9,719 matches
-
Instrucțiunii Publice: șef al biroului de statistică, director al învățământului primar, inspector școlar. Până în 1907 e la cârma ziarului „La Roumanie”, făcând servicii conservatorilor. Semna cu pseudonimele Carillon, Fantasio, Lear, Cinel. Numeroasele tălmăciri din literatura franceză, care apar fără indicarea traducătorului în „Cimpoiul”, revista scoasă de el din 1882, îi aparțin fără îndoială. Din bogată activitate publicistica desfășurată în România, contribuția de cronicar dramatic (la „Românul”, între 1875 și 1880, la „Cimpoiul”, din 1882) trece în prim-plan, desi numele lui
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
, Pavel (6.XI.1930, Prajula, j. Soroca), poet, prozator și traducător. A absolvit Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1955), lucrând apoi la ziarele „Colhoznicul Moldovei” și „Cultura Moldovei”, iar din 1966, ca redactor literar și șef de redacție la Editura Cartea Moldovenească (ulterior Literatura Artistică). A primit Premiul Uniunii
DARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286688_a_288017]
-
DAMIAN, Ștefan (24.II.1949, Hodoș-Bodrog, j. Arad), prozator și traducător. Este fiul Melaniei (n. Rachiei) și al lui Nicolae Damian, țărani. A absolvit în 1972 Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția română-italiană. Este redactor la ziarul „Făclia” din Cluj-Napoca, instructor la Casa de Cultură Cluj-Napoca, inspector la
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
de povestiri și nuvele Sfârșit de vară (1984), sunt transcrise momente de viață într-o manieră neorealistă: cadre austere, eroi ce se prăbușesc în singurătatea sinelui. Proza ridică faptul banal, aparent plat, la valențele alegorice ale unor semnificații existențiale. Ca traducător din italiană și-a manifestat preferințele pentru autorii contemporani - prozatori și poeți -, selectați din aceeași zonă de preocupări literare: Rolando Certa, Oliver Friggieri, Federigo Tozzi, Mimmo Morina ș.a. De asemenea, a tradus din română în italiană din creația poeților de
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
, Pătrașcu (sec. XVII), traducător. Boier moldovean cu funcții în cancelaria domnească între 1640 și 1665, lui D. i s-a atribuit traducerea unui cronograf grecesc. Dintre manuscrisele păstrate la Biblioteca Academiei Române, cel mai complet este Hronograf den începutul lumii, datat 1689, din care s-
DANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]
-
DAN, Sergiu (pseudonim al lui Isidor Sergiu Rottman; 29.XII.1903, Piatra-Neamț - 13.III.1976, București), prozator, publicist și traducător. Este fiul Ghizelei și al lui Simion Rottman. A urmat Școala Superioară Comercială. A debutat în „Cugetul românesc” în 1922. A colaborat la numeroase ziare și reviste din perioada interbelică: „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Bilete de papagal”, „Cetatea literară
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
, N.[icolae] (20.VII.1905, Brăila - 17.II.1996, București), gazetar, critic de teatru, memorialist și traducător. Este fiul Elenei (n. Morache) și al lui Gherasim Carandino. C. (al cărui nume la naștere este Nicolae Haralambie) are șansa de a crește într-o ambianță culturală elevată. Impunătoarea bibliotecă a familiei îi oferă posibilitatea unor lecturi dintre cele
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
CÂRNECI, Radu (14.II.1928, Valea lui Lalu, j. Buzău), poet și traducător. Este al patrulea dintre cei șapte copii ai Dochiei-Stanca (n. Clinciu) și ai lui Nicolae Cârneci, țărani. Urmează clasele elementare la Mărgăritești (Buzău), apoi Liceul „Regele Ferdinand” la Râmnicu Sărat (1942-1948). Începe, la București, Facultatea de Filologie, dar o va
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
CASSIAN-MĂTĂSARU, I.[osif] (25.II.1896, Galați - 4.V.1981, București), traducător. Este fiul lui Fany (n. Seidner) și al lui Samuel Cassian, comerciant. C.-M. este tatăl Ninei Cassian. După studii secundare în orașul natal, devine mic funcționar comercial. Debutează în presa literară în 1921. Exercițiile sale lirice vor apărea în
CASSIAN-MATASARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286135_a_287464]
-
de papagal”, „Viața românească”, dar nu vor reuși să-l valideze ca poet. Intuind, probabil, precaritatea propriului demers, se retrage discret din viața literară. Se întoarce la uneltele sale abia după 1944, de data aceasta ca un inspirat și activ traducător. S-a simțit atras îndeosebi de literatura de expresie germană, dar n-a ocolit nici alte literaturi. Tălmăcirile din poezia lui V. Hugo și E. A. Poe, din basmele lui H. Chr. Andersen (acestea din urmă în colaborare cu Al. A
CASSIAN-MATASARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286135_a_287464]
-
de expresie germană, dar n-a ocolit nici alte literaturi. Tălmăcirile din poezia lui V. Hugo și E. A. Poe, din basmele lui H. Chr. Andersen (acestea din urmă în colaborare cu Al. A. Philippide), constituie o probă revelatoare pentru capacitatea traducătorului de a se adapta unor autori și opere diferite ca factură artistică. Disponibilitatea sa stilistică se lasă descoperită și în echivalențele pe care le-a dat din poezia clasică germană (Schiller, Heine) sau din proza ironic-fantastică a unui romantic precum
CASSIAN-MATASARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286135_a_287464]
-
sau din proza ironic-fantastică a unui romantic precum E. T. A. Hoffmann. Notabil este și efortul de a face cunoscută creația unor importanți scriitori de limbă germană de la noi (O. W. Cisek, Gertrud Gregor ș.a.). S-a implicat, alături de alți traducători, în realizarea unor antologii reprezentative din nuvela romantică germană și nuvela austriacă modernă. Traduceri: E. Wittstock, Fiul vizitiului, București, 1957; O. W. Cisek, Tătăroaica, București, 1958; Ciao Su Li, Întâmplări din Sanlivan, București, 1961 (în colaborare cu I. Chișinevschi); Anna
CASSIAN-MATASARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286135_a_287464]
-
i-a zis doar așa, de gura ei, că îl tot îmboldise să joace. Pepa câștigase, într-adevăr, deci numărul lozului era corect, dar până a afla sigur asta trece prin toate chinurile iadului. C. este și un foarte bun traducător în dialect, încă netipărit din păcate. Are, în manuscris, Tărâmul izvoarelor, o proză poematică a lui Teohar Mihadaș, Domnișoara Cristina de Mircea Eliade, precum și piesa Macbeth de Shakespeare. SCRIERI: Nihita turnari, pref. Kira Iorgoveanu, Syracuse (SUA), 1991. Repere bibliografice: Hristu
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
, Paul (pseudonim al lui Pessach Antschel; 23.XI.1920, Cernăuți - 20.IV.1970, Paris), poet și traducător. Părinții lui C. sunt Friedericke (n. Schrager) și Leo Antschel-Teitler, tehnician constructor. La Cernăuți, învață la o școală evreiască (1927-1930), urmează un gimnaziu ortodox (1930-1934) și devine absolvent, în 1938, al Liceului „Marele Voievod Mihai”. Începe, la Tours, în Franța
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
, Alexandru (30.VIII.1919, Vorniceni, j. Chișinău), poet și traducător. Școala primară și liceul le-a urmat la Chișinău. În 1939 se înscrie la Politehnica din Iași, pe care a absolvit-o abia în 1948, pentru că și-a întrerupt studiile, fiind mobilizat pe front. După terminarea facultății, a funcționat ca
CHIRIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286208_a_287537]
-
la Făgăraș, iar din 1954, la București. A publicat și câteva lucrări de specialitate. C. a înființat și a condus cenacluri literare (cenaclul liceal „Al. Donici” din Chișinău, în 1938, cenaclul „G. Bacovia” din București, în 1971). Este cunoscut ca traducător din rusă și franceză, manifestându-se și ca publicist pe teme culturale. C. a debutat foarte târziu, publicând, ca sexagenar, volumul de versuri Stânci de milenii (1979), urmat de placheta Ileana-Maria-Ioana (1995). Lucrată cu migală, poezia lui reușește uneori să
CHIRIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286208_a_287537]
-
CERNA-RĂDULESCU, Al.[exandru] (10.I.1920, Stănești, j. Vâlcea - 21.VIII.1990, București), gazetar, poet și traducător. Este fiul Elvirei-Ecaterina (n. Rădulescu) și al lui Gheorghe Cerna, învățător. C.-R. era elev de liceu la Craiova (apoi la Râmnicu Vâlcea) când a debutat cu versuri la revista școlară „Ion Maiorescu” (1934), a participat la redactarea unor periodice
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
CHESARIE DE RÂMNIC, (c. 1720, București - 9.I.1780, Râmnicu Vâlcea), cărturar și traducător. Este fiul Ilincăi și al lui Anghelachi Halepliu, zaraf. Învăță la Academia grecească din București, având printre dascăli pe renumitul Alexandru Turnavitu. Cunoștea istoria și limbile latină, greacă, rusă și franceză. Călugărit în 1761, a fost doisprezece ani protosinghel și
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
Craiova și București). Renovarea, cu sprijinul material al negustorului Hagi Pop din Sibiu, a tipografiei de la Râmnic și regenerarea acestui centru de iradiere spiritual-religioasă, ce a marcat o epocă a culturii românești, rămân marile lui merite. Importanta sa activitate de traducător a început la tiparnița Mitropoliei din București, unde scoate, în 1765, ampla lucrare a lui Simion, arhiepiscopul Tesalonicului, Voroavă de întrebări și răspunsuri întru Hristos. Implicat în tratativele diplomatice ale momentului, a scris în elină și o Istorie a războiului
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
, Ion (pseudonim al lui Stelian Diaconescu; 24.V.1923, Rușavăț, j. Buzău - 21.VII.1986, Lausanne, Elveția), poet, eseist și traducător. Este fiul Eleonorei și al lui Mihai Diaconescu, agricultori. Urmează Liceul „B. P. Hasdeu” din Buzău (1934-1942), după care se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1948. Debutează în
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
perfect conștientizată și deliberată. Interesant de notat este și faptul că, în opinia unui critic a cărui operă poetică distilează cele mai grele zațuri ale existenței, „Bacovia [...] nu e totuși un poet atât de depresiv, cum pare la prima vedere”. Traducător pe cât de inspirat pe atât de prolific, C. a dăruit culturii române câteva antologii de poezie remarcabile, dintre care Antologia poeziei franceze de la Rimbaud până azi (I-III, 1974-1976, realizată împreună cu Ovid S. Crohmălniceanu) și Antologia poeziei americane (1979) au
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
, Florin (8.IV.1930, Băilești - 11.XII.1996, București), traducător și prozator. Este fiul Sevastiei și al lui Ștefan Chirițescu. Studiile liceale le-a făcut la Colegiul Național „Carol I” din Craiova, pe care l-a absolvit în 1949, după care a urmat Facultatea de Filologie din cadrul Universității bucureștene, secția
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
CIBOTARU, Mihail (21.VI.1934, Vărvăreuca, j. Soroca), prozator și traducător. Este fiul Teodorei și al lui Gheorghe Cibotaru. După absolvirea Universității de Stat din Chișinău (1959), a lucrat la publicațiile „Tinerimea Moldovei”, „Moldova socialistă”, „Moldova”. A fost ministru al Culturii între 1994 și 1997. Este laureat al Premiului de Stat
CIBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286222_a_287551]
-
prin substratul lor documentar gazetăresc, mai puțin prin substanța artistică. C. a mai tipărit volumele de publicistică Oameni de omenie (1981), Izvoare (1983), Sârjoaca (1984). A publicat și literatură pentru copii și s-a distins printr-o bogată activitate de traducător. SCRIERI: Tăcerea pădurilor, Chișinău, 1965; Cântecul frăției, Chișinău, 1965; Durerea liniștii, Chișinău, 1969; Lupul, Chișinău, 1969; Glasul inimii, Chișinău, 1971; Semănătorii, Chișinău, 1974; Semaforul, Chișinău, 1975; Drumuri, Chișinău, 1979; Pasăre călătoare, Chișinău, 1980; Oameni de omenie, Chișinău, 1981; Izvoare, Chișinău
CIBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286222_a_287551]
-
, Giuseppe (18.X.1889, Montescagiloso, Italia - 19.XII.1958, Milano), traducător. Este nepot al lui Poter Parlati, călugăr franciscan, șeful Misiunii Catolice din Focșani. Este adus în România încă de la vârsta de un an. Studiile primare și liceale le face la Focșani. Funcționar mulți ani la Banca Italo-Română din București, devine
CIFARELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286226_a_287555]