12,660 matches
-
Controversele referitoare la originile și persistența stratificării se desfășoară fără întrerupere și, de cele mai multe ori, având o coloratură emoțională. Acest lucru este de înțeles, deoarece problema lui "a avea" versus "a nu avea" totdeauna produce dezbateri pasionate. Dezbaterea centrală în sociologie este dacă stratificarea există deoarece este necesară societății sau deoarece ea este în beneficiul grupurilor puternice. Ca și la celelalte întrebări majore, cele două perspective macrosociologice, funcționalistă și conflictualistă, oferă răspunsuri diferite. 8.5.1. Viziunea funcționalistă Doi sociologi americani
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
folosesc influența lor asupra guvernării și mass-mediei, cât și asupra altor instituții cheie, ca să promoveze credințele și ideologiile lor care inhibă conștiința de clasă a celor subordonați. 8.5.3. Sinteza celor două perspective În discuția referitoare la dezbaterea dintre sociologii funcționaliști și cei ai teoriei conflictului despre cauzele stratificării economice este folositor să examinăm relația dintre inegalitatea socială și productivitate în societățile industrializate. Cercetările arată că există o relație slabă între măsura inegalității și măsura productivității. În 1982, spre exemplu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ei înșiși în ierarhia stratificată cu suficientă acuratețe. Dar de multe ori oamenii, spre exemplu, pot să se plaseze ei înșiși unde doresc să fie mai de grabă decât unde își au locul în realitate. Din cauza limitelor acestor două abordări, sociologii contemporani, ca să măsoare statusul socioeconomic, se bizuie pe abordarea obiectivă. În acest fel, oamenii sunt plasați în ierarhia claselor prin folosirea criteriilor "obiective" pe care cercetătorul le determină că sunt relevante pentru plasarea într-o clasă sau alta și care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
stabilite de Weber. Ocupația reflectă prestigiul social, ea este legată de venitul ori bogăția individului și este asociată cu cantitatea de putere sau autoritate pe care o posedă. Ocupația a fost folosită în două moduri majore. În unul dintre acestea sociologii realizează clasificarea ocupațiilor într-un număr specific de clase. A doua modalitate este pentru stabilirea scorului de prestigiu pentru fiecare ocupație, bazat pe judecățile unui eșantion de oameni ai comunității. Trebuie să subliniem că aceasta diferă semnificativ de abordarea reputației
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a dezvolta aceste cerințe și, drept rezultat, aceștia nu pot fi competitivi când intră în școală. Funcționaliștii se referă la această situație a copiilor săraci ca privațiune culturală, care este unul din cele mai importante și mai controversate concepte în sociologia educației. Mare parte din argumentele care se găsesc în spatele conceptului de privațiune culturală, au izvorât dintr-un impresionant studiu despre educația americană comandat de guvernul federal în anii '60, numit Raportul Coleman după autorul lui principal, James S. Coleman. Raportul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
capitala Serbiei la sfârșitul anului 1996 și începutul anului 1997, precum și rolul pe care aceștia l-au jucat la căderea regimului Miloșevici în octombrie 2000. Partea a V-a SCHIMBAREA SOCIALĂ Populația Schimbarea socială și problemele sociale Se spune că sociologia este fiica revoluției industriale și, în acest sens, se poate afirma că această disciplină s-a constituit direct în legătură cu schimbarea socială. În demersul analitic și explicativ pe care îl face asupra acesteia, sociologia caută cauzele, factorii și condițiile care determină
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
socială și problemele sociale Se spune că sociologia este fiica revoluției industriale și, în acest sens, se poate afirma că această disciplină s-a constituit direct în legătură cu schimbarea socială. În demersul analitic și explicativ pe care îl face asupra acesteia, sociologia caută cauzele, factorii și condițiile care determină, influențează sau favorizează schimbarea socială. Examinăm mai întâi populația, care reprezintă un adevărat vehicul al schimbării sociale. Astfel, de câteva sute de ani modificări dramatice au loc în mărimea, compoziția și structura pe
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
necăsătoriți de sex opus. Observăm că deși numai ultima problemă (referitoare la "explozia populației") este explicită la adresa populației, oricum populația reprezintă o parte a răspunsului la fiecare din probleme enunțate. Datorită aplicaților ei practice, demografia este astăzi unul din domeniile sociologiei cele mai solicitate. Oamenii de afaceri, guvernele, instituțiile de învățământ, sindicatele dar și un public curios, toți se adresează demografiei pentru informații și sfaturi. Analizând din punct de vedere al numărului specia umană, adică Analizând natalitatea, sporul natural, mortalitatea, demografia
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cele prezente, în limitele unor ipoteze riguroase, demografia stabilește perspectivele asupra evoluției populației și schimbările de structură la care trebuie să ne așteptăm. Demografia studiază cadrul social în ansamblu său și pe părți, morfologia și viitorul acestuia (Larousse, Dicționar de sociologie, 1996, p. 80). Într-o formulare mai strânsă, putem spune că demografia este studiul mărimii, compoziției și distribuției populațiilor umane și a modului cum acești factori se schimbă în timp. Termenul de populație se referă la numărul total de oameni
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
bătrânii regresează spre etapele de început ale dezvoltării copiilor. Prețuirea scăzută acordată bătrânilor poate fi observată în rezultatele multor cercetări sociologice. 11.4.1. Îmbătrânirea, schimbarea rolului și socializarea Toți am auzit expresia "acționează potrivit vârstei". Acest mesaj ilustrează ceea ce sociologii au numit rolurile vârstei: credința că oamenii din diferite grupe de vârstă trebuie să se comporte în moduri corespunzătoare acestor grupe. Rolurile vârstei lucrează în două feluri. Mai întâi sunt așteptările largi despre cum oamenii unei vârste date ar trebui
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
schimbării sociale, este necesar să descriem diferite perspective teoretice explicative ale acesteia, să identificăm sursele care generează schimbarea, precum și problemele sociale care sunt asociate în mod inevitabil dinamicii acesteia. Începem prin prezentarea teoriilor schimbării sociale. 12.2. Teoriile schimbării sociale Sociologii, antropologii și istoricii au dezvoltat o serie de teorii ale schimbării sociale. Demersurile acestora au urmărit să identifice existența unui pattern ori scop în aparentul caleidoscop al schimbării pe care putem să-l observăm de-a lungul istoriei omenirii. Deși
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o temperatură constantă sau felul în care lucrează orice termostat la un motor sau cazan. La nivel societal nu este nici o temperatură constantă de menținut, ci este vorba de o condiție în care societatea funcționează în mod liniștit. Astfel, în sociologie, echilibrul se referă la o condiție prin care componentele societății instituții, clase, partide politice, familii etc. funcționează împreună. Multe din teoriile funcționaliste ale schimbării examinează modul în care o societate restabilește echilibrul după o tulburare a acestuia. Potrivit acestor teorii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
posibilă constituirea unui corp teoretic care să analizeze mecanismele activitățile ansamblului social, ca și ale diferitelor sisteme ale acestuia, de formulare și soluționare a problemelor, să identifice punctele critice, să sugereze strategii mai eficiente. În acest sens, vorbim de o sociologie a problemelor sociale care face parte din acest corp teoretic. Mai precizăm în această scurtă parte introductivă că o societate sau un subsistem al acesteia poate realiza apariția unei noi probleme încă din prima ei fază, să-i definească cu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
încearcă să analizeze probleme sociale majore cu care se confruntă societatea românească însă, deoarece mulți nu au studii de specialitate, fac acest lucru fără fundamentul teoretic corespunzător. Datorită acestui lucru, aceștia folosesc destul de aproximativ sistemul conceptual și instrumentele metodologice ale sociologiei, economiei sau științei politice. Totodată, putem observa cu ușurință cum parlamentarii de orientări politice diverse au de obicei înțelegeri mult prea diferite despre natura și cauzele problemelor sociale. În fața acestei situații, se impune să prezentam succint câteva dintre cele mai
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
prețuri mari sau mici sau oricare alte calamități, unii le proclamă pedeapsa lui Dumnezeu pentru păcatele ființei umane. Dar toate întrebările despre intervenția lui Dumnezeu în problemele umane și rosturile penitențelor și rugăciunilor aparțin domeniilor religiei și filozofiei și nu sociologiei. Desigur că există întrebări pentru care nu avem nici o tehnică științifică pentru a le găsi răspuns, cel puțin pentru moment, dar în studiul problemelor sociale, sociologii ca oameni de știință trebuie să le analizeze în termeni sociali și nu supranaturali
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
problemele umane și rosturile penitențelor și rugăciunilor aparțin domeniilor religiei și filozofiei și nu sociologiei. Desigur că există întrebări pentru care nu avem nici o tehnică științifică pentru a le găsi răspuns, cel puțin pentru moment, dar în studiul problemelor sociale, sociologii ca oameni de știință trebuie să le analizeze în termeni sociali și nu supranaturali. Atitudinea științelor sociale se distinge de alte luări de poziții în principal prin preocuparea cercetătorilor de a nu emite judecăți până când evidențele clare nu sunt disponibile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a piesei, din păcate de multe ori o dramă, în care toți oamenii societății sunt atât actori cât și spectatori. Referințe bibliografice Abercrombie N., Hill S. and Turner, B. S. (1994) Dictionary of Sociology, London, Penguin Books Agabrian, M. (1999) Sociologie, Alba Iulia, Universitatea "1 Decembrie 1918" Agabrian, M. (2000) O paradigmă sociologică de analiză a problemelor sociale, Revista de cercetări sociale, nr. 3-4, 2000 Agabrian, M. (2002) Cercetarea calitativă a socialului. Teorie, metodă și practică. Alba Iulia, Universitatea "1 Decembrie
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
3-4, 2000 Agabrian, M. (2002) Cercetarea calitativă a socialului. Teorie, metodă și practică. Alba Iulia, Universitatea "1 Decembrie 1918" Agabrian, M. (2002) Autopercepția unei noi condiții studențești: învățământul la distanță. O cercetare calitativistă. Cluj-Napoca, Editura Napoca Star. Andrei, P. (1978) Sociologie generală, București, Editura Academiei Banciu, D., Rădulescu, M. S. (1994) Corupția și crima organizată în România, București, Editura "Continent XXI" Banister P., Burman E., Parker I., Taylor M. și Tindall C. (1995) Qualitative Methods in Psyhology, A Research Guide, Open
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
G. Burgess (editors) Analyzing Qualitative Data. London: Routledge. Chelcea, S. (1994) Personalitate și societate în tranziție, București, Societatea Știință & Tehnică S A Chelcea, S. (1995) Cunoașterea vieții sociale, București, Institutul Național de Informații Cherkaoui, M. (1997) Stratificarea, în: Tratat de sociologie (coord. Raymond Boudon), București, Humanitas Chombart de Lauwe, P. H. (1987) Cultura și puterea, București, Editura politică Coffey, A, & Atkinson, P. (1996), Making Sense of Qualitative Data. Thousand Oaks, CA: Sage. Collins, R. (1974) Conflict Sociology: Toward an Explanatory Science
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Academic Press Comte, A. (1913) Discurs asupra spiritului pozitiv. Ordine și progres, Iași Cooley, Ch. H. (1964) Human Nature and the Social Order, New York: Schocken Cooley, Ch. H. (1929) Social Organization, New York: Scribner Cusson, M. (1997) Devianța, în Tratat de sociologie, coord. Raymond Boudon, Humanitas, București Dahrendorf, R. (1996) Conflictul social modern, București, Editura Humanitas, Editura Universității "AL. I. Cuza ", Central European University Press Davies, K., Moor, E. W. (1945) Some Principles of Stratification, în: American Sociological Review, X,2 Denzin
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
American Sociological Review, X,2 Denzin, N., Lincoln, Y. S. (eds) (1994a), Handbook of Qualitative Research. London: Sage. Dey, I. (1993) Qualitative Data Analysis. London, Routledge. Durkheim, É. (1974) Regulile metodei sociologice, București, Editura Științifică Durkheim, É. (1980) Educație și sociologie, București, Editura Didactică și Pedagogică Durkheim, É. (1993) Despre sinucidere, București, Humanitas Erikson, E. (1950) Childhood and Society, New York : Norton Etzioni, A. (1975) A Comparative Analysis of Complex Organization, Glencoe, IL: Free Press Farley,J. E. (1990) Sociology, Englewood Cliffs
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Cliffs, New Jersey, Pretince Hall Feagin, J., Orum, A., & Sjoberg, G. (Eds.). (1991) A case for case study. Chapel Hill, NC: University of North Carolina Press. Ferr(ol, G., Cauche, Ph., Duprez, Jean-Marie, Gadrey, N., Simon, M. (1998) Dicționar de sociologie, Iași, Editura Polirom Flick, U. (1998) An Introduction to Qualitative Research, (2nd ed.). Thousand Oaks, CA: Sage Giddens, A. (2000) Sociologie, București, Editura Bic All. Glaser, B. G., & Strauss, A. L. (1967) The discovery of grounded theory. Chicago, IL: Aldine
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
University of North Carolina Press. Ferr(ol, G., Cauche, Ph., Duprez, Jean-Marie, Gadrey, N., Simon, M. (1998) Dicționar de sociologie, Iași, Editura Polirom Flick, U. (1998) An Introduction to Qualitative Research, (2nd ed.). Thousand Oaks, CA: Sage Giddens, A. (2000) Sociologie, București, Editura Bic All. Glaser, B. G., & Strauss, A. L. (1967) The discovery of grounded theory. Chicago, IL: Aldine Publishing Company. Goffman, E. (1959) The presentation of Self in Everyday Life, Garden City, NY: Doubleday Gusti, D. (1970) Opere, vol
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
All. Glaser, B. G., & Strauss, A. L. (1967) The discovery of grounded theory. Chicago, IL: Aldine Publishing Company. Goffman, E. (1959) The presentation of Self in Everyday Life, Garden City, NY: Doubleday Gusti, D. (1970) Opere, vol. IV, Sistemul de sociologie, etică și politică, București, Editura Academiei Hammersley, M. (1985) From ethnography to theory: a programme and paradigm in the sociology of education. Sociology 19(2): 244-59. Hassard, J. (1993) Sociology and Organization Theory, Cambridge University Press Herseni, T. (1982) Sociologie
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sociologie, etică și politică, București, Editura Academiei Hammersley, M. (1985) From ethnography to theory: a programme and paradigm in the sociology of education. Sociology 19(2): 244-59. Hassard, J. (1993) Sociology and Organization Theory, Cambridge University Press Herseni, T. (1982) Sociologie. Teoria generală a vieții sociale, București, Editura științifică și Enciclopedică Hirschi, T. (1969) Causes of Delicquency, Berkeley and Los Angeles: University of California Press Homans, G. C. (1961) Social Behavior: The Elementary Forms, New York: Harcourt, Brace, Jovanovich Homans, G. C.
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]