulcănescu () [Corola-website/Science/298600_a_299929]
-
Samir Amin, Theotonio dos Santos, analizează rolul dominant al SUA îndeosebi față de lumea a III-a, pe care companiile multinaționale le subordonează și le exploatează, le sărăcesc, împiedicându-le modernizarea. Sunt invocați, pentru prestigiul și autoritatea lor, unii economiști și sociologi care au analizat evoluția capitalismului cu decenii în urmă: Joseph Schumpeter ("Sociologia imperialismului"), Thorstein Veblen ("Germania imperială și revoluția industrială," 1915), Werner Sombart și Max Weber, care pun în evidență o serie de transformări ale vieții politice cauzate de imperialism
Imperialism () [Corola-website/Science/298685_a_300014]
-
pentru studenții istoriei economice și economiei instituționale. Economiștii asociază în mod frecvent termenul „economie politică“ cu teoria jocurilor. Economia politică internațională este o ramură a economiei care studiază politicile monetare și fiscale care au un efect asupra comerțul internațional. Antropologii, sociologii și geografii folosesc termenul „economie politică“ pentru a face referire la aproximările neo-marxiste în cazul dezvoltării și subdezvoltării exprimate de Andre Gunder Frank și Immanuel Wallerstein. Mercantilismul, care a dominat gândirea economică între secolul al XVI-lea și mijlocul secolului
Economie politică () [Corola-website/Science/299043_a_300372]
-
luarea întotdeauna a deciziei bune pentru sine. Așa cum se întâmplă în științele sociale în general, aceste supoziții sunt făcute la cele mai bune aproximații. Termenul este adesea folosit derogativ în literatura academică, probabil cel mai comun caz este cel al sociologilor, mulți dintre aceștia tinzând să prefere explicațiile structurale în detrimentul explicațiilor bazate pe acțiunile raționale ale indivizilor. Folosirea formei latinești "Homo oeconomicus" este în mod cert stabilită de mult timp; Persky (1995) o atribuie lui Pareto (1906) însă notează că poate
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
pus pe recompense sau pedepse poate "disloca" (diescuraja) motivația intrinsecă: plătind un băiat să facă treburi gospodărești, s-ar putea putea ca acesta să le facă doar pentru recompensă, din motivul de a-și ajuta familia. Totuși alții, în special sociologii, au disputat fapul că modelul ignoră o întrebare extrem de importantă, și anume aceea a originilor gusturilor și parametrilor funcției de utilitate în cazul influențelor sociale, ecucație și altele. Exogenitatea gusturilor (preferințelor) în cadrul modelului "Homo oeconomicus" este distincția majoră față de modelul
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
(n. 4 noiembrie 1900, Bacău - d. 17 aprilie 1954, Închisoarea Jilava, București) a fost un om politic român, membru al conducerii Partidului Comunist Român, ministru, avocat, sociolog și economist. Pentru o perioadă de timp a fost și profesor la Universitatea București. Licențiat în drept și doctor în științe economice al Universității din Leipzig, Pătrășcanu era o figură rară printre puținii comuniști din România. A fost reprezentant al
Lucrețiu Pătrășcanu () [Corola-website/Science/299906_a_301235]
-
se vorbește despre un anume „artist graffiti” care semna cu pseudonimul TAKI 183. Identitatea lui nu era cunoscută, știindu-se doar că numele său era Demetrius și că numărul 183 ar fi numărul străzii pe care locuia. În anul 1973, sociologul Hugo Martinez, profesor la City College din New York, a intuit potențialul acestor „artiști ai străzii”, fondând Uniunea Artiștilor de Graffiti cu scopul de a promova artiștii talentați din lumea graffiti-ului, prin intermediul unor expoziții organizate de Uniune. Articolul din anul
Graffiti () [Corola-website/Science/299331_a_300660]
-
următorii 20 de ani sau mai mult. [...] Fără să o recunoască și aproape în mod inconștient, liderii sovietici au abandonat cauza revoluției internaționale”. Au mai trecut încă două decenii până când armatele bolșevice să fie trimise peste graniță să „facă revoluție”. Sociologul american Alexander Gella consideră că „Victoria poloneză a asigurat douăzeci de ani de independență nu doar pentru Polonia, dar cel puțin pentru o întreagă parte centrală a Europei”. După negocierile de pace, Polonia nu a păstrat controlui asupra tuturor teritoriilor
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
(n. 15 ianuarie 1809, Besançon - d. 19 ianuarie 1865, Passy, Paris), economist, sociolog francez, teoretician al socialismului, considerat părintele anarhismului. În 1840 publică lucrarea sa de căpetenie, "Ce e proprietatea?", întrebare la care răspunde: "Proprietatea e furt!". Aceasta va suscita atenția autorităților judiciare, precum și a lui Karl Marx, care va începe să corespondeze
Pierre-Joseph Proudhon () [Corola-website/Science/298748_a_300077]
-
să aplice aceste principii în viața sa de toate zilele. Și-a împărțit anii bătrâneții sale între agricultură și educarea aproapelui, fără legătură cu statul sau cu economia, ceea ce reprezenta pentru el idealul. Jacques Ellul (1912 - 1994) a fost un sociolog și teolog francez, cunoscut datorită criticii sale față de "societatea tehniciană", care, pentru el, pretindea a face parte dintr-un alt domeniu decât morala, dar prin aceasta crea o altă morală. A scris "Scufundarea Creștinismului", carte în care critică "erezia constantiniană
Anarhism creștin () [Corola-website/Science/298767_a_300096]
-
Alexandru Dimitrie Xenopol (n. 23, după alte surse 24 martie 1847, Iași - d. 27 februarie 1920, București) a fost un academician, istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog și scriitor român. este autorul primei mari sinteze a istoriei românilor. A fost și un filozof al istoriei de talie mondială, fiind considerat printre cei mai mari istorici români, alături de Nicolae Iorga. Alexandru Dimitrie Xenopol s-a născut la Iași
Alexandru D. Xenopol () [Corola-website/Science/298825_a_300154]
-
1891 obține, tot prin concurs, și Catedra de istorie universală, la aceeași Universitate, devenind astfel unul dintre acei intelectuali de forță, capabili de a susține multiple cariere intelectuale. În calitatea sa de istoric, filozof al istoriei, economist, literat, pedagog, jurist, sociolog, profesor, pedagog, Alexandru D. Xenopol a fost ales în 1893 membru titular al Academiei Române. Între 1898 - 1901 devine rector al Universității din Iași. Între anii 1894 - 1903 și, respectiv 1906 - 1908, a editat revista „"Arhiva"”, care apărea la Iași. Ca
Alexandru D. Xenopol () [Corola-website/Science/298825_a_300154]
-
ale Heidelbergului se numără: Friedrich Ebert (primul președinte al Reich-ului German), Karl Jaspers (filosof), Ernst Jünger (scriitor), Marie Marcks (caricaturistă), Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului (Mare Ducesă de Orléans), Silvia Sommerlath (Regina Suediei), Ananda Mahidol (Regele Siam-ului/Thailandei), Max Weber (Sociolog) și Elisabeth Seitz (gimnastă germană). Fiind exilat, Alexandru Ioan Cuza a decedat la 15 mai 1873, la Heidelberg.
Heidelberg () [Corola-website/Science/298853_a_300182]
-
sau Mihail Ralea (n. 1896, Huși - d. 17 august 1964, Berlin) a fost un eseist, filosof, psiholog, sociolog, diplomat, om politic de stânga, profesor la Universitatea din Iași, membru titular al Academiei Române, director al revistei "Viața românească" (din 1933). s-a născut în 1896 la moșia familiei sale de la Huși. După absolvirea , își continuă studiile în Franța, unde
Mihai Ralea () [Corola-website/Science/298898_a_300227]
-
(n. 27 octombrie 1952, Chicago) este un sociolog și un politolog american. A urmat studii clasice la Universitatea Cornell și a obținut doctoratul în științe politice la Universitatea Harvard, cu o teza despre politica externă a URSS în Orientul Mijlociu (1981). În anii 1979-1980, 1983-1989 și 1995-1996 a fost
Francis Fukuyama () [Corola-website/Science/298956_a_300285]
-
(n. 3 martie 1913 la Reims - d. 21 decembrie 1978), a fost un scriitor, sociolog, eseist și critic literar francez, membru al Academiei Franceze. În 1932, sub cupola Academiei franceze, proaspătul academician a fost întâmpinat de către Rene Huyghe cu cuvintele : „Sunteți, domnule, unul dintre cele mai curioase spirite ale vremii noastre, unul dintre cele mai
Roger Caillois () [Corola-website/Science/298955_a_300284]
-
Karl Heinrich Marx (n. 5 mai 1818, Trier, Germania - d. 14 martie 1883, Londra, Marea Britanie) a fost un filozof, istoric, economist, sociolog și jurnalist, întemeietor împreună cu Friedrich Engels al teoriei socialismului științific, teoretician și lider al mișcării muncitorești. A avut o influență importantă asupra istoriei politice a secolului al XX-lea. împreună cu Friedrich Engels a scris și a publicat în 1848: Manifestul
Karl Marx () [Corola-website/Science/297774_a_299103]
-
necalcedoniene). Biserica Romano-Catolică o sărbătorește pe Sfânta Elena la 18 august. Constantin cel Mare este considerat în Biserica Ortodoxă ca fiind „egal al Apostolilor”, "isapostolos" (Ισαπόστολος Κωνσταντίνος), iar Biserica Ortodoxă Română îl numește „"Sfânt Împărat, întocmai cu Apostolii"”. Rodney Stark, sociolog al religiei, are însă o complet altă evaluare a impactului lui Constantin asupra creștinismului:
Constantin cel Mare () [Corola-website/Science/297914_a_299243]
-
Oprimarea este astfel motivată mai degrabă prin patologizarea opresorului, care suferă în aceeași măsură cu oprimatul (Freire 1994), decât prin analizarea și opoziția față de raporturile între forțele de productie specifice contextului istoric și geografic, care înlesnesc formă de exploatare respectivă. Sociologul F.J. Tester observa la rândul sau faptul că teoria anti-opresivă tinde de multe ori, în special în interpretarea să occidentală, să patologizeze atât opresorul cât și oprimatul - „oprimarea” este văzută ca o boală, iar comunități întregi ajung să fie văzute
Teatrul Oprimaților – de la „repetiția pentru revoluție” la „polițistul din cap” () [Corola-website/Science/296107_a_297436]
-
și pentru noi. Intelectualul privește fiecare dintre aceste practici drept unitare și corectabile doar din interior, și nu din afară, cu metode proprii și noi. Un astronaut sau un soldat folosește toate resursele științifice ale imperialismului. Psihologii, medicii, oamenii politici, sociologii, matematicienii, inclusiv artiștii, sunt aruncați în cercetarea unor lucruri care servesc, în diversele lor specialități sau domenii de lucru, tot la pregătirea călătoriilor noastre în cosmos sau la uciderea vietnamezilor; pe termen lung, toate aceste specialități satisfac, până la urmă, în
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
puternic afirmarea capitalismului, consideră că mentalitatea colectivă constituie unul dintre factorii care determină schimbarea societății. Pentru el birocrația e un mod de organizare socială. Michael Foucault și Jürgen Habermas - exponenți de seamă ai sociologiei moderne, printre cei mai importanți gânditori sociologi contemporani. M. Foucault a studiat apariția și structura câtorva din instituțiile fundamentale ale lumii moderne, ca cele disciplinare (inchisoarea, spitalul, școala), bolile psihice, discursul public și cel științific, lansând concepte-cheie cum ar fi cel de guvernabilitate ori biopolitică. După Foucault
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
înlăturarea oricărui obstacol din calea dezvoltării firești, totul trebuind lăsat să se producă de la sine fără nici o intervenție”. În opinia pedagogului german Johann Frederich Herbart educația este împărțită în trei subdiviziuni: guvernarea, învățământul (realizarea unor obiective specifice) și educația morală. Sociologul francez Émile Durkheim considera că educația este o acțiune „exercitată de generațiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pentru viața socială.”; are ca obiect să provoace și să dezvolte în copil un număr oarecare de stări fizice, intelectuale și
Educație () [Corola-website/Science/296552_a_297881]
-
(n. 29 iunie 1891, Brăila - d. 4 octombrie 1940, Iași) a fost un savant, sociolog, filosof, profesor și om politic, membru post-mortem (1991) al Academiei Române. Voluntar în Primul Război Mondial, a fost profesor la Catedra de Sociologie a Universității din Iași, deputat din partea Partidului Național-Țărănesc, subsecretar de stat și apoi ministru în mai multe guverne
Petre Andrei () [Corola-website/Science/307067_a_308396]
-
premiul pentru stimularea colecționării de muzică populară. În anul 1928 întemeiază "Arhiva de folklore" a Societății Compozitorilor Români, fiind conducătorul ei până în 1943. În același an se alătură echipelor de cercetare sociologică monografică, din cadrul „Școlii sociologice”, conduse de profesorul și sociologul Dimitrie Gusti. Între 1928-1934, ia parte la anchetele sociologice din mai multe sate ale țării, notabile fiind: Fundu Moldovei (județul Suceava), Drăguș (județul Brașov), Runcu (județul Gorj). În 1929 devine membru în consiliul de administrație al Operei din București. În
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]