6,537 matches
-
de porumb și opt lei. Toamna vine; porumb nu s-a făcut. Strul Cuten cheamă pe Român la socoteală. "Vină să ne socotim, bade Costache... Parcă eu îți cer să-mi plătești? Eu îți cer numai să ne socotim..." La socoteală, d. Strul Cuten își apără astfel interesele sale: "Bade Costache, azi păpușoiul e scump... Costă 24 lei mierța... Când se face, noi cumpărăm păpușoiul cu 8 lei... Dumneata ai să-mi dai la anul, la toamnă, trei mierțe de păpușoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Evreul nu mai poate aștepta și cum e el milos din fire dă pe sătean în judecată pentru două mierțe de păpușoi sau 48 de lei bani ghiață (mierța socotită cu 24 de lei). Dar nu e milă la mijloc. Socoteala și-o face domnul Strul și aici bine: suma de 48 de lei se poate dobândi prin judecătoria comunală care judecă până la suma de 50 de lei; după care judecătoria de pace din Hârlău va da carte de judecată definitivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
De datorie nu s-a plătit. Din primăvara anului 1904 și până azi a plătit câte 1 leu dobândă la cei cinci lei. De la vânzarea boilor plătește câte doi lei pe lună dobândă la 10 lei. A pierdut boii, faceți socoteală să vedeți câți bani dobândă a plătit (240%) pe doi ani... Până în toamna lui 1904 Ovreiul a luat 8 lei dobândă. De la 1904 la 1905 a luat 12 lei. De la judecată până azi, un an, ia 24 de lei dobândă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-au urcat de la 20 de lei la 150 de lei falcea. Avem un medic la 39.300 locuitori. În trei județe din N. Moldovei, Asociația Arendașilor stăpânește a 4-a parte din întinderea proprietăților mari! fără a pune la socoteală bucățile mai mici de pământ, între 100-200 hectare, petece de pământ care pentru Bulgaria și Serbia sunt bogății. În aceste țări cel mai mare proprietar are 300 de hectare. Stere (Fischerland) Constatăm că în județul Botoșani unui țăran îi rămâne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
afacerii omul n-are cu ce împlini arvuna. Atunci intervine un oarecare și-l sfătuește ca să nu piardă arvuna să cadă la învoeală, și să piardă jumătate adică 30-40 de mii de lei, ș.a.m.d. Mai adaogă exploatarea muncitorilor, socotelile la învoeli, ș.c.l. 13 Octomvrie Crahul Coca Miclescu. Omul acesta a fost prefect supt un guvern oarecare. A avut afaceri de tot felul. Are moșii pe care le-a cultivat ori nu le-a cultivat. Ca orice proprietar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sunt pești, pe care-i pescuesc antreprenorii. Înainte erau evrei, azi sunt români, și la Ichimeni și la Crasnaleuca și la Adășeni. (10 Oct.) În seara zilei când am venit, Morțun stătea ca-n orice seară în cancelarie, primea rapoartele, socotelile chelarului, ale humelnicului, și plătea oamenii care veneau să ceară bani, ori să-și reguleze socotelile, căci la moșiile acestea vin de lucrează oameni din Suceava, de la Lămârgani și Vigotești. Iată că năvălesc doi oameni, un țăran și fata lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și la Crasnaleuca și la Adășeni. (10 Oct.) În seara zilei când am venit, Morțun stătea ca-n orice seară în cancelarie, primea rapoartele, socotelile chelarului, ale humelnicului, și plătea oamenii care veneau să ceară bani, ori să-și reguleze socotelile, căci la moșiile acestea vin de lucrează oameni din Suceava, de la Lămârgani și Vigotești. Iată că năvălesc doi oameni, un țăran și fata lui, plângând cu lacrimi dând din mâni; omul tot înălța și cobora o furcă cu colți plini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
caldă; e așa de frumos și de pătrunzător de melancolic încât parcă o să murim cu toții... Miros de frunze uscate de nuc... Vuet de căruțe pe drum, în depărtare, când crește, când scade, când bubue adânc la poduri. Șipotul lui Brahuza. Socoteala unui zid de sprijin al drumului, de 15 m lungime, 3 înălțime, 1/2 m lățime, cu piatra scoasă de pe loc, care a costat 20.000 lei, în Văleni. Siminicariu, bandit, care a stat 20 ani în ocnă și acuma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
temut. Toate acestea sunt vorbe, cum e și firesc să fie. Căci dacă n-ar fi numai vorbe, atuncea lucrul pare așa de evident, încât recunoașterea însamnă înfăptuire. Dar sunt vorbe, pentru că de fapt fiecare șef de grupă își are socotelile lui și considerațiile lui personale. Pentru asemenea motive a și apărut acest cuvânt bizar un fel de ariciu ori animal de prin Australia: pertractare. Bine, hai să pertractăm. Un om din popor, plictisit încă de astăvară de atâtea pertractări, mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care noi singuri le exagerăm în discuții ei le pun subt un microscop propriu, și refuză să vadă altceva. Dar zvonurile amplificate și generalizările? În sfârșit, cine se duce acolo și privește în juru-i, cine ascultă cu atenție, își dă socoteală mai bine. Dar din școlile nouă ese acum un tineret cu totul altfel decât cei vechi. Nimeni nu-și poate da socoteală decât la fața locului, ce operă mare face școala în Basarabia. Tineretul e al ideii naționale și al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și generalizările? În sfârșit, cine se duce acolo și privește în juru-i, cine ascultă cu atenție, își dă socoteală mai bine. Dar din școlile nouă ese acum un tineret cu totul altfel decât cei vechi. Nimeni nu-și poate da socoteală decât la fața locului, ce operă mare face școala în Basarabia. Tineretul e al ideii naționale și al viitorului. Așa încât zic eu generația aceasta, a celor care simțim pe noi ghimpi la cea dintăiu apropiere, trebuie să ne grăbim a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tălmaciu în limbi străine slujește la domnie. Spătar mare și staroste al Cernăuțului, îmbrăcat strălucit, cu spata Domnului în mână, la zile mari. Păharnic mare, pârcălab la Cotnar și Hârlău dă Domnului de băut la zile mari. Vistiernic mare, peste socotelile țării. Stolnic mare, la mese. Comis mare, cai și podvezi. Medelnicer mare la mese cu fripturi. Clucer mare, peste beciuri domnești: chelar. Sluger mare, peste carne la curte. Jitnicer mare peste pâne. Vameș mare, peste vămi și schele, și dulcețuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1476 Ștefan coboară în Țara de jos. La 22 Maiu se afla la Iași. Solie turcească pentru bir robii din războiul dela Racova, mai ales Piri-beg fiul lui Isac bei. Ștefan respinge solii. Mahomet vine asupra Moldovei. 22 Mai, Varna. Socoteli ale Venețienilor pentru niște cheltuieli ale oamenilor lui Ștefan (200). Cazimir umblă lela prin Lehia sub cuvânt că se gătește. Matiaș e cu gândul la nuntă. Domnul vine la Bârlad cu oastea și ....................... (Iunie) Turcii în Dobrogea. Noi Ștefan-Voievod, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Monumente istorice a lui Papiu Ilarian. Armele Moldovenilor sunt ca și ale Ungurilor, adică lănci militare (suliți) ceva mai scurte, și scuturi, și săbii de rezbel care deasemeni nu se prea deosebesc de ale ungurilor. * II. Domnul Petru-Rareș ține pe socoteala sa 3000 de călăreți, care îl însoțesc ori-unde. La nevoe domnul poate ridica o oaste până la 60000 de oameni. * II. Moldova are cai buni, turcești, românești și de Asturia foarte buni. Exportul oprit supt pedeapsă. * II. Principelui moștenitor la naștere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
maloneste, mari seniori care cumpără fără a plăti, care promit fără a-și respecta cuvântul, care împrumută fără a restitui, care se pleacă la genunchii miniștrilor și metreselor acestora, care trișează la cărți ca d. de Cessac, care trăiesc pe socoteala doamnelor mari ca Caderousse, care dau pe soțiile lor regelui, ca Soubisse, care îi oferă nepoatele, ca Villanceau, ori care susțin ca Bussy, "că cei mai delicați din punctul de vedere al onoarei cată să se socotească prea fericiți când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
însă, prin felul lor de a se purta, au dovedit că sunt cu totul străini de acuzația de instigatori ce li s'a adus. Dimpotrivă, s'au arătat ca singurul element dintre slujbașii mici ai țării, cari și-au dat socoteală de primejdie și au căutat s-o înlăture, fiecare cum s'a priceput. Aici ca și'n alte părți. Adunând informațiile acestea, am căutat să văd și cam ce părere au învățătorii cei mai harnici față de chestia țărănească. Mulți mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ceeace suntem în împrejurări în afară de noi: c'est l'affaire de nos parents, cum spunea Taine, vorbind de talent. Disciplina aceasta a discreției și a tăcerii obliga pe vechii Masoni să lase totdeauna fără răspuns calomniile care se debitau pe socoteala lor. Erau încredințați că lumina nu poate fi veștezită și că adevărul până la urmă rămâne biruitor. Dar tăcerea și concentrarea constituie și o forță în sine care lucrează tainic, radiind în afară: semnul acesta al forței binelui se găsește înscris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu ajutorul acelor principi. Lupta de la Vaslui Expediția eunucului Suleiman pașa era socotită de sultan ca un act al cărei rezultat trebuia să fie cucerirea și supunerea Moldovei. În planurile lui Suleiman pașa, eventualitatea unui eșec turcesc era exclusă. Și această socoteală se baza pe mai multe considerente. În primul rând pe superioritatea numerică a oastei otomane, care, împreună cu oastea Țării Românești, se ridica la aproximativ 80.000-100.000 (Oastea turcă avea peste 30.000 de călăreți, o parte din trupele de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi aci biruitori, să ia măsuri ca să năvălească asupra întregului regat al Ungariei”. În aceeași vreme circulaseră în Polonia zvonuri în legătură cu intenția sultanului, ca după cucerirea Moldovei, să ocupe Cetatea Camenița și teritoriile din jur. Acest plan era realizabil, după socoteala sultanului, deoarece el ridica o armată uriașă pentru acea vreme, o armată bine înarmată și antrenată și condusă de un mare conducător de oști, cum o dovediseră campaniile întreprinse de el până atunci. Planul era simplu în genialitatea sa, căci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au întorsu înapoi cu izbândă”. Din scrisorile trimise de Emmanuele Gerardo, una fiind expediată chiar la sfârșitul lunii august 1476, Senatul venețian știa că turcii se retrăseseră din Moldova „fără să fi pus stăpânire pe nici un târg și, nepunând la socoteală prada apucată, n-au pricinuit nici o altă stricăciune; și după ce ieși voievodul neînfricat cu călărimea sa prin toată Moldova, drumurile trebuie că sunt ferite” (sigure). Nu este exclus ca Ștefan să fi întreprins incursiuni în Dobrogea. Cronicarul bizantin Sphrantzes scria
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai scurt drum care trecea prin pădure. Nu a făcut-o. De la nord de Cernăuți, a mers timp de 6 zile, ca să ajungă la Hadir. Trecând Prutul, în 12 septembrie, ca să se întoarcă îi trebuia iar 6 zile, nepunând la socoteală câte zile i-ar fi trebuit întregii armate polone ca să treacă apa. De la Hadir la Cernăuți ar fi făcut iarăși 6 zile, ca la 18 septembrie să se afle în marginea codrilor. Dar, în Acta expeditionum bellicalium, armata polonă se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o biserică, la Bălinești și la Arbore. Ținând seama de toate aceste informații nu este greșit să se spună că în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, au fost ridicate 36 de biserici, tot atâtea câte războaie s-au purtat, după socoteala domnului. Pe lângă lăcașurile de cult, Ștefan cel Mare s-a îngrijit de întărirea fortificațiilor existente la unele cetăți și a decis ridicarea altora noi. Acestora s-au mai adăugat și lucrările de la curțile domnești. Așa încât, Mihai Berza putea să scrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
credibilitea în fața electoratului, mai ales că acesta fost mințit douazeci și doi de ani. Apoi charismă, pe care mulți candidați n-o au, ei devenind un fel de păcălici ai politicii românești. În al treilea rând, curajul de a da socoteală în fața poporului după un an de mandat , printr-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, sau printr-un miting organizat de instituția prezidențială, prin care să se facă bilanțul primului sfert de conducere a statului. Singurul care a făcut acest
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a fost tare turcească că n-o pricepeam nici de feli. Am uitat să spun că între jucăușii clasei noastre a III-a era și un elev foarte prost, care în loc să joace Corăbiasca, ciorsăia picioarele unul de altul fără nici o socoteală și încă se uita să vadă, îl mai vede cineva cât de frumos joacă. Îl chema Cluci Vasile din satul Flămânzi județul Botoșani, de unde s-a pornit Revoluția 30 în 1907. Lingușindu-se pe lângă oamenii cei mari ai partidului de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
1941-1944; ocupația românească în Transnistria, în zonele ucrainene, în anii războiului, jafurile atribuite Armatei Române și administrației în perioada de ocupație în Basarabia, Bucovina, Transnistria, zonele rusești unde s-a aflat Armata Română, pagubele provocate populației civile și multe altele. Socotelile și calculele făcute de specialiștii ruși duceau la concluzia că România datora Rusiei sume care depășeau cu mult valoarea Tezaurului BNR și a celorlalte bunuri evacuate pe teritoriul rus, în anii primului Război Mondial, ca de exemplu: flota comercială și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]