5,297 matches
-
sau Washington ar fi găsit de cuviință să-l folosească. Fapt care se și va întîmpla, întrebarea care se pune fiind însă de ce puterile pe cale de a obține victoria se implică în acționarea mecanismului de acces la rangul de stat suveran al naționalităților reprimate ale Europei centrale și orientale. Adversarii lor, Austria și mai ales Germania vor constitui un exemplu de iresponsabilitate politică în sensul că, vizînd unele cîștiguri de moment, au perturbat echilibrul continentului pen-tru cîteva decenii. Puterile numite Centrale
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
al doilea caz, să producă o ideologie etatizată, ca în decursul perioadei scurse între 1860 și 1914. De data aceasta, între 1917-1919, logica ce reabilitează dreptul nerecunoscut de peste cincizeci de ani al micilor naționalități de-a se constitui în spații suverane apare, dimpotrivă, drept accesorie și improvizată în ciuda potențialu-lui său distructiv. Cel ce trece în revistă interpretările factorilor sau ale modalităților antrenamentului naționalist descoperă, în sfîrșit, că acestea nu se tem deloc de mecanismul fortuit ce se dezvoltă în perioada Primului Război Mondial
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
la diversele sale nivele nu legitimeză în nici un caz achiziționarea suveranității politice. Națiunea materială și culturală nu reprezintă decît o colectivitate, de fapt, căreia puterea comunistă îi împarte onorurile gratuite ce se oferă de obicei celor neputincioși. În schimb, poporul suveran constituie cu totul altceva în teorie: anume, el este acela care nediferențiat și în mod fals universal aparține societății fără clase a întregii Uniuni Sovietice. În virtutea acestui principiu în parte neexprimat Constituțiile sale succesive au putut să afișeze un liberalism
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
devenit astfel un fel de cadou limitat, o satisfacție estetică, uneori o mențiune reductibilă a unui act de identitate. Cît despre cetățenia sovietică ce ar fi trebuit să reprezinte esențialul, identitatea omului nou ce urma să vină, atributul unui popor suveran și unit în proiectul său măreț, aceasta n-a constituit altceva decît o escrocherie, idolul federativ al unei patrii a muncitorilor față de care poporul nu trebuie să fie decît un adorator supus, chemat să-și manifeste în fel și chip
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
exigențelor din timpul negocierilor asupra viitorului federației, Milosevic lansează următorul avertisment: În ceea ce privește poporul sîrb, acesta dorește să trăiască într-un singur stat. Iată de ce, orice diviziune în mai multe state, care separă diferitele părți ale poporului sîrb plasîndu-l în state suverane diferite, nu poate fi acceptată din punctul nostru de vedere și voi fi încă și mai precis nu mai poate fi luată în considerație.355" O lună după aceasta, armata își începe pregătirile de redefinire geografică a unei noi Iugoslavii
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aceștia vor atinge perfecțiunea în ceea ce privește răstălmăcirea situației actua-le, în perioada 1990-1991. În decembrie 1991, la Minsk, rusul Boris Elțîn, ucraineanul Leonid Kravciuc și bielorusul Nikolai Dementeï se înțeleg cu ușurință asupra oportunității de a-și asu-ma fiecare conducerea statelor lor suverane. În plus, și alți colegi din celelalte republici împărtășesc acest punct de vedere. Ayaz Mutabilov în Azerbaidjan, Nursultan Nazarbaev în Kazakhstan, Kahar Makhamov în Tadjikistan, Askar Akaev în Kirghizia, Mircea Snegur în Moldova, Sapamurad Niyazov în Turkmenistan, Islam Karimov în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
prezentă, Iugoslavia nu numai că furnizează din abundență exemple de activism ale intelectualilor ci, în plus, demonstrează că acesta poate juca un rol decisiv nu numai într-o fază embrionară ci chiar și-n stadiul ultim al creării unui stat suveran. Președintele bosniac Izetbegovic este un intelectual. Scriitorul Dobrica Cosic este un alt exemplu, foarte apreciat în Serbia, ca și Milan Paroski, figură de vîrf a Partidului popular sîrb ale cărui sentimente față de Franța par a fi temperate.358 Cei mai
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
un soi de dispozitiv rațional, incapabil să satisfacă dorința de răzbunare a unui popor profund rănit. Desigur, împărțirea țării corespunde unei analize justificabile, ce prevede, pe de-o parte, 26 de comitate aproape în întregime catolice, cu regim de dominioane suverane, iar pe de altă parte, 6 comitate anglo-protestante ale Ulsterului, dependente de Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. În plus, păstrarea legăturilor cu fosta metropolă servea intereselor contabile ale Irlandei întregi, a cărei economie nu era viabilă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Europa începînd în secolul al XIV-lea, n-a încetat a se confunda, în limbajul cu-rent, cu ideea de posesiune teritorială; țara, în accepția sa geografică, a devenit sinonimă cu noțiunea de aparat de conducere. Pe de o parte, autoritatea suverană a acestui stat s-a fondat pe baza afirmării puterii sale ultime, a preeminenței sale admise ca indiscutabilă, înaintea oricărei autorității civile sau religioase. Totodată însă, acestă suveranitate nu s-a impus fiecărei persoane, fără deosebire, incluzîndu-i aici și pe
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
însușit suveranitatea, dar nu a fost acceptat de către mandatați. Oricît ar fi de înzestrat cu valori universale, pactul statu-lui-națiune liberal nu este altceva decît produsul plebiscitului neavenit al lui Renan. El reprezintă o dublă alienare: aceea care a refulat "poporul suveran" ai cărui guvernanți moderni se reclamă totuși din afara sferei puterii reale, și aceea care a determinat poporul să fie mulțumit de această operațiune. În schimb, pentru elvețieni, pactul politic nu reprezintă o noțiune abstractată. El se sprijină pe obligațiile reciproce
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
De la jacquerii la revoltele civile Religiile naționale protestante 3 Naționalizarea societăților De la societățile agrare la economia națională Idei despre instruirea poporului Tiparul, părintele limbilor naționale 4 Moartea regilor, nașterea Națiunii Anglia și Franța în secolul al XVIII-lea Inventarea națiunii suverane Botezul războinic al național-civismului Național-civismul banalizat: de la cazarmă la școală 5 Cele două națiuni moderne: Herder și Renan Națiunea etnoculturală a lui Herder "Din vina germanilor" Națiunea electivă a lui Renan 6 Febra naționalităților Catalogul națiunilor Religiile comparate: de la Sfînta
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
al teritoriilor analizate, indicele de potențial militar M a fost calculat doar pentru intervalul postindependență al fiecărui stat, deoarece parametrii militari avuți în vedere (efectivele militare, capacitățile tehnico militare, bugetele destinate apărării) constituie niște mărimi asociate numaidecât statelor independente și suverane, astfel că pentru entitățile cu statut politicojuridic special (Sahara Occidentală, Teritoriile palestiniene) nu a fost estimată valoartea indicelui M. După cum am văzut, singurul stat cu valențe de putere militară regională din spațiul arabofon a fost și a rămas Egiptul, care și-
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Aspecte ale cunoașterii istorice: de la Leopold von Ranke la Michel Foucault și Hayden Whit. A participat la numeroase seminarii și conferințe internaționale. A publicat: Timisoara interbelică si universul social din România (2004); Cunoasterea istorică în civilizația occidentală: Studii dincolo de Privirea Suverană (2008); Historical Knowledge in Western Civilization: Studies beyond the Sovereign View, VDM (2009); Istoria recentă a politicii mondiale (2010). Lucian-Mircea Popescu, (c) 2011 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție Editura INSTITUTUL EUROPEAN este recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
-l privi de sus, de la distanță, a-l prezenta într-un limbaj personalizant și inconfundabil, întemeiat de enunțuri de arhivă, enunțuri istorice. Această condiție epistemică a gândirii foucauldiene este absolut necesară pentru ca Foucault să-și dezvolte un discurs intențional și suveran asupra temelor/problemelor ce i-au reținut atenția. Nebunia Nebunia, tratată istoric și filosofic, este o primă temă care l-a adus pe Foucault în prim-planul vieții academice franceze, încă de la o vârstă timpurie pentru o carieră de cercetător
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un mod radical, imprevizibil și difuz. O propagare de efecte, noi adepți și noi strategii pentru distrugerea monopolului arbitrar pe o putere care se vrea "politică" și își arogă "suveranitatea" asupra civililor. Puterea politică, deși profund religioasă, nu e deloc suverană. Ea nu controlează decât o parte din suma de acțiuni și de activități sociale. Iluzia puterii ca obiect de posedat provine din concepția kantiană. Puterea nu funcționează pe principiul bipolar Cei care o au/Cei care nu o au... Mai
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sens, vom înțelege ce vroia Foucault să spună prin afirmații de genul: "Statul modern a apărut acolo unde nu exista nici putere politică, nici dezvoltare economică"112. Statul modern a apărut ca o necesitate umană de a trăi liber și suveran, într-o formă comună de exercitare a puterii, dar sofisticările gândirii moderne, seria de probleme dezvoltate de această necesitate, orgolile "elitei" conducătoare au transformat statul, în toate formele sale, în altceva decât se dorise inițial... Statul politic modern, indiferent cum
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
trei mari ideologii: naționalismul, liberalismul și socialismul. Astfel, necesitatea socială a unui stat a dezvoltat cele trei ideologii, în forme și nuanțe diferite, pentru ca o întreagă tehnologie politică să fie pusă în practică. Naționalismul (necesitatea de a avea un stat suveran), liberalismul (necesitatea de a fi liber și independent) și socialismul (controlul mijloacelor industriale de producție) se intersectează și compun geometria statului politic modern, a arhitectonicii puterii, a relațiilor sociale și economice din cadrul unei societăți și pe parcursul fluctuabil al unor generații
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe hârtie. O simplă figurare prin cuvântul scris nu o împlinește. O posibilă direcție de cercetare ar fi cvartetul nefericit: element lingvistic-decizie politică-normă socială-forme de comportament și de excludere! Elementul lingvistic devine reprezentare. Decizia politică e acțiunea în raport cu această reprezentare "suverană", reduplicându-se cu ea. Norma socială e vocea intelocrației în raport cu politicul. Formele de comportament și de excludere sunt efecte ale unor norme sociale, care sunt gândite și impuse la modul arbitrar de X, Y personalitate. Avem o dezumanizare economică, reflectată
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
aflate într-o poziție de hegemonie cu o evidență dată, cu o realitate ce se obiectivează pe ea însăși. Realitatea obiectivă a discursului pozitivist, a gândirii lui Einstein a fost posibilă prin acest proces epistemic, unde reprezentarea lucrurilor ocupă o suverană poziție în raport cu datul istoric. Funcțiile creației originale, autentice se bazează pe această reprezentare care se distinge prin ea însăși. Individul modern și-a creat o identitate pe baza reprezentării sale despre lume, viață, societate. Dar această identitate nu poate fi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
1963), istoricul francez tratează diversele enunțuri din istoria medicinei prin raportul semn-semnificant-semnificat. De exemplu, este de părere că raportul, esențial pentru practica medicală, anamnezic-diagnostic-prognostic s-a întemeiat pe un raport primar indisociabil semnificant-semnificat. Saussure a atribuit o concepție de reprezentare suverană pentru vorbire și limbă din moment ce consideră scrierea ca având "unicul scop" de a reprezenta limba. De fapt, scrisul este o activitate în sine, dincolo de vorbire și de limbaj. Scrisul poate comunica nu atât prin ceea ce spune, ci prin focarul de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
poate fi o "știință ermetică" și din acest considerent epistemologic. A spune despre fapte și despre acțiuni umane trece prin ideea reprezentării. Istoria scrisă intersectează și amestecă cele două registre distincte (cel al faptelor și cel al cuvintelor) într-o suverană cunoaștere numită istorică. Iluzia lingvistică occidentală, conturată la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin Wittgenstein și Saussure, a acreditat o altă iluzie, conform căreia orice cunoaștere este "retrogradată la statutul unei slujnice a scopurilor noastre practice, și lumea însăși nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
școli. Disciplinarea istoriei scrise (o cunoaștere dificilă și mereu contrară intențiilor de disciplinare ale puterii-cunoaștere) s-a făcut prin norme, idei autoritariste, prin metode de lucru, iar "voința politică" a avut o funcție de catalizator în tot acest proces epistemic. Poporul suveran "trebuie" instruit cu istorie, dar nu cu orice tip de discurs public al istoriei. Discursul istoriografic modern s-a fundamentat în instituții pe baza a cinci direcții ale cunoașterii occidentale: 1) întemeierea (elaborarea argumentelor și a ideilor după diverse tehnici
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
atunci când a analizat funcția televiziunii în sistemul mediatic global și în raport cu societatea spectacolului, formată în epoca modernă, unde limbajul însuși a devenit o formă de spectacular. În lumea contemporană, show-ul cuvintelor se intersectează cu cel al imaginilor într-o suverană reprezentare, de tip virtual. În acest mod serii de stigmate și clișee sunt "lipite" pe oameni, de la cei ce scâteiază pe o secvență de știre la figurile publice abonate pe acolo. Despre revoluția de la Timișoara, Agamben afirma că "pentru prima
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
2006. Martin L.H. et al., Technologies of the Self: A Seminar with Michel Foucault, Tavistock, Londra, 1988. Pop, I.-A., Istoria, adevărul, miturile: note de lectură, Editura Enciclopedică, București, 2002. Popescu, L., Cunoașterea istorică în civilizația occidentală. Studii dincolo de Privirea Suverană, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2008. Popescu, L., Historical Knowledge in Western Civilization: Studies beyond the Sovereign View, VDM, Saarbrücken, 2009. Popper, K.R., În căutarea unei lumi mai bune, Humanitas, București, 1998. Potte-Bonneville, M., Michel Foucault. Neliniștile istoriei, Ideea Europeană
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
regelui țării când acesta îl chema"82. Potrivit declarațiilor lui Gheorghe Brătianu, în timpul audienței, Carol a afirmat că avea nevoie de concursul tuturor partidelor politice, că dorea colaborarea cu vechiul Partid Liberal, față de care nu avea resentimente. În realitate, viitorul suveran țintea slăbirea PNL, prin crearea unei disidențe, în fruntea căreia să se afle un membru al familiei Brătianu, care se erija în conducător al tineretului liberal 83. În ziua următoare, Gheorghe Brătianu a fost chemat de Vintilă Brătianu, care i-
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]