5,483 matches
-
economice spre contextul social-politic și cultural al societății românești din acea vreme (Caraioan, 1971, 123). Conceptualizarea sociologică a beneficiat, la rândul său, de pe urma cooperării cu specialiștii din diferite discipline în mai multe direcții: formularea de scheme de clasificare, construcția de tipologii, ipoteze, idei generale, perspective inedite de investigație. Câteva exemple sunt concludente: - analiza structurală și tipologia complexă a satelor devălmașe au însumat eforturi laborioase de cercetare istorică, de „arheologie socială” (Stahl, 1939; Abraham și Chelcea, 1996, 106 și urm.); - formularea conceptelor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Conceptualizarea sociologică a beneficiat, la rândul său, de pe urma cooperării cu specialiștii din diferite discipline în mai multe direcții: formularea de scheme de clasificare, construcția de tipologii, ipoteze, idei generale, perspective inedite de investigație. Câteva exemple sunt concludente: - analiza structurală și tipologia complexă a satelor devălmașe au însumat eforturi laborioase de cercetare istorică, de „arheologie socială” (Stahl, 1939; Abraham și Chelcea, 1996, 106 și urm.); - formularea conceptelor complexe de bugete țărănești de tip autarhial, capitalist, proletar, mixt s-a întemeiat pe analize
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
înțelegere a dezbaterilor teoretice privind teoria transnaționalismului, a se vedea, spre exemplu, articolul critic al lui Kivisto (Kivisto, 2001). Spre exemplu, cum este cazul firmelor ce intermediază transferurile de bani sau transportul imigranților. Referitor la spațiile transnaționale, Faist realizează o tipologie a acestora în funcție de timpul lor de existență (scurt sau lung) și de intensitatea relațiilor transnaționale (slabe sau tari). În plus, în analiza acestuia referitoare la emergența spațiului transnațional între Germania și Turcia, el observă dezvoltarea relațiilor transnaționale plecând de la forme
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
termeni de structură, strategie și acțiune. Admițând că organizațiile devin inteligibile prin explicarea modului cum sunt structurate și, respectiv, cum funcționează spre a-și atinge obiectivele, devine posibilă identificarea de caracteristici ale organizațiilor bazate pe cunoaștere prin încadrarea lor în tipologii asociate fiecăruia din cele două criterii; primul se regăsește în succesiunea modelelor de configurații organizaționale, iar cel de-al doilea - în succesiunea generațiilor de practici manageriale. Tipologia de modele organizaționale prezentată arată că acestea au evoluat în direcția unei creșteri
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
posibilă identificarea de caracteristici ale organizațiilor bazate pe cunoaștere prin încadrarea lor în tipologii asociate fiecăruia din cele două criterii; primul se regăsește în succesiunea modelelor de configurații organizaționale, iar cel de-al doilea - în succesiunea generațiilor de practici manageriale. Tipologia de modele organizaționale prezentată arată că acestea au evoluat în direcția unei creșteri a gradului lor de întemeiere pe cunoaștere, înțeleasă și ca o tendință de umanizare progresivă 22, convergentă cu orientarea antropocentrică a sistemelor informatice. Cât timp această evoluție
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
ei. În mediul organizațional, cunoștințele provin din informații transformate de cei ce le dețin în capacitate de acțiune eficientă, prin asimilare și înțelegere integratoare, urmate de operaționalizare în contexte date. Pe baza cercetărilor lui Nonaka și Takeuchi vizând elaborarea unei tipologii a formelor de cunoaștere organizațională, în literatura domeniului s-a propus preluarea unei distincții sesizate inițial de epistemologul Polanyi: cea între cunoașterea explicită (articulată), care este formalizabilă, accesibilă și comunicabilă, pe de-o parte, și cunoașterea implicită (tacită), care este
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Implicații Organizațiile bazate pe cunoaștere pun în evidență nu numai o fenomenologie nouă, ci induc și o viziune diferită cu privire la modul de a concepe și practica managementul. În raport cu specificul configurațiilor organizaționale nonierarhice apar tipuri noi de actori și roluri, iar tipologia practicilor manageriale se schimbă radical. Astfel, s-a constatat că activitățile legate de producerea cunoașterii (inovare), diseminarea ei (comunicare) sau achiziția acesteia (învățare) nu se pretează nici la o dirijare autoritară, și nici la un control ierarhic strict și exhaustiv
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și de cercetare. Asigurarea fezabilității proiectelor de dezvoltare, de organizații bazate pe cunoaștere în contextul românesc, presupune conjugarea efortului strategic de informatizare cu o susținere educațională și managerială adecvată. În acest sens, pe lângă utilizarea ca atare a unor soluții din tipologia generală prezentată mai sus, pe plan național apar ca prioritare: (1) formarea profesioniștilor necesari domeniilor legate de cunoaștere și de gestionarea ei, (2) recunoașterea oficială a noilor profesii și ocupații specifice organizațiilor bazate pe cunoaștere și (3) formarea de formatori
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
unei tratări din perspectiva ideologiei dominante în anii ’60 ai secolului al XX-lea. P. oferă un comentariu, în linii mari personal, care se sprijină pe o reconstituire credibilă a fundalului istoric, pe alcătuirea unor serii de fapte și de tipologii caracterizante și pe o continuă încadrare axiologică. „Dacia literară”. Destinul unei reviste, viața unei epoci literare este un studiu monografic temeinic, în care prospectarea exactă a cadrului istoric se îmbină cu cercetarea temeinică a împrejurărilor socio-culturale. Personalitatea lui Mihail Kogălniceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
sertar, ci ca un fapt cultural de amploare ce merită a fi studiat din dublă perspectivă: critica memorialisticii și critica receptării. Colocviile Literatura mărturisirilor (10-11/1991), Sertarul cu jurnale, jurnalul cu sertare (3/1992), Biografie și literatură (2/1995) analizează tipologia formelor literare ale confesiunii, cauzele și efectele acestui fenomen cultural. Sunt semnalate interesul cititorului pentru culisele unui trecut fie ocultat, fie prezentat în mod deformat, dorința de recuperare a unei perioade cenzurate sau chiar interzise, deconspirarea minciunii. Totodată, interesul pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
receptat literatura șaizaciștilor. A doua categorie a scrierilor lui R. e compusă din investigațiile mai ample, inițiate tot în scop polemic, ale operelor lui Agârbiceanu și Creangă. Agârbiceanu și demonii (1973), inițial lucrare de doctorat, e doar un „studiu de tipologie literară”, fără să ambiționeze exhaustivitatea monografică. Exegetul polemizează cu „imaginea mediocrității respectabile” construită de critică, reconsiderarea vizând nu impunerea unui Agârbiceanu „mai modern”, ci a unui „scriitor mai substanțial și mai puțin previzibil decât era socotit”. Ineditul perspectivei stă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
a felului în care interpretarea este parte integrantă din însuși textul de bază. VIRGIL NEMOIANU SCRIERI: Confluențe literare, București, 1966; Cărți, autori, tendințe, București, 1968; Cică niște cronicari..., București, 1970; Selecție din selecție, București, 1972; Agârbiceanu și demonii. Studiu de tipologie literară, București, 1973; Colocvial, București, 1976; Explorări în actualitatea imediată, București, 1978; Noi explorări critice, București, 1982; De la imperfect la mai puțin ca perfect, București, 1987; Nu numai despre critici, București, 1990; Ion Creangă. O biografie a operei, București, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
2. Plecând de la asumpția că itemii măsoară aspecte diferite ale aceluiași concept, fidelitatea reflectă complementaritatea diferiților itemi în măsurarea aceleiași caracteristici 3. Niveluri ale măsurăriitc "Niveluri ale măsurării" Pentru orice persoană inițiată în statistica socială, cum sunt cititorii acestui volum, tipologia formelor măsurării (a scalelor de măsură) este bine cunoscută. Totuși, o voi parcurge încă o dată, nu în ultimul rând pentru că în acest capitol am făcut referire la diferite niveluri de măsurare, fără a le numi. În capitolele următoare va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
primit o serie de alte denumiri, fiecare subliniind unul dintre aspectele sale: analizăQ (nume care arată că sunt investigate obiectele și relațiile dintre, și nu variabilele și relațiile dintre ele, cum este cazul majorității metodelor și tehnicilor de analiză multivariată), tipologie (identificarea tipurilor de obiecte și studiul relațiilor dintre ele), analiză de clasificare (obiectele sunt repartizate în clase după o regulă stabilită), taxonomie. Această varietate de nume se datorează în parte și utilizării metodelor de grupare în discipline diverse: biologie, psihologie
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
dintre obiecte. Dacă analiza factorială grupează variabile în factori latenți, aceștia explicând corelațiile dintre ele, analiza cluster grupează obiecte în clase de omogenitate. Analiza cluster poate avea mai multe foloase. Primul dintre acestea este acela de a furniza clasificări sau tipologii. Pentru a înțelege comportamentul electoral al unei populații și dat fiind că există mai multe moduri prin care indivizii dintr-o populație se raportează la spațiul politic și la vot în particular, este util să reducem populația la un număr
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
3) personalitate psihopată, (4) alcoolic cu abuz de droguri și trăsături paranoide. Rezultatele s-au repetat pentru cel de-al doilea subeșantion, validând schema identificată. Studiul lor a fost folosit în mai mult de 15 studii ulterioare, majoritatea confirmând validitatea tipologiei (sau cel puțin a primelor două categorii). Analiza cluster este folosită, de asemenea, la generarea de ipoteze prin explorarea datelor, ca și la testarea ipotezelor prin validarea unor tipologii obținute prin alte proceduri. De exemplu, o editură care dorește să
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
folosit în mai mult de 15 studii ulterioare, majoritatea confirmând validitatea tipologiei (sau cel puțin a primelor două categorii). Analiza cluster este folosită, de asemenea, la generarea de ipoteze prin explorarea datelor, ca și la testarea ipotezelor prin validarea unor tipologii obținute prin alte proceduri. De exemplu, o editură care dorește să lanseze un nou produs cultural poate presupune că piața cititorilor este segmentată în mod logic, în funcție de opiniile și atitudinile acestora față de o serie de probleme. Prin realizarea unei analize
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
o noua profesie, aceea de manager al diversității corporatiste, care este evident rezultatul identificării în realitatea contemporană a comunicării interculturale ca paradigmă în managementul diversității. În finalul volumului sunt prezentate într-o parte distinctă un set de anexe care cuprind tipologii și modele de chestionare și fișe de interviu liber și structurat, dintre care unele au fost utilizate în cadrul volumului, iar altele sunt recomandate celor care doresc să aprofundeze cercetările pe problematica abordată în volumul de față. Cuvinte cheie: comunicarea interculturală
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
anul 2009, cât și a celor din perioada anterioară. S-a urmărit astfel, atât asigurarea comparabilității informațiilor, cât și clarificarea metodologică în concordanță cu noile reglementări în domeniul ajutoarelor de stat. La elaborarea acestui raport s-a aplicat metodologia și tipologia utilizată în Scoreboard-ul ajutoarelor de stat. Astfel, în vederea unei comparații, în termeni reali, cu statele membre ale Uniunii Europene, s-a utilizat, după caz, ajutorul de stat național, respectiv valoarea acestuia exclusiv agricultura, pescuitul, transporturile, serviciile de interes economic general
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237017_a_238346]
-
specifice. Comportamentul agresiv se manifestă la fel la om și la animal? Ar fi naiv să credem că manifestările agresive ale omului au aceleași scopuri cu ale animalelor. Pentru a ilustra diversitatea formelor de agresivitate umană, Buss (1961) propune o tipologie a comportamentelor agresive, identificând opt forme de manifestare prin raportarea la trei dimensiuni: activ-pasiv; fizic-verbal; direct-indirect (vezi tabelul 1). Tabelul 1 Tipologia comportamentelor agresive propusă de Buss (1961) Tipul de agresivitate Exemple Agresivitatea activă: Fizic-directă Fizic-indirectă Verbal-directă Verbal-indirectă A ataca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
au aceleași scopuri cu ale animalelor. Pentru a ilustra diversitatea formelor de agresivitate umană, Buss (1961) propune o tipologie a comportamentelor agresive, identificând opt forme de manifestare prin raportarea la trei dimensiuni: activ-pasiv; fizic-verbal; direct-indirect (vezi tabelul 1). Tabelul 1 Tipologia comportamentelor agresive propusă de Buss (1961) Tipul de agresivitate Exemple Agresivitatea activă: Fizic-directă Fizic-indirectă Verbal-directă Verbal-indirectă A ataca pe cineva prin folosirea unei părți a corpului (picioare, dinți) sau a unei arme (cuțit, pistol). A fura sau a deteriora bunurile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
A refuza implicarea într-o activitate. A refuza să vorbești cu cineva, să răspunzi la întrebări. A refuza apărarea cuiva pe cale verbală atunci când este criticat pe nedrept. Preluat din Baron și Richarson (1994), p. 10 Alți cercetători au propus o tipologie dihotomică prin intermediul căreia se identifică două tipuri de agresivitate în funcție de scopul final al fiecăreia. Este vorba despre agresivitatea instrumentală și agresivitatea ostilă (Feshbach, 1970). Agresivitatea ostilă are ca scop rănirea sau provocarea de prejudiciu, fapt ce nu definește agresivitatea instrumentală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
I-am rugat pe subiecții care urmăriseră diapozitive cu arme sau cu prezentarea unui eșec să execute mișcări voluntare după ce vor fi auzit un sunet neplăcut (80dB) sau plăcut (20dB). Dispozitivul folosit permite subiecților să execute mișcări voluntare ale căror tipologie este interpretată în termeni de pregătire comportamentală agresivă (îndoirea și întinderea mânii dominante). Rezultatele înregistrează, pe de o parte, o creștere a reacțiilor cardiovasculare și, pe de altă parte, o accelerare a executării mișcărilor voluntare atunci când sunetul neplăcut este combinat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
34, 167 indirectă 16, 25-26, 34, 166, 167 instrumentală 17, 137, 142 împotriva copiilor 209-214 justificată 69 măsurare 166, 167 ostilă 17, 142 provocată de nemulțumire 18 provocată de interes 18 proactivă 18 reactivă 18 relațională 24 sexuală 186, 198-203 tipologie 16 verbală 16, 24 Agresiv (ă) gând 12 sentiment 12 tendință 25, 29 Alcool 201, 206 Altruism 236 A amorsa 32 amorsare 191, 221 Analiză factorială 25, 26 Angajament Anonimat 91-92, 151, 176 Anxietate 23, 35, 38, 88, 111, 169
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în sus, cu membrele întinse.În aproximativ 150 de morminte, scheletele au fost distruse ritual, procentajul acestora fiind mai mare în complexele sarmatice timpurii. Mormintele din perioada mai târzie conțin schelete cu cranii deformate artificial, dar numărul cazurilor din această tipologie este relativ redus, fapt care trebuie interpretat nu în sensul survenirii unei diminuări a densității populației sarmato-alanice în zonă în perioada respectivă, ci mai curând al unei abandonări parțiale a acestei practici, pe măsura depărtării elementelor etnice purtătoare de aria
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]