8,296 matches
-
cu papucii lor roșii de catifea în cutiile viorilor, de drag ce le era, a plecat Sandu-Mînă-mică cu gazda, o aia cârnă și potcă. Bărbatul era mazgugur de băutură. A vrut să-l împiedice, a căzut pe jos. Le-a stricat hoțul petrecerea. Au dus-o în 353 groapă, la locul lor. A mîrlit-o și Paraschiv, și gloaba de Gheorghe. Didina se uita, strângând din dinți. Ăl bătrân îl certă pe Paraschiv: - Nu pricep, de ce pângărești tu toate lucrurile? - Gura, hodorogule
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ca tată-său, cochet și delicat ca mumă - sa, avea părul negru al tătîni-său și ochii albaștri a mumei sale. El a înfrumusețat bătrâneța părinților, cari amândoi erau înamorați în el, deși într-un mod rațional și fără să-l strice. Cam surâdea lumea de bătrânii înamorați, dar lumea, ca în genere, așa în cazul acesta spețial, nu avea dreptate. Scriitorul acestor șire ar mai avea de adaogat ceva - nu morala istoriei, căci ea-i vădită, ci o întrebare: Oare esistă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
seară" c-un glas cam răgușit și ei deodată răsăriră toți și se uitară uimiți unul la altul. Numai unul, care era mai obraznic dintre ei, Alexandru, zise: - Măi hoțule! stai acolo și dormi, doar n-ai poftă să ne strici landsquenetul. Ceilalți începură a râde, ba unul îl trase de picior. Ioan nu știa de ce, dar purtarea aceasta era atât [de] supărătoare pentru el încît se sculă și ieși tăcând din casă. Ceea ce-l mira era însă că se culcase
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vrea și ce ți-o trebui. Dar rămâi vo câteva zile la mine ca musafir. Ș-așa, cam tot singur la țară, mi se și mai urăște, om vorbi de cele trecute, de pe când eram holtei, de pe când îmblam să stricăm casele oamenilor, adaose el râzând, și uită și tu ce-i pe capul tău... știi, vorba ceea... capu să trăiască, belelele curg. - Drept ai... bine zici, zise Rufă ștergîndu-și cu vârful mânicii o lacrimă involuntară... capu să trăiască, că belelele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Este clar că prin rabinul recrutat Securitatea Încerca să sondeze pulsul masei evreiești. Eșecurile nu Îl descurajează pe omul Securității. El Îi dă Încă o șansă informatorului: „Dacă vrei să «repari» șghilimelele sunt În original - L.R.ț tot ce ai stricat, să procedezi astfel: Începând de astăzi, În mod treptat, nu brusc, să-ți schimbi atitudinea față de persoanele care te Înconjoară. Treptat să reiei discuțiile avute despre plecări etc. - discuții pe care dumneata le provocai la Comunitate și cu enoriașii...”. Este
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
global, social-economic. Guvernele au cedat treptat în fața acestor presiuni, nu atât pentru că ar fi considerat că este o problemă susținută de o masă semnificativă a colectivității, ci mai de grabă sub presiunea externă. Principiul fundamental invocat era cel de tip stric juridic: garantarea proprietății private, în condițiile în care alte tipuri de pierderi și nedreptăți produse de regimul comunist nu erau codificate juridic. O problemă de principiu suplimentară era cea a timpului istoric. Logica juridică nu lucrează pe o perioadă de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
din ce în ce mai populară. Aici ei nu vor simți decît gelozie și dușmănie față de noii "fani" care le răpesc afecțiunea idolului lor. În ambele situații, copilul sau fanul ar dori pur și simplu să-l îndepărteze pe intrus, pe cel care-i strică socotelile, pentru a rămîne doar el cu ființa iubită. Poți arunca la lada de gunoi noul născut? Să-i mitraliezi pe fani? Este imposibil, ar fi împotriva dorinței părinților de a avea mai mulți copii, a dorinței vedetei de a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a convocat o ședință cu personalul de la Acme și a Început să le adreseze o serie de Întrebări privind anumite situații ipotetice: ce s-ar Întâmpla dacă În fabrică ar izbucni un incendiu, dacă utilajele care produc componentele s-ar strica și așa mai departe. A rămas surprins văzând că la toate Întrebările răspundea directorul general, În ciuda faptului că tot personalul era prezent la ședință. Pe măsură ce auditul se apropia de sfârșit, s-a Întors și i-a adresat o ultimă Întrebare
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
aici opera lui Augustin, unul dintre primii gânditori care au meditat asupra sensului istoriei la sfârșitul unei epoci, mai precis la apusul Antichității clasice 1. Lucrarea Civitas Dei este un rechizitoriu drastic la adresa culturii politice romane, văzută ca un aliaj stricat de nihilism triumfal și vanitate cinică, fondat pe mitul violenței originare (uciderea lui Remus de către fratele său, Romulus). Practicii dominației i se opune, în viziunea lui Augustin, modelul pacifist al comunității ecleziale, în care abandonarea pulsiunilor de putere face loc
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
lentila preocupărilor familiale. Dacă va avea încă un copil, explică ea, atunci își va lua concediu. Figura 5.9. Povestea vieții Sarei Povestea Sarei este, pe ansamblu, povestea unei femei care se adaptează. Evenimentele din partea cărora te aștepți să-i strice echilibrul sunt pur și simplu ignorate. Sara vede întotdeauna partea bună a lucrurilor, mai ales atunci când potențialele seisme servesc de fapt nevoilor familiei, viața ei fiind construită, mai presus deorice, în contextul angajamentului față de familie. Pentru Sara, identitatea maternă este
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
lui Ciugulea Și noaptea se mai ducea pe la ăla. Se scula binișor, se-mbrăca pe-ntuneric - Se-mbrăca ea și pe lumină - Și se ducea la cine-i era drag. El de-aia-și așternea pe jos, ca să nu-i strice somnul - Mă, de ce te canonești tu pe pământ ca nelumea? Îl certa câte unul, nu te sui să dormi și tu în pat Lângă muierea ta, că de-aia ai luat-o. - Nu, că ea doarme la Mitru lui Ciugulea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
recomandabil să se accepte anchetarea unei persoane dintr-o casă sau apartament vecin, căci aceasta ar constitui o tentație pentru operator de a renunța prea repede la interviuri cu persoane mai dificile sau greu de găsit acasă. De asemenea, se strică regularitatea seriei de adrese și devine mai greu de reconstituit itinerarul operatorului. 4.4. Alegerea persoanei de anchetattc "4.4. Alegerea persoanei de anchetat" După cum s-a văzut chiar din procedura mai sus descrisă, se întâmplă ca operatorul să ajungă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
O astfel de ordine e greu de respectat în situația, foarte frecventă, când se fac mai multe vizite pentru găsirea unei persoane, când persoanele absente sau care nu răspund se înlocuiesc cu altele, de la alte adrese etc. Oricum, intervenția operatorului strică natura aleatorie a alegerii. Probabil însă că cea mai gravă eroare ce se introduce atunci când unitatea de selecție principală este familia, indiferent cum alegem indivizii din cadrul ei, derivă din faptul că dacă familiile au (teoretic vorbind) șanse egale de a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prea departe. Revine la focul și la pedeapsa lui peste fire, căutînd alte arme pentru asediu. Între ele, redutabilă este arma moralei. Zvăpăiatul Alecu devine cicălitor, tună Împotriva „fățăriilor”, denunță pe cei care Își bat joc „pintr-ascuns” și caută să strice mai curînd pe inocenta femeie. Sfătuiește pe inocentă să nu facă nici o mișcare „făr d-a face cercetări”, ceea ce dovedește că stihuitorul are obsesia păcatului și că fixează iubirea pe temeliile morale ale sincerității: „Să aibă prieteșug Curat, fără vicleșug
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Înșelat de o femeie, se arată sceptic privitor la femei: „Eu știu că ele și adormite Izdovesc lucruri mai negîndite... .................................................... Din multe pătimi eu am știință, Ș-aș zice multe de-a lor ființă, Dar e un lucru ce treaba strică! De femei, frate-ți spui drept, mi-e frică!” Învinuirea, care a devenit deja o tradiție În poezia Văcăreștilor, ia la Iancu forme mai agresive. Adevărat iubita, compoziție În trei părți, dezvoltă Întîi tema, reluată mai târziu de Eminescu, a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pamflete). Boileau și Lamartine sînt deopotrivă prețuiți, urmați, folosiți de o minte care „izvodește” În marginea marilor modele. Care este adevăratul Ion Heliade Rădulescu? Critica tradițională a văzut În el, după imaginea lăsată de Eminescu, două spirite. Unul (Heliade), aberant, strică ceea ce a făcut În tinerețe Eliade, autorul Sburătorului. Acest dualism este, În esență, fals. Heliade din epoca rătăcirilor filologice nu este cu totul deosebit de cel dinainte. Aceeași foame de spațiu cultural, aceeași dorință de a cuprinde, de a spune totul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Cu cel rîu care-n veci curge, făr-a se opri din cale Lunca-n giuru-mi clocotește; o șopîrlă de smarald Caută țintă, lung la mine, părăsind năsipul cald.” Contemplația, promenada nu tulbură În nici un fel dialectica armoniei naturale. Omul nu strică simetriile naturii Îmblînzite. Ea este un adăpost sigur, un spațiu (cum se sugerează Într-un poem erotic) de desfătări sublime. Natura, În totalitate, a devenit un imens cuib În care se pregătește rodul: „Tot ce simte și viază, feară, pasere
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
De aici un lung șir de figuri ale intimității și ale euforiei. Lipsindu-i funcția onirică, imaginația nu caută alte planete. Visele lui Alecsandri sînt, În fapt, circumscrise unei realități determinabile. Poetizează, de regulă, o stare de existență fără să strice În vreun fel oarecare coerența existenței. SÎnt vise fără substanță onirică. Un exemplu avem În poemul intitulat chiar Visul (ciclul Suvenire) unde se povestește, coerent și cu imagini dintre cele mai banale, Întîlnirea cu trei fecioare albe, simboluri ale iubirii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Armonia „lesnește” stihul și-l face curgător. În acest limbaj, azi pitoresc, impracticabil, se manifestă o mare grijă pentru a surprinde secretul unei arte dificile. Conachi elimină cuvintele care lovesc auzul (grija lui cea mai mare este muzicalitatea versului!) și strică noima stihului. Căci, cum, fulgerînd, Înfiorați intră În legături rele cu alte cuvinte și poetul face o demonstrație În acest sens dînd pentru un vers mai multe variante. Un cuvînt nu trebuie, apoi, prea adesea pomenit, pentru că „sluțește” stihul și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În genere, la romantici. Cei dintîi cîntă femeia coaptă, ibovnica are o anumită experiență, farmecul ei este studiat. Cunoaște instrumentele seducției și școala tăcerii. Heliade aduce În poezie psihologia puberală. Fata din Sburătorul se adresează cu inocență mamei. Tot Heliade strică tradiția dînd cuvîntul femeii. Obiectul erotic slăvit Începe să vorbească despre sine și se vede, deodată, că suferința lui este profundă și aduce cu sine acea sinceritate a emoției nevinovate ce lipsește din alte poeme erotice. Bolintineanu fixează, Într-o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
s-au smintit, vorbește aiurea („tot ca un uimit”) și nu știe ce zice: „nu știu, nu pricep nimic”... Apare și ideea de inefabil erotic: „la un nu știu ce poftind”. Inefabilul e Însoțit de iritarea spiritului Îndrăgostit: „GÎndul, voia mi-am stricat Caut, privesc nempăcat.” Metafora comitului trece de la Conachi la Pann și, În genere, demonstrația de acolo o regăsim În poemul Un comit cînd să arată, ușor modificată. Pann pune o notă de libertate În jurămîntul lui de vasalitate: „Oare nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prin acest exemplu povățuiește pre părinți ca să nu se-ntinză la vorbe de amor Înaintea cruzilor și nevinovaților tineri și să nu laude frumseți trupești, nici să se lenevească de a popri sloboda și deasa privire a frumoaselor fețe (căci frumsețea strică virtutea sufletului) și ascultarea cea dulce a amurezatelor cîntece.” Pann recomandă, În privința moralei, o linie de mijloc: nici prea aspră, nici prea Îngăduitoare. Nici ca Împăratul Eraclie, neomenos și intolerant față de fiica lui, nici atît de plecat, lipsit de autoritate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
atenția asupra efectului păgubitor al poeziei asupra femeii slabe de fire. Moralistul e pe punctul de a pune În discuție temeliile morale ale literaturii erotice. O temă nouă se deschide, astfel, În versurile lui: tema poeziei care smintește femeia și strică familia. Operația de seducție prin poezie e condamnată. Din această acră morală iese un cîntec despre surparea fizică a femeii ușoare: „Fost-ai lele cînd ai fost, Dar acum ești lucru prost; Ai fost floare, trandafir, Dar acum ești borș
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu conștiința unui înger dar nu și cu resemnare. Era om prin definiție, deci poama răului, încă își poartă rădăcinile în el. Își văzuse părinții și încă nu înțelegea: De ce el nu? Deși sosiseră de ceva timp, nu dorise să strice planurile Luminii , înfățișăndu-se la ei. Avea un singur drept acela de a aștepta sfărșitul și judecata ca să primească un răspuns. Deși ați crede că dacă ești de partea cealaltă răspunsurile te așteaptă pe o tavă argintată! Nu. Dacă te raportezi
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
Ștefan simți că corpul său reacționează la cuvintele maestrului. Asemeni unei camere video derulate înapoi, săngele său se întoarse prin zgărieturi. Zgărieturile se cicatrizară. Cicatricele dispărură. Durerea dispăru. În timp ce Ștefan își contempla vindecarea, Roșul se găndi să repare cea ce stricase prin apariția sa așa că în același timp cu săngele, cărămizile și stălpi de rezistența ai tavanului reconstituiră cadrul inițial inclusiv zgărăiturile parchetului se topiră. Acum să trecem la ale noastre. Luca pregătește camera pentru schimbare.Restul sa mă asculte fară
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]