5,251 matches
-
ascunși în găuri, De toate-acele fiare povestice, de pradă, Ce luna giulgiuiește cu alba ei zăpadă. Copacii întind brațe lungi, amenințătoare, Nălțând pe toată culmea cîte-o spânzurătoare; Și stâncile, fantasme pleșuve, mute, oarbe, Deschid largi negre peșteri menite de a soarbe În umbra lor adâncă și de misteruri plină Pe omu-mpins de soartă a piere de lumină... sau o miniatură persană: Se duce calul Graur spre codrii de stejari, În care greu se luptă balaurii cei mari Cu pajuri năzdrăvane născute
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a se umfla în puțul ei și a ieși din "goluri": Căci unde-ajunge nu-i hotar, Nici ochi spre a cunoaște, Și vremea-ncearcă înzadar Din goluri a se naște. Nu e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe. Unitatea complicatei țevării se înfăptuiește acustic. Unele strofe tac, altele cântă, în acord, ca flautele unei orgi. La sfârșit răsună toate într-un țipăt coral: Trăind în cercul vostru strimt Norocul vă petrece
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Eminescu. Toți cei umbriți de gloria poetului Luceafărului primiră cu satisfacție observația că opera aceluia era o modă periculoasă pentru tinerime, putând duce la sinucidere (concluzie sofistică pe nimic întemeiată): Când am înțeles c-aceasta e o modă care soarbe Seva tinereții noastre, am zis gândurilor oarbe, Ce-și roteau peste morminte zborul lor de lilieci, Să s-abată lăsând morții în odihna lor de veci. Poeziile, venerate în școală Unde ni sunt visătorii?, La icoană sunt doar niște versificații
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prin unghere. Prins de zid, același ornic urcă-al timpului calvar Și aceleași bibelouri dorm pe-nguste etajere... În acest salon de țară cu miros uscat de cimbru Ce nepotrivite-s ale traiului cerinți moderne!... În tăcerea ce-l apasă sorb al veacurilor timbru Și-ale ornicului clipe răbdătoare par eterne. Am lăsat la ușă geanta cu volume prăfuite, Cu muncite file pline de trunchiate însemnări, Ca să fiu din nou copilul cu privirile-nsorite, Când neștiutor de toate alergam spre larg
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
călcat cu mintea lui atâtea documente, încât memoria lui însăși va avea tăria unui document. Numărul lui de erori, foarte mic, trebuie raportat la imensul material pe care l-a cunoscut. El e un specialist total, un istoric care a sorbit apa tuturor. Nu este cu putință să-ți alegi un domeniu oricât de îngust și umbrit din istoria română fără să constați că N. Iorga a trecut pe acolo și a tratat tema în fundamentul ei. Multă vreme istoricul următor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Ordin, pe care îi trimite în diferitele provincii ale lumii să predice și să mântuiască sufletele. 5. Ei își dau toată silința să reînnoiască în ei înșiși modul de viață al Bisericii primare, sărăcia și umilința. Ei își potolesc setea sorbind cu atâta nesaț din apele curate ale izvorului Evangheliei încât se ostenesc în toate felurile să pună în practică nu numai poruncile, ci și sfaturile evanghelice, imitând astfel mai îndeaproape viața apostolică. Ei, renunțând la orice fel de proprietate, renunță
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
binevoitor în toate lucrurile, încât puteau să repete acele cuvinte ale lui Isaia: Vor fi uitate vechile suferințe, vor fi ascunse ochilor mei (Is 65,14). Nu este un miracol. Ei băuseră vinul blândeții Duhului lui Dumnezeu, iar când se soarbe din acesta, orice carne își pierde gustul. De aceea, predicatorilor le este prescris: Dați băuturi euforice celui care e pe moarte și vin celui care are amărăciune în inimă. Să bea și să uite de sărăcia lor și să nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
culmile și prăbușirea”. Dacă autorul izbutește mai puțin în factura titaniană a unui Arghezi blasfemiator, trubadurul din el cere să fie recitit în șoaptă; lângă ibricul de aramă care bolborosește basme bătrâne și amărui, cana de cafea „fumegă domoală”: „O sorb și gându-mi pleacă și-ncepe să colinde./ Aprind înc-o țigară și fumeg lângă ea./ Și-o beau pe îndelete, să țină cât cuprinde./ Ca Timpul ce în palmă mă ține și mă bea.” Muzica versului folcloric este persistentă, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286120_a_287449]
-
simțul creației. Dragostea și poezia constituie un binom binecunoscut. Cumpătatul părinte dă semne de nerăbdare. Erosul deșteaptă În el acel nesațiu sacru față de obiect, nesațiu pe care-l Întîlnim și În alte Împrejurări: „Și-n sacra mea ardoare ferice voi sorbi...” O imaginație mai bogată aduce Zburătorul, capodopera lui Heliade după opinia aproape unanimă a criticii literare. Că balada are valoare deoarece analizează „psihologia personajului” (D. Popovici) este discutabil. „Psihologia” este, aici, starea de criză erotică, individualizată prin cîteva semne ce
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
revarsă din fragede cupe vapori de parfumuri („prefumul voluptății În aer revărsase”), portocalul parfumează „linul vînt”, În fine, sinul, suspinător și totdeauna dulce În poezia lui Bolintineanu, se topește În „noaptea parfumată”. Marea este principalul furnizor de substanțe adorate: Conrad soarbe cu nesaț „parfumu-ți dulce” și-și spală gîndurile negre În efluviile aromitoare ce Însoțesc voiajul său În jurul insulelor grecești. Toate corpurile din cele trei universuri (uman, vegetal, animal) exală parfumuri dulci și efectul lor imediat este dezmierdarea. „Sorbirea” deschide poarta
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
al cării sîn curat E liberă gîndirea ca valul tău spumat. De cîte ori suspinul și lacrimele mele S-au mestecat cu vîntul și valurile tele! De cîte ori pe sînu-ți sau dupe-un nalt granit, Privind cu voluptate coprinsu-ți aurit, Sorbind prefumu-ți dulce și legănîndu-mi dorul, N-am revărsat eu lacrimi ce-mi inspirase-amorul.” Bolintineanu amestecă, aici și pretutindeni, discursurile, amestecînd temele: erosul, politicul, morala și sensibilitatea la elementele transparente, purificate, aiurate. Tema azurului este, dealtfel, cea mai răspîndită În versuri
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
șerpi ascunși În găuri, De toate-acele feare povestice, de pradă, Ce luna giulgiuiește cu alba ei zăpadă, Copacii Întind brațe, amenințătoare, Nălțînd pe toată culmea cîte-o spînzurătoare Și stîncile, fantasme pleșuve, mute, oarbe Deschid largi, negre peșteri menite de a soarbe În umbra lor adîncă și de misteruri plină Pe omu-mpins de soartă a pere din lumină.” Pădure obscură, stînci, peșteri ca niște imense ventuze, cărări Întortocheate, neguri groase - iată o suită de figuri ale fricii, elemente (cum zice Bachelard) ale
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
La terre et les réveries de la volonte) că ne Învață limbajul durității, are În poemul lui Alecsandri semnele agresivității primitive. N-are vedere, nu are limbaj. Orgoliul (alt atribut literar) Îi lipsește. Complicitatea elementară („deschid largi, negre peșteri menite să soarbă...”) este condiția ei morală. Obiect prin excelență romantic, simbol al semeției, element provocator În peisaj, stînca, deposedată de aceste Însușiri, este În poemul lui Alecsandri un obstacol - capcană Într-un vast labirint infernal. CÎtă vreme există lumină (soare) și hotare
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
geografie fabuloasă, o deschidere enormă a imaginației. Locul focului este luat de mîndrul soare: „În tine cred, o! soare, de tine-mi este dor, Prin cunoscut-am văpaele iubirei, Cu tine-am fost tovarăș pe cafea fericirei, În tine-am sorbit viața, În tine vreau să mor!” Soarele, invocat des, primește toate atributele de preț. E falnic, e dulce, voios, rolul lui este să dea lumină și căldură, două dintre condițiile fecundității. Toate imaginile din Pastelurile primăverii și verii nuanțează această
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dispoziție dimineața, În „faptul zilei” ori noaptea. Se prefigurează, Întîi, În Pasteluri un poet al matinalului: „Ziori de ziuă se revarsă peste vesela natură, Prevestind un soare dulce cu lumină și căldură, În curînd și el apare pe-orizontul aurit, Sorbind rouă dimineții de pe cîmpul Înverzit.” (Dimineața) „Aburii ușori ai nopții ca fantasme se ridică Și, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică. RÎul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur Ce În raza dimineții mișcă solzii lui de aur.” (Malul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
analogia dintre un anumit tip de creativitate (cea poetică) și inadecvarea socială a scriitorului cu suflet de copil. Prin urmare, comportamentul nesupravegheat, aspectul neîngrijit al vestimentației ("cărnos", "dinții mari, galbeni", "hainele groase, necălcate, pătate", "urme grase pe guler", "mânca urât, sorbea prelung") sunt prezentate în roman ca niște simptome caracteristice ale unei propensiuni accentuate spre reflecție solitară și spre abstragere ("ochii îi erau absenți", "retrași în sine, priveau înăuntru"; "lucra în el o forță inconștientă, care-l scotea din logica momentului
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din prudență, pentru a nu se evropeniza dintr-odată prea tare dar, în tot cazul, cum declară și boierul Gr. Brâncoveanu, la deschiderea cursurilor școlii lui Gh. Lazăr: Să se bucure părinții care trimit copiii la Academiile Europei pentru a sorbi apele filozofiei. Între 1802 și 1826, Dinicu Golescu face nu mai puțin de patru călătorii în Occident, pentru a-și duce fiii la învățătură, doi în Bavaria, doi la Geneva. Toți pionierii școlii românești studiază în străinătate cu scopul de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
între cele două ambarcațiuni, de pe care Stubb și Flask îl asaltau cu lănciile lor; și, în vreme ce bătălia se desfășura în jurul corabiei, puzderia de rechini care mai înainte se țineau scai de carcasa cașalotului, se repezeau acum la sîngele proaspăt vărsat, sorbindu-l cu sete, așa cum sorbeau israeliții apa ce țîșnea din stînca atinsă de Moise. în cele din urmă, jetul se îngroșă, iar balena, după o ultimă zvîrcolire urmată de o vărsătură oribilă, se întoarse pe spate și-și dădu duhul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care Stubb și Flask îl asaltau cu lănciile lor; și, în vreme ce bătălia se desfășura în jurul corabiei, puzderia de rechini care mai înainte se țineau scai de carcasa cașalotului, se repezeau acum la sîngele proaspăt vărsat, sorbindu-l cu sete, așa cum sorbeau israeliții apa ce țîșnea din stînca atinsă de Moise. în cele din urmă, jetul se îngroșă, iar balena, după o ultimă zvîrcolire urmată de o vărsătură oribilă, se întoarse pe spate și-și dădu duhul. în timp ce-i legau strîns coada
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
enormă, stăteau să nască. Lacul era, precum am mai spus, uimitor de transparent pînă la o mare adîncime; așa cum pruncii omului au, în timp ce sug, privirea ațintită în altă direcție decît sînul matern, ca și cum ar duce două existențe diferite, ca și cum, în vreme ce sorb hrana necesară ființei lor muritoare, cugetul lor s-ar adăpa din izvorul vreunei amintiri nepămîntene - la fel și acești pui de cașaloți păreau să privească în sus, dar nu chiar spre noi, căci noi apăream desigur, în ochii lor de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de gleznele picioarelor lor subțiri ca niște țipari, au reușit, după multe opinteli, să tîrască pe plajă balena aceea dolofană, făgăduindu-și să scoată dintr-însa ulei și oase în valoare de o sută cincizeci de lire îse și vedeau sorbind ceai extra cu nevestele și bere cu camarazii lor - din banii ce li se cuveneau), iată că se pomeniră cu un domn foarte învățat, plin de creștinească evlavie și caritate, care, scoțînd de sub braț un exemplar din scrierile lui Blackstone
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Da! Și trei înțepături fură făcute în carnea păgînă, iar vîrful harponului menit Balenei Albe fu călit în sîngele astfel obținut. Ă Ego non baptizo te in nomine patris, sed in nomine diaboli! răcni în delir Ahab, în vreme ce fierul blestemat sorbea, lacom, sîngele de botez. Apoi aplecîndu-se peste prăjinile de rezervă, alese una din lemn de nuc încă acoperită de scoarță și o potrivi în căușul fierului. După aceea, oamenii desfășurară un colac de saulă, din care bucată lungă de cîțiva
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și reprezentanți ai culturii și artei românești. "Este adevărat că se găsesc ulcioare frumos meșteșugite care te îmbie să bei din ele, dar oricât de atrăgătoare ar fi ele, nu pot egala niciodată izvorul dătător de viață" din care "au sorbit strămoșii noștri, în vremurile grele, vitejia și înțelepciunea care i-a ajutat să răzbată prin secole" (Pavelescu, Dumitru: 2007, 23). Romantizarea istorică este lipsită de echivoc. Doi ani mai târziu, la un eveniment similar, semnalele de avertizare la adresa libertății excesive
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cel profund! Dar nimeni nu a zis-o mai bine ca maestrul! Din acel moment, i-am dat credit! Mă bucuram că privirea lui poposea tot mai des în direcția mea pentru că asta îmi confirma că înțelege faptul că îi sorb cuvintele până dau de fundul vasului interior din care provin. Încercam să nu vorbesc mult la început, știam că dacă mă pornesc, nu mă mai opresc 4 ani, pentru că am ce dezvolta în cuvinte cu dumnealui. Și m-am abținut
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tradițional locuința" sau "legături de mult timp, puternice și durabile", sau "stabilite de numeroase generații". Danemarca menționează minoritatea germană din Sudul Jutlandei, dar include și cerința cetățeniei. Germania procedează la fel și enumeră, ca minorități naționale, pe cea daneză și sorbii care au cetățenia germană. Totodată, Germania declară aplicarea Convenției și cu privire la membrii grupurilor etnice care-și au tradițional reședința în Germania, și anume frisianii care au cetățenia germană și sinti și romii care au cetățenia germană. Olanda menționează numai pe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]