5,344 matches
-
reprezintă, cred, locul unui incipit comun pentru filosofie, știință și poezie (artă)". Întregul volum ne oferă, cum spune și-n subtitlu, cîteva exerciții de uimire, aplicate in actu: "Scriitorul, artistul (căci despre el vorbește această carte) este cel ce se uimește întruna, cel ce este hărăzit să fie mereu cuprins de o sacră stupoare în fața lucrurilor lumii. Scriitorul, artistul este totodată și cel-ce-știe-mereu-să- se-uimească. Mîna care scrie este o mînă mișcată de uimire (și totodată antrenată prin "disciplină", "obișnuință", "rutină
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
uimire, aplicate in actu: "Scriitorul, artistul (căci despre el vorbește această carte) este cel ce se uimește întruna, cel ce este hărăzit să fie mereu cuprins de o sacră stupoare în fața lucrurilor lumii. Scriitorul, artistul este totodată și cel-ce-știe-mereu-să- se-uimească. Mîna care scrie este o mînă mișcată de uimire (și totodată antrenată prin "disciplină", "obișnuință", "rutină", "meserie"). Mîna care scrie: un Destin. Al celui care își scrie și își descrie întruna Uimirea". Irina Mavrodin pune în conexiune uimirea și ambiguitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și de lipsa unui învățămînt special. Ca o probă de activitate, Concordia Română a deschis expoziția ei, fără concurs guvernamental, din mijloace proprii, în localul ei restrîns. Dacă acea expoziție de obiecte confecționate de români n-a fost splendidă ca să uimească ochii lumii, a dovedit, pentru cine știe a vedea, că talentul de a deprinde meserii oricît de grele nu-i lipsește românului, ci ocazia și putința de a dezvolta acele aptitudini, de a-și exercita puterile" (De cîțiva ani încoace
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
piață despre unire, despre toleranță, despre binele public, despre sacrificiul nostru pentru binele lor. "Ei cu ei!" Cum rămâne însă cu noi? Ce-ar fi deci "să dăm mână cu mână", să încropim o organizație civică a celor care sunt uimiți și triști că idealurile, suferințele și lupta lor pentru mai bine sunt batjocorite de escroci de Iași care au făcut hora unirii cu mafioți "dă" Bucuresci, vânzându-ne încă o dată. Astăzi, ca și ieri. E timpul ca partidul care a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și normele lui, ea făcuse douăzeci și două de cadraje cu fotografiile lipite În album, tot atâtea câte zile de viață Îi mai rămăseseră. Verificase cu calendarul Într-o mână și probele În cealaltă, rememorând. Nu mai fusese atât de uimit de când, la Întoarcerea dintr-o călătorie În Africa (Somalia, foametea și masacrele fuseseră o experiență dinamică), ea stătuse o săptămână Într-un abator industrial, fotografiind unelte ascuțite și bucăți enorme de carne de vacă agățate În cârlige, Înfășurate În folii
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
presentiment”. Ivo Markovic tot mai privea marea. — Cred că ai dreptate, domnule Faulques, a spus. Ai dreptate când vorbești despre reguli, dungile tigrului și simetriile ascunse și neașteptate, despre care descoperim că au fost, poate, Întotdeauna acolo, dispuse să ne uimească. Și-i adevărat că orice detaliu Îți poate schimba viața: un drum pe care nu apuci, de pildă, ori pe care mergi mai târziu din cauza unei conversații, a unei țigări, a unei amintiri. În război, desigur, toate acestea au importanța
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Cum se cheamă tabloul? - Scrie jos, cu litere mici: Soldat bețiv. Soldatul e un rus. Vine de la război, ori pleacă la război, și e atât de beat că nu deosebește votca de ceai. Capela Îi zboară de pe cap, căci e uimit văzând că pe masă joacă o țărancă pe care o cunoaște. Și ea dansează, poate, cu bărbatul care a pictat tabloul. Nelămurit, Markovic și-a scărpinat iar tâmpla. - Oricum, povestea e ciudată. - Fiecare istorisește În felul lui. În plus, am
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
coadă de cal. Era atrăgătoare, deși corpolentă și cu câteva kilograme În plus. Când a trecut prin fața mesei unde stătea el, pictorul de război a privit-o În ochi. Albaștri. Veseli. - Bună ziua, a spus. Femeia s-a uitat la el, uimită la Început, curioasă mai apoi. Vreo treizeci de ani, a socotit Faulques. A răspuns la salut, a dat să meargă mai departe, dar s-a oprit, nehotărâtă. - Ne cunoaștem? a Întrebat. - Eu te cunosc pe dumneata - Faulques se ridicase În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cutremurat ușor. În treacăt. Fiecare lucru la vremea lui, și-a spus. Și nu venise vremea. Nu putea fi aceea. Și-a luat ochii de la ea, a privit dușumeaua și a dat ușor din umeri. Într-adevăr, s-a gândit, uimit În sinea lui, nu era nevoie de nici o strădanie ca să lase lucrurile așa cum erau. Nu mai era nevoie. Așa că a trecut pe lângă femeie (i-a intuit zăpăceala, când a atins-o), a ieșit din turn și a așteptat-o afară
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
prin diverse subterfugii. La aceștia, hotărârea alternează cu ezitarea, deciziei Îi poate urma răzgândirea, iar luptei aprige - abandonul. În cele din urmă, punerea În act e un deznodământ pe care nu-l mai aștepta nimeni - dar care nici nu mai uimește pe nimeni. Această categorie de sinucigași Își refuză dreptul la emoția negativă pe care o avem În fața morții, substituită de un interes moderat față de un deznodământ dinainte știut. Cea de-a treia categorie, oarecum mai specială, cuprinde sinucigașii care Își
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
realului. Fragmentarea temporală obstrucționează Închegarea unor judecăți ample, care să dovedească, dincolo de orice dubiu, că subiecții confesivi se află cu adevărat la Înălțimea evenimentelor. Șochează, În cele mai multe jurnale intime, seninătatea cu care autorii trec pe lângă marile tragedii. Jurnalul lui Camus uimește prin totala opacitate și printr-o inexplicabilă insensibilitate la ororile petrecute, sub ochii autorului, În plin război. În loc să descrie - așa cum ne-am fi așteptat din partea unui scriitor dublat de un frenetic gazetar - tragediile la care era martor, el se limitează
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cu un medic și la solicitarea unui grup de oameni de afaceri cu afecțiuni cardiace), un program de pregătire fizică bazat de alergare și destinat îmbunătățirii stării de sănătate a persoanelor respective. Rezultatele apărute după câteva luni de pregătire au uimit, la ceea vreme, medicii prin faptul că afecțiunile cardiace ale persoanelor supuse pregătirii fie au dispărut, fie au fost diminuate. Conform altor surse 8, ideea de jogging ca activitate organizată a apărut ca urmare a unui articol din pagina de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
mot-à-mot, afirmația nu este adevărată; dacă ascultătorul sau cititorul interpretează afirmația conform altui cod, s-ar putea să se simtă înșelat. Astfel, de exemplu Bailey (1991:6) notează că atunci cînd și-a început cariera etnografică în India am fost uimit și ofensat de tineri indieni politicoși care au răspuns la o întrebare asigurîndu-mă că "se va face tot ce este necesar", cînd de fapt (după cum mi-am dat seama mai tîrziu) nu aveau nici o intenție să acționeze astfel. De atunci
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
țară în ceea ce privește colaborarea cu instituții similare din străinătate, colaborare concretizată în burse de studiu pentru studenții români în facultăți de profil din Anglia, Olanda sau Suedia, schimburi de profesori, proiecte de infrastructură și dotare etc. După zece ani, am fost uimiți să descoperim în noul sediu al facultății o bibliotecă proprie, o librărie de specialitate, câteva laboratoare de informatică, mobilier nou, aparatură de ultimă oră, pe scurt: eleganța și confortul europene. S.W.: Pe 4 septembrie ați sărbătorit zece ani de la
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
verb: A câștigat, spre bucuria tuturor. * interjecție: El pleosc în baltă, spre amuzamentul celorlalți. * adverb: Deși mic, mergea foarte repede, spre surprinderea tuturor. * adjectiv: Era un copil foarte isteț, spre încântarea cunoscuților. regent de tip verbal: * verb: Recita,/ de-i uimea pe toți. * interjecție: El pleosc în baltă,/ de-au început toți a râde. * adverb: Micuțul mergea atât de repede,/ încât îi uimea pe toți. * adjectiv: Era un copil foarte isteț,/ încât toți îi dădeau altă vârstă. Modalități de realizare complement
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tuturor. * adjectiv: Era un copil foarte isteț, spre încântarea cunoscuților. regent de tip verbal: * verb: Recita,/ de-i uimea pe toți. * interjecție: El pleosc în baltă,/ de-au început toți a râde. * adverb: Micuțul mergea atât de repede,/ încât îi uimea pe toți. * adjectiv: Era un copil foarte isteț,/ încât toți îi dădeau altă vârstă. Modalități de realizare complement circumstanțial consecutiv exprimat prin: * substantiv în cazul acuzativ: Muncește atât de mult, până la extenuare. * verb la modul infinitiv: Era prea atentă pentru
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
copulativă. 4. Transcrieți subiectele, predicatele și atributele din text și precizați părțile de vorbire valorificate: Pe drum horea și doinea, iar buzduganul și-l arunca să spintece nourii, de cădea departe tot cale de-o zi. Văile și munții se uimeau auzindu-i cântecele, apele-și ridicau valurile mai sus ca să-l asculte, izvoarele își turburau adâncul, ca să-și azvârle afară undele lor, pentru ca fiecare din unde să-l audă, fiecare din ele să poată cânta ca dânsul când vor șopti
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o societate matriarhală, teocratică, pașnică, iubitoare și creatoare de artă”. Așa gîndesc unii străini despre istoria noastră foarte veche, concluzii ce au la bază probe arheologice de necontestat, cu o simbolistică atît de variată și de complexă care și astăzi uimește prin profunzimea ei. Dar majoritatea istoricilor români ascund acest adevăr și ne duc pe calea plăsmuirilor susținînd că teritoriul carpato-dunărean devine vatră de cultură și civilizație odată cu migrarea indo-europenilor în perioada 2000 - 1200 î.e.n. Peste această găselniță tîmpită au aranjat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
bătălia dintre Telefos și Ahile pe cîmpiile Caicului. Tot după Ciclul epic amazoana Pentesilea vine și ea să lupte în ajutorul Tro-iei și moare pe cîmpul de bătălie sub loviturile lui Ahile, care dezbrtăcînd-o de ar-mură să o prade, rămîne uimit de frumusețea ei și o plînge cu mare jale. Pentesilea era din Tracia, de neam arimin sau armîn cum își spun astăzi urmașii vechilor locuitori și cum zice Arctinios din care neam erau și geții, botezați de romani și italici
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
astă lume. Neam așezat la țarina lui cu rînduieli precise și neiertătoare aveau o structură socială puternică ce le permitea să ridice sabia asupra oricărui nepoftit. Cînd Darius bătea la porțile Dobrogei, poate încă mai trăia înțeleptul Zamolxe care a uimit lumea grecilor cu gîndirea lui. Aceste informații s-au adunat în lumea geților timp de sute sau mii de ani și le-au permis să-și organizeze structuri de apărare împotriva prădătorilor de bunuri dar și de suflete. Iar dacă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
bine în calitate de grupuri și în calitate de indivizi: acela când îi prezentăm foarte diferiți de noi sau acela când îi prezentăm exact ca noi; acela când subliniem particularitățile sau acela când descoperim universalul. În mod constant, antropologul are experiențe contradictorii: diferențele îl uimesc, dar constată în fiecare zi că toți oamenii se aseamănă mult mai mult decât diferă. Această problemă dificilă este în mod evident plină de semnificații pe planurile științific, moral și politic, dar graba de a formula judecăți normative dramatizează inutil
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
drept și a societății civile. Ce-ar fi dacă toți borfașii și criminalii, să spunem, ar invoca argumentul următor: Tocmai am scris o capodoperă epocală, prezint completului de judecată (sau curții cu juri) manuscrisul ultimei mele creații formidabile, care va uimi veacurile etc. etc.? Evident, orice ordine juridică va fi răsturnată în mod abuziv. Singurul răspuns adecvat este următorul: Acuzat, stai jos. Istoria literară se va pronunța. Deocamdată, ai călcat grav articolul 999 din Codul Penal. Ești condamnat la 10 ani
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o dare de seamă a propunerilor pe care le făcuse în al doilea Caiet al Grupului celor Zece. Era captivat de atitudinile ofensive de non-violență. Am simțit că sala era extrem de interesată, dar puțin dispusă să pună întrebări, aceste subiecte uimeau prin noutatea lor. Participarea publică a fost însă importantă în cadrul altei manifestări, colocviul intitulat L'hom-me et la société de l'an 2000 (Omul și societatea anului 2000), organizat pe 22 aprilie 1972 la Hénin-Beaumont, al cărui primar era Jacques
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Statele Unite ansamblul mecanismelor gîndirii artificiale și ei nu amestecau religia în conceptele gîndirii intelectuale. Toți cei pe care îi interesa acest lucru s-au consacrat lui, fără a avea impresia că ar ataca religia. În Franța, medicii au fost destul de uimiți de tot ce aducea cibernetica în înțelegerea biologicului. Au existat cei care, asemenea lui Cossa, au renunțat la cibernetică, și cercetători precum Laborit, care au folosit-o ca pe un instrument de gîndire ce permitea explicarea, înțelegerea și intervenția în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a fost că nu adera la perspec-tiva noastră. Ținea un curs magistral. Vorbea mai ales despre genom, despre cibernetică. B.C. Folosea termenul de "cibernetică"? J.S. Nu-l respingea ca inexact. Era chiar legat de termen. Îmi amintesc că am fost uimit de fidelitatea sa față de cibernetică într-o perioadă în care mișcarea nu era bine văzută în Franța. Concepția sa despre finalitate, pe care el o numea teleonomie, mă stingherea mult. Am fost destul de șocat de faptul că Jacques Monod afirma
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]