5,799 matches
-
-vă de asemeni la mijloacele de atunci de a umple sute și chiar mii de pagini pentru a defini lucrarea finală, atunci existând doar condeie și călimară cu cerneală sau poate vreun stilou. A tipărit câteva sute de exemplare la tipografii din București, pe care le-a dat sătenilor din Cașin pe care i-a iubit și apreciat ca fiind muncitori și ambițioși. A decedat la trei ani de la tipărirea primului volum. Avea credința că-l va putea termina și pe
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
chimiei, astăzi varietatea, saturația și rezistența pigmenților este mai mare ca niciodată. Consumul de culori în scopuri artistice este foarte mic comparativ cu uzul industrial, motiv pentru care nu se produc pigmenți speciali pentru pictură, se folosesc cei produși pentru tipografii, industria automobilelor, vopsirea textilelor, a lemnului și a metalelor, zugrăveli, colorarea betoanelor, a ceramicii, a maselor plastice, precum și coloranți alimentari, coloranți folosiți în medicină sau în industria cosmeticelor. Fabricarea culorilor pentru pictură se reduce de fapt la măcinarea fină a
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
parte și satul Bălnaca. Legăturile culturale dintre Țara Românească, Transilvania și Moldova erau menținute și prin circulația cărților. Cărțile de cult tipărite în localitățile de peste Carpați ajung și în Transilvania, unde se vor inființa, la sfârșitul secolului al XVI-lea, tipografii la Brașov, Alba Iulia, Blaj. Cărțile erau rare și foarte scumpe,de aceea vom găsi pe maginea lor însemnări care condamnă furtul sau înstrăinarea lor. Preoții făceau diverse adnotări pe cărțile ce le dețineau în parohie. Acestea sunt interesante azi
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
iunie 1837. Întru stăpânirea mea la al 3-lea an stăpânind preoție, Nicolae paroh în Bălnaca în 4 noiembrie, anul 1793, prin protopopul Vadului Teodor Borșan. » 2.) Sfânta și Dumnezeiasca Evanghelie - tipărită în vremea lui Francisc al II-lea în tipografia lui Ioan Bart. « -Anul 1825 eu preot Coste Flore m-am preoțit, Hramul Sfinților Voivozi Mihail și Gavril care se află în satul Bălnaca.- Arătare cum s-au îndăluit sușigul carele au ținut șase ani și așe au fost de
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
îmbuteliat răcoritoare, 3 ateliere de depanare auto, 4 ateliere de fierație, 3 ateliere de tâmplărie, 2 ateliere de depanare radio-tv, 2 ateliere de tăbăcărie, 4 ateliere de croitorie, 3 ateliere confecții tricotaje, 2 secții de producere materiale de construcție, 1 tipografie. Luceafărul M. Eminescu este un club de fotbal din comună. În sezonul 2007-2008 a reușit pentru prima dată promovarea în Liga a III-a.
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
I, "Făgărașul", București, 1928 7. "Recensământul general al României din 1941, 6 aprilie. Date sumare provizorii", București, 1944. 8. Augustin Bunea, "Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751)" de ..., Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200. Blaș [Blaj], Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat.
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
în 1700 de ierodiaconul Iosif și de Ion. Picturile schitului au fost executate de Ianache, Istrate și Hranite. "Constantin Brâncoveanu", ca om de o aleasă cultură a epocii sale, distingându-se prin inteligență și mult echilibru politic, reușește să înființeze tipografii și să tipărească numeroase cărți. Din acest motiv "mănăstirea Hurezi" devine un puternic "centru cultural" al Țării Românești. Aici a înființat domnitorul vestita "bibliotecă", rămasă peste veacuri sub denumirea de "Biblioteca lui Constantin Brâncoveanu", care mai numără în prezent aproximativ
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
a înființa Congregația Saleziană. Astfel, la 18 decembrie 1859, el constituie primul "Capitul Superior Salezian". La data de 12 iunie 1860, un număr de 26 de salezieni subscriu regulilor Congregației. Don Bosco își continuă proiectele educative. El deschide o primă tipografie în anul 1861, apoi o primă casă în afara orașului Torino (la Mirabello Monferrato) la 20 octombrie 1863. La data de 23 iulie 1864, Congregația Saleziană primește prima recunoaștere din partea Sfântului Scaun (Decretul de laudă). În anul 1868, este consacrată bazilica
Giovanni Bosco () [Corola-website/Science/298565_a_299894]
-
Nicolae Vogoride au înființat un gimnaziu bulgar la Bolgrad, ceea ce a avut un efect pozitiv asupra dezvoltării educației și culturii bulgare, acesta fiind în fapt primul gimnaziu bulgar modern. De asemenea, s-a sprijinit înființarea unei biblioteci și a unei tipografii la Bolgrad (1860). În 1860, guvernul Principatelor Române a început să recruteze soldați din satele din sudul Basarabiei. Nemulțumiți de acest lucru, coloniștii bulgari au ales în 1861 o delegație de 500 de reprezentanți din toate satele locuite de ei
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
în timp ce era organizator clandestin, Piłsudski s-a căsătorit cu o colegă organizatoare socialistă, . Conform principalului său biograf, Wacław Jędrzejewicz, căsătoria a fost de natură mai puțin romantică și mai degrabă pragmatică. Ambii erau foarte implicați mișcările socialiste și pentru independență. Tipografia „Robotnik” se afla în apartamentul lor la început la Wilno, apoi la Łódź. Pretextul unei vieți de familie obișnuite îi ferea de bănuieli. Legislația rusă proteja, de asemenea, o soție de urmărirea penală pentru activitatea ilegală a soțului ei. Căsătoria
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
începutul secolului al XIX-lea. Tot atunci, francezul Gabriel Peignot punea în circulație, pentru prima oară, termenul de bibliologie. În aceeași perioadă, când se punea bazele acestei discipline în principalele țări europene, în Principatele Române apăreau lucrări sistematizate referitoare la tipografii, la cărți, biblioteci, bibliografii. S-au remarcat în domeniul bibliologiei românești, cu toate subramurile sale, din secolul al XIX-lea și până astăzi: Gheorghe Asachi, Ion Heliade Rădulescu, Timotei Cipariu, George Barițiu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Ioan Bianu, Ilarie Chendi, Nicolae
Bibliologie () [Corola-website/Science/298694_a_300023]
-
parcurge o serie de etape de la manuscris la forma tipărită. Factorii care asigură realizarea unei cărți sunt: autorul, editorul/redactorul de carte care are un rol decizional în privința condițiilor tehnice, estetice, materiale, tirajului și ilustraților, tehnoredactorul care culege și selectează, tipografia unde se realizează culegerea și paginarea textului și corecturile și în cele din urmă, librarul care vinde și distribuie cărțile. Foile tipărite sunt împăturite sub forma fascicolelor, care sunt introduse ulterior în coperta. Dintre coperta și colile tipărite se realizează
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării. Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză
Junimea () [Corola-website/Science/298722_a_300051]
-
Cărțile omenirii", cicluri din 1874 și 1875 limitează preocupările la elementele naționale ale culturii noastre și la influențele consecutive exercitate asupra poporului român. Curând, prin darul basarabeanului Cașu, nepotul lui Pogor, completat prin cotizațiile membrilor ei, “Junimea” devine proprietara unei tipografii, trecută mai târziu în alte mâini. Asociația înființează și o librărie, pusă sub supravegherea lui Vasile Pogor, dar dispărută și ea după o scurtă funcționare. Existența tipografiei permite “Junimii” publicarea, începând din 1867, a unei reviste: "Convorbiri literare", puse de la
Junimea () [Corola-website/Science/298722_a_300051]
-
Cașu, nepotul lui Pogor, completat prin cotizațiile membrilor ei, “Junimea” devine proprietara unei tipografii, trecută mai târziu în alte mâini. Asociația înființează și o librărie, pusă sub supravegherea lui Vasile Pogor, dar dispărută și ea după o scurtă funcționare. Existența tipografiei permite “Junimii” publicarea, începând din 1867, a unei reviste: "Convorbiri literare", puse de la început sub conducerea lui Iacob Negruzzi. Această publicație se va bucura de cel mai înalt prestigiu în istoria literaturii române. Ea a impus, încă de la apariție, o
Junimea () [Corola-website/Science/298722_a_300051]
-
Mărțișor", restaurantul "Europa"). Pe lîngă acestea sunt foarte multe Cafe-baruri. Mai exista: filiale a 5 bănci comerciale(1. Ș.A. "Victoriabank", 2. Ș.A. "Moldagroindbank", 3. Ș.A. "Bancă Socială", 4. Ș.A. "Moldincombank", 5. Ș.A. "Bancă de Economii"), 4 filiale de asigurări, o tipografie, 3 piețe (1 - comercială, 1 - agricolă, 1 - de păsări și animale..), 3 hoteluri (1. I.I. "Start-Impex" - 15 locuri, 2. S.C. "Villa-Maria" - 20 locuri,Hotelul "Marion". Hotelul "Marion" este situat chiar la intrarea în orașul Ștefan Vodă, în vecinătate cu parcul
Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/299703_a_301032]
-
Chiliile sunt dispuse pe două niveluri, un parter supraînălțat și un etaj, acesta din urmă fiind adăugat în secolul XIX. Săpăturile arheologice au arătat 6 faze de extindere a incintei, în cea de la mijlocul secolului al XVII-lea funcționând și tipografia lui Meletie Macedoneanul. Turnul-clopotniță de acces în incinta mănăstirii este etajat pe 4 nivele, având o înălțime de aproximativ 15m și o grosime a zidurilor de cca 2m. Primul cat este inaccesibil, iar etajele 2 și 3 sunt prevăzute cu
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
nu consemnează acest lucru, pagubele suferite fiind probabil minore. În timpul domniei lui Matei Basarab, în urma unor ample lucrări de reconstrucție, reconsolidare și extindere, conform opiniei istoricului H. Stănescu („Arhivele Olteniei”, 1936, p. 424), aici se instalează, în 1637, "a doua tipografie cunoscută din Țara Românească". Încă din primii ani de funcționare, de sub teascurile acestei tipografii vor cunoaște lumina tiparului "lucrări importante ale culturii medievale românești" precum "Psaltirea slavonească" la 1637-1638 și mai ales la 1640 prima lucrare tipărită în limba română
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
în urma unor ample lucrări de reconstrucție, reconsolidare și extindere, conform opiniei istoricului H. Stănescu („Arhivele Olteniei”, 1936, p. 424), aici se instalează, în 1637, "a doua tipografie cunoscută din Țara Românească". Încă din primii ani de funcționare, de sub teascurile acestei tipografii vor cunoaște lumina tiparului "lucrări importante ale culturii medievale românești" precum "Psaltirea slavonească" la 1637-1638 și mai ales la 1640 prima lucrare tipărită în limba română "Pravila bisericească" cunoscută sub denumirea de "Pravila de la Govora", în traducerea călugărului Mihail Moxa
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
nu „M.S. Regele”, cum o cereau uzanțele. Din 1914, gazeta a participat activ la campania pentru intrarea României în război alături de Franța și Anglia. Drept urmare, în octombrie 1916, a fost suspendat de comandamentul german de ocupație, iar clădirile redacției și tipografia i-au fost rechiziționate. După Primul Război Mondial, „Adevărul” a reapărut la 3 ianuarie 1919. La 30 decembrie 1937, la doar o zi de la instalare, Guvernul Goga-Cuza a decis suprimarea ziarelor „Adevărul”, „Dimineața” și „Lupta”, considerate antinaționale, cosmopolite, „servind interese
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
cercetări cu caracter istoric și își publică primele lucrări: reîntors la Blaj, în mănăstirea „Sf. Treime” (1783-1804), s-a dedicat în întregime studiilor teologice, istorice, lingvistice și traducerilor și spre sfârșitul vieții devine cenzor al cărților românești care apăreau în Tipografia Universității din Buda (1804-1806). A redactat o serie de lucrări cu caracter istoric și lingvistic, prin care urmărea să informeze pe învățații străini despre originea romană a poporului și a limbii române, despre continuitatea românilor pe teritoriul fostei Dacii și
Samuil Micu () [Corola-website/Science/299160_a_300489]
-
tot acum a fost călugărit sub numele Antim și hirotonit ieromonah. Prin 1689 - 1690 a fost adus de Constantin Brâncoveanu în Țara Românească. Aici a învățat limbile română și slavonă, precum și meșteșugul tiparului. În 1691 i s-a încredințat conducerea tipografiei domnești din București, în care a imprimat 4 cărți. După 1696 a fost numit egumen la Mănăstirea Snagov, unde a mutat tipografia, imprimând 15 cărți (7 grecești, 5 românești, una slavonă, una slavo-română, una greco-arabă), între care se pot menționa
Antim Ivireanul () [Corola-website/Science/299157_a_300486]
-
Românească. Aici a învățat limbile română și slavonă, precum și meșteșugul tiparului. În 1691 i s-a încredințat conducerea tipografiei domnești din București, în care a imprimat 4 cărți. După 1696 a fost numit egumen la Mănăstirea Snagov, unde a mutat tipografia, imprimând 15 cărți (7 grecești, 5 românești, una slavonă, una slavo-română, una greco-arabă), între care se pot menționa: Între 1701 și 1705 și-a reluat activitatea la București, unde a tipărit alte 15 cărți (11 grecești, 2 românesti, una slavo-română
Antim Ivireanul () [Corola-website/Science/299157_a_300486]
-
Între 1701 și 1705 și-a reluat activitatea la București, unde a tipărit alte 15 cărți (11 grecești, 2 românesti, una slavo-română, una greco-arabă), între care: Pe data de 16 martie 1705 a fost ales episcop de Vâlcea, unde la tipografia de la Mănăstirea Govora, tipărește alte 9 cărți (3 românești, 3 slavo-române, 3 grecești): La 28 ianuarie 1708 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei, fiind instalat în funcție pe 22 februarie al aceluiași an. În această calitate, înființează ca și la
Antim Ivireanul () [Corola-website/Science/299157_a_300486]
-
tipărește alte 9 cărți (3 românești, 3 slavo-române, 3 grecești): La 28 ianuarie 1708 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei, fiind instalat în funcție pe 22 februarie al aceluiași an. În această calitate, înființează ca și la Râmnicu Vâlcea o tipografie la Târgoviște, unde a tipărit un număr de 18 cărți (5 grecești, una slavo-română, una slavo-româno-greacă, 11 românești), între care se remarcă cele românești: În 1715 tipografia a fost mutată la București, unde a mai imprimat alte două cărți grecești
Antim Ivireanul () [Corola-website/Science/299157_a_300486]