5,306 matches
-
MIRCEA CEL BĂTRÂN ȘI BAIAZID Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești, a domnit Între anii 1386 și 1418. Dârz apărător al pământului strămoșesc, Mircea cel Bătrân, În fruntea poporului său, a rezistat celei mai mari Împărății din vremea aceea, Împărăția turcească. Ajunși spaima popoarelor, turcii se credeau de neînvins, iar sultanii lor, plini de Îngâmfare, se visau cuceritorii lumii. Numai că, la Dunăre, s-au izbit de zidul de nepătruns ridicat În calea lor de strămoșii noștri, conduși de voievozi cu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
unul din sultanii care i-au condus pe turci ; sol = persoană trimisă undeva cu o misiune ; În poezia lui Eminescu : un trimis de-al lui Mircea cel Batrân la Baiazid; cu bănat = cu supărare ; Aliotmanul = așa mai era denumit Imperiul turcesc. MÂNDRICEL de Petru Demetru Popescu Așa Îl numiseră tovarășii de luptă. Și așa Îi și rămăsese numele : Mândricel. Chiar domnitorul Vlad Țepeș Îl striga astfel În toiul luptei, pentru a-l trimite unde era mai greu. Toți Îl strigau așa
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
printre șirurile de oșteni turci și se duse la ai săi. Cuvinte: lupte de hărțuială = luptele date de români cu turcii, atacându-i prin surprindere; ghiaur = poreclă dată de turci celor de altă credință; mieros = prefăcut; pașa = conducătorul unei provincii turcești; ȘTEFAN CEL MARE ȘI VRÂNCIOAIA de Alexandru Vlahuță Era odată o babă vădană și avea șapte feciori... Așa-și Încep vrâncenii frumoasa lor legendă. Și cum sta bătrâna pe prispă și torcea, către un amurg de seară, iată că tresare
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
slăbiseră foarte. Turcii și-au așezat tabăra lângă Podul-Înalt. La câteva zile după Anul Nou, era o negură, s-o tai cu cuțitul. Ștefan-Vodă, bizuindu-se pe mintea lui și pe vrednicia ostașilor, a trimis, cu mare fereală, În spatele puhoiului turcesc oameni anume, care să amăgească dușmanul prin chemări de război din trâmbițe și buciume. Cum stătea tabăra turcească așteptând, iată că izbucnește mare sunet de război În Lunca Bârladului. Socotind că oastea lui Ștefan-Vodă dintr-acolo vine, puhoiul de turci
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
s-o tai cu cuțitul. Ștefan-Vodă, bizuindu-se pe mintea lui și pe vrednicia ostașilor, a trimis, cu mare fereală, În spatele puhoiului turcesc oameni anume, care să amăgească dușmanul prin chemări de război din trâmbițe și buciume. Cum stătea tabăra turcească așteptând, iată că izbucnește mare sunet de război În Lunca Bârladului. Socotind că oastea lui Ștefan-Vodă dintr-acolo vine, puhoiul de turci s-a urnit prin mlaștina plină de apă și prin zăvoiul des ca peria. Prin negură se Îmbulzeau
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Loviți În spate, crezând că au oaste moldovenească și În față, scufundați În mlaștină, turcii n-au știut pe ce lume se află și au prins a se tăia Între sine și a căuta cu groază o scăpare. Multă oaste turcească a pierit atuncea. Au lăsat armele și peste o sută de steaguri În mâinile moldovenilor lui Ștefan. Care au putut scăpa de coase, de săbii și de săgeți s-au năpustit În fugă, În jos de Podul-Înalt, și și-au
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
corect,nămiază și amiază, adică În plină zi; măgură = deal mare, singuratic; vizir = mare comandant de oaste la turci; vad = loc adâncit În pământ pe unde curge o apă; destin = soartă, viitor; trofeu = pradă de război; spahiu = soldat În cavaleria turcească. ,,La Călugăreni, românii scriseră cu sabie și sânge pagina cea mai strălucită din istoria lor.” NICOLAE BĂLCESCU PREDA BUZESCU Preda Buzescu a fost unul dintre cei mai curajoși căpitani ai domnitorului Mihai Viteazul. El Își iubea mult țara. De aceea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Stindardul României !”. Și astfel, după veacuri de suferință și de lupte Îndelungate, cel din urmă război purtat Împotriva turcilor a fost cel din 1877. El s-a numit Războiul pentru Independență deoarece, În urma lui, țara noastră a scăpat de jugul turcesc. Cuvinte : Grivița, Plevna = localități din Bulgaria unde turcii au opus rezistență Îndârjită În 1877; Maiorul Șonțu este unul din eroii care s-au jertfit pentru independența țării; dorobanți = ostași români; salt = mișcare prin care omul se desprinde de la pământ; buhoasă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
București), publicist și traducător. Prieten al poetului Dimitrie Bolintineanu, cu care a fost coleg la Colegiul „Sf. Sava”, Z. ia parte la revoluția din Țara Românească. În calitate de comisar al guvernului revoluționar, este trimis la Pitești, dar e prins de trupele turcești și exilat la Constantinopol și apoi la Brusa. De profesie inginer, va lucra până în 1856 în cadrul administrației turcești. Chemat de Ion Ghica, bei al insulei Samos, Z. a condus aici lucrări de construcție și amenajare a șoselelor. Din 1859, întors
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
Z. ia parte la revoluția din Țara Românească. În calitate de comisar al guvernului revoluționar, este trimis la Pitești, dar e prins de trupele turcești și exilat la Constantinopol și apoi la Brusa. De profesie inginer, va lucra până în 1856 în cadrul administrației turcești. Chemat de Ion Ghica, bei al insulei Samos, Z. a condus aici lucrări de construcție și amenajare a șoselelor. Din 1859, întors în țară, va desfășura o activitate civică și publicistică bogată. A fost, printre altele, director în Ministerul Cultelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
definitivă în aceste locuri a mocanilor împreună cu familiile lor; valorificarea resurselor ecologice ale Bălții Ialomiței atât de cei care locuiau aici, dar mai ales de ciobanii ardeleni împroprietăririle din 1864, 1883, 1892 etc.; extinderea arăturilor în Bărăgan datorită desființării monopolului turcesc asupra comerțului exterior al Țării Românești. În ceea ce privește fenomenul de transhumanță, Feteștiul se găsește pe unul dintre drumurile mocanilor, în apropierea vadului de trecere peste Dunăre de la Hârșova. Analiza rezultatelor recensămintelor din 1837, 1890, 1905, 1912, 1930, 1966, 1977, 1992 și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
termenului este franceză). Sub numele de jagnjeca kapama, sârbii gătesc coaste de miel cu fire de ceapă verde (există și o variantă cu spanac), iar bulgarii fac și ei o capama aproape identică stufatului nostru. Originea tuturor acestora este kapama-ua turcească, în care mielul fraternizează atât cu firele de ceapă verde, cât și cu frunzele de lăptucă. Revenind la fasolea bătută, merită amintită originea străveche a preparatului. Grecii din Antichitate, ca și romanii, obișnuiau să... bată boabele unei plante al cărei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
rețetei a ales să-i pună mâncării o denumire care provine din cuvântul grecesc stufáton, la rândul său derivat din italienescul stufato; ambele popoare, adică românii și grecii, s-au ferit ca de ciumă să utilizeze cuvântul care reprezintă sursa turcească a inspirației, și anume kapama. Dar poate nu e cazul să fim atât de severi cu românii sau cu grecii... Câte bucătării, atâtea stufaturi! Corsicanii îl prepară din carne de vită și de porc, îi adaugă paste făinoase fierte separat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
desăvârșire. Pentru cel de-al doilea autor, a existat pe de o parte o „bucătărie aborigenă spectaculoasă, cu măduvă tracică“, păstrată parțial sub forma „marii bucătării țărănești“, și, pe de alta, o cultură culinară târgoveață (adică burgheză), a preluării influențelor (turcești, grecești, franceze, dar și maghiare, ruse sau germane) și a metamorfozării lor în ceva specific românesc, trăsătură care ar asigura originalitatea bucătăriei noastre. Prima, afirmă Radu Anton Roman, este autentică, iar cea de-a doua este originală prin invenție, prin
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și nu numai al haiducului român... În cartea sa de bucate, Mihail Sevastos susține fără nici o ezitare originea grecească a acestui preparat culinar, a mielului à la armatoli kai kleftes: „Așa se frigea mielul în Balcani, în timpul rebeliunilor împotriva stăpânirii turcești. În păduri, în munți, armatoli (ostași) și kleftes (haiduci) - în sensul de „patrioți“ sau „partizani“ - se ospătau cu miei fripți în blana lor. Această practică a trecut și-n țările noastre, cunoscută sub numele de «miel fript hoțește».“ Dacă există
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
combinațiile de gusturi, nu se poate face nici un fel de comparație. Amândouă sunt perfecte. Revenind la „marea bucătărie țărănească“, specific acesteia ar mai fi drobul de miel făcut de Paște; acesta este identic unui preparat grecesc, sarmas (numele are origine turcească), deși termenul ne-a venit din slavă (de la droba, însemnând bucată, dar la sârbi și la bulgari acest cuvânt desemnează chiar ficatul sau măruntaiele). De fapt, rețeta este comună întregii regiuni a Balcanilor; până și croații, care au cratițele orientate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
proveni, ca și cuvântul românesc caș, din latinescul caseus, iar cavallo (cal) ar desemna fie un tipar pentru brânză, fie o ștampilă în formă de cal, aplicată pe cașcavalul care era vândut și, implicit, impozitat. A doua ipoteză afirmă originea turcească a cașcavalului, el fiind exportat către Italia și, bineînțeles, către Balcani; imposibil de susținut este însă originea turcească a denumirii acestui fel de brânză. Interesant este faptul că grecii, urmașii celor care au creat cea mai veche bucătărie de pe continent
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
brânză, fie o ștampilă în formă de cal, aplicată pe cașcavalul care era vândut și, implicit, impozitat. A doua ipoteză afirmă originea turcească a cașcavalului, el fiind exportat către Italia și, bineînțeles, către Balcani; imposibil de susținut este însă originea turcească a denumirii acestui fel de brânză. Interesant este faptul că grecii, urmașii celor care au creat cea mai veche bucătărie de pe continent, fac și ei un fel de cașcaval, care se numește kaseri; el a fost preluat de către turci, care
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de plată. Caravanele de cai ale vlahilor nu cărau numai caseus vlachicus, ci și kașer peinir, altfel spus cașcavalul pe care turcii l-au numit kașar. Numele său, afirmă Teodor T. Burada, derivă din cașare (cășărie, adică stână) și din turcescul peinir (brânză). Cea mai veche brânză românească și, poate, una dintre cele mai vechi de pe continent este cea de burduf. La origine, era un caș maturat din lapte de oaie, sărat și frământat până ajungea o pastă care se îndesa
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
limbii române, îl clasează printre destul de numeroasele cuvinte cu „origine necunoscută“ (apropo de etimologie și de termenii specifici păstoritului, merită semnalat faptul că majoritatea acestor cuvinte nu sunt defel mioritice, ci turcești get beget; până și bietul nostru „cioban“ este turcesc!). Pe de altă parte, doamna Ileana Tănase susține, în Călătorie prin Italia gastronomică, originea latină a termenului bulz, el fiind derivat din puls, ce desemnează o fiertură groasă de cereale și carne. Acest cocoloș de mămăligă se umple, la noi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
românii și iahniile, preparate „din carne, pește ori legume, mai ales ceapă multă“. Ambele au ajuns pe mesele țăranilor grație influenței bucătăriei târgovețe - cum o numește Radu Anton Roman -, care a preluat intens din cultura culinară grecească sau din cea turcească, acestea, de altfel, fiind o parte importantă a meniurilor boierești și domnești încă dinainte de epoca fanariotă: Negruzzi scrie, în Alexandru Lăpușneanu, că „în Moldova, pe vremea aceea [a doua jumătate a secolului al XVI-lea, n.n.], nu se introdusese încă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
vremea aceea [a doua jumătate a secolului al XVI-lea, n.n.], nu se introdusese încă moda mâncărilor alese. Cel mai mare ospăț se cuprindea în câteva feluri de bucate. [...] Mâncări grecești fierte cu verdețuri care pluteau în unt, apoi pilaful turcesc și, în sfârșit, fripturile cosmopolite.“ Aceeași influență a bucătăriei târgovețe (în acest caz, de inspirație turcească) a dus și la larga răspândire (inclusiv în mediul rural) a sarmalelor, „mâncarea națională a românilor“ (E. Niculiță Voronca), preparate de secole așa cum o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mâncărilor alese. Cel mai mare ospăț se cuprindea în câteva feluri de bucate. [...] Mâncări grecești fierte cu verdețuri care pluteau în unt, apoi pilaful turcesc și, în sfârșit, fripturile cosmopolite.“ Aceeași influență a bucătăriei târgovețe (în acest caz, de inspirație turcească) a dus și la larga răspândire (inclusiv în mediul rural) a sarmalelor, „mâncarea națională a românilor“ (E. Niculiță Voronca), preparate de secole așa cum o facem și astăzi. Bineînțeles că exista un soi de sarmale arhaice, învelite pe vremuri în multe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu păsat de mei, nu prea sunt multe de spus... Parafrazându l pe Păstorel, ele nu-i pot interesa decât pe protocroniștii culinari. În ceea ce privește sarmalele așa cum le știm noi, ele au o certă tentă românească, adică și-au depășit modelul turcesc (care, de fapt, s-a suprapus peste străvechile haluște slavo-române). Cum și-au depășit sarmalele noastre sursa de inspirație? Prin inovație și diversitatea umpluturilor (omițându-le pe acelea de post, umpluturile pot fi din carne de găină, curcan, rață, gâscă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la evrei, sub numele de yabrak (cuvântul este folosit de evreii sefarzi), adică sarmale din carne de miel condimentată, pusă în foi de lăptucă sau de varză. Referindu-se la sarmale, Păstorel concluzionează: „Într-un tratat de gastronomie comparată, sarmaua turcească nu și-ar afla loc decât ca o variantă grosolană a unei mâncări care, trecută prin bucătăria moldovenească și cea rusească, a devenit excelentă.“ Însă și asupra acestui subiect marele nostru gastronom are rezerve: „Sarmalele se fac și cu varză
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]