15,959 matches
-
recent în lucrări lexicografice (Dicționarul de neologisme, ediția a III-a), cu mențiunea că vine din germ. Kremschnitte. În marele Dicționar german-român nu am găsit însă acest termen; probabil că este un cuvânt regional, format de la germ. Krem „cremă“ cu verbul schneiden „a tăia“. În română apare prima dată în Cartea de bucate a Sandei Marin (1936), glosat prin „plăcintă cu cremă de vanilie“, care trebuie să fi fost denumirea acestei prăjituri înainte de adoptarea termenului cremșnit. În Transilvania, i se spune
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
culinar este o smântână bătută. În sprijinul acestei explicații poate fi invocată situația din celelalte limbi romanice: în spaniolă i se spune crema (sau nata) batida, iar în franceză crème fouettée, adică „smântână bătută“. Dar fr. fouetté(e) vine de la verbul fouetter „a bate cu biciul“ < fr. fouet „bici“, acesta fiind un diminutiv al cuvântului vechi francez fou „stejar“, cu evoluția probabilă de la fouet „stejar mic“ la „nuia de stejar“ și apoi „bici“. În franceză, pentru „frișcă îndulcită“ se folosește termenul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
al lui G. A. Polizu, apărut la Brașov în 1857. Este împrumutat din neogreacă, unde styphádo (n) „carne preparată la foc lent, într-un vas bine acoperit, cu sare, piper, usturoi și roșii“ provenea din it. stufato, un derivat de la verbul stufare „a încălzi la vapori“. Pentru a explica forma din italiană, s-a reconstituit cuvântul latinesc *extufare care are la bază gr. týphos „vapori“. Termenul gr. styphádo(n) este un caz interesant de cuvânt care se întoarce în limba de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Rom. stufat are un fel de „văr“ în cuvântul etuvă, un împrumut din fr. étuve cu același sens ca în română. Dar fr. étuve are la bază cuvântul latinesc *extupa „sală de baie, mai ales cu vapori“, derivat al unui verb *extupare „a umple cu vapori calzi“, care s-a format de la același cuvânt grec týphos, pătruns în latina din Galia prin greaca vorbită la Marsilia. La Paște, mâncarea clasică este drobul de miel. Cuvântul drob circulă în română și cu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pătruns în latina din Galia prin greaca vorbită la Marsilia. La Paște, mâncarea clasică este drobul de miel. Cuvântul drob circulă în română și cu sensul de „bucată“ (vezi drobul de sare din povestea lui I. Creangă), care provine de la verbul slav sdrobiti „a face fărâme“. Slavul drob a pătruns și în maghiară (darab „bucată“), iar din maghiară, cu înțelesul de acolo, a fost împrumutat de graiurile românești din Transilvania (dărab). Cu sensul de „mâncare de miel preparată din organele interne
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
folosit mai ales în forma de plural brace, termen luat de la celți, alături de camisia. Îl avem și noi în cuvântul, rar, brace „indispensabili“ (în Bucovina). El supraviețuiește în câteva derivate: brăcire „cordon, șiret“ < lat. bracile, brăcinar și, mai ales, în verbele (a) îmbrăca și (a) dezbrăca. pulpană Cuvântul pulpană denumește un accesoriu al unui obiect de vestimentație folosit în trecut, de aceea este cunoscut de puțini vorbitori. Astăzi, se întrebuințează numai în expresii ca a se ține de pulpana cuiva (sinonimă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
îl avem noi pe ilic, putem conchide că jiletcă și ilic sunt dublete etimologice. (a) încălța și ciubotă, cizmă, papuc etc. Din sfera cuvintelor referitoare la încălțăminte, în română s-au păstrat foarte puține cuvinte latinești. Astfel, a fost moștenit verbul (a) încălța < lat. incalciare și substantivul (în) călțăminte < lat. calciamentum. S-a păstrat și desculț < lat. disculcius, poate și (a) desculța < lat. discalciare sau disculciare. Surprinzătoare este moștenirea lui (a) însura „a pingeli“ < lat. *insolare < lat. sola (pluralul lui solum
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
albañil, port. alvanel) sunt, aproape toate, împrumutate. Cele mai evidente schimbări lexicale apar în cadrul meseriilor care trebuie să facă față exigențelor modei. Mă refer, în primul rând, la numele meseriașului care croiește și coase haine, croitorul. (Semnalez, în paranteză, că verbul de bază a coase a fost moștenit din lat. consuere, ca și în toate limbile romanice; verbul a croi, în schimb, în română a fost împrumutat din slavă.) Termenul latinesc sartor s-a păstrat numai în centrul și nordul Italiei
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
să facă față exigențelor modei. Mă refer, în primul rând, la numele meseriașului care croiește și coase haine, croitorul. (Semnalez, în paranteză, că verbul de bază a coase a fost moștenit din lat. consuere, ca și în toate limbile romanice; verbul a croi, în schimb, în română a fost împrumutat din slavă.) Termenul latinesc sartor s-a păstrat numai în centrul și nordul Italiei, în forma sarto, precum și în unele dialecte franco provensale. Din acestea a fost împrumutat de spaniolă, devenind
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sarto, precum și în unele dialecte franco provensale. Din acestea a fost împrumutat de spaniolă, devenind sastre. În Franța, care a fost dintotdeauna în avangarda modei, urmașul lat. sartor a fost eliminat la început (în secolul 13) de couturier (derivat de la verbul fr. couturer „a coase“), fiind considerat „mai fin“; din secolul 14, în limba franceză literară a fost adoptat tailleur, de la verbul tailler „a tăia“. În dialecte ale limbii franceze există parmentier (din parement „podoabă“), cousandier (de la coudre „a coase“), pelletier
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dintotdeauna în avangarda modei, urmașul lat. sartor a fost eliminat la început (în secolul 13) de couturier (derivat de la verbul fr. couturer „a coase“), fiind considerat „mai fin“; din secolul 14, în limba franceză literară a fost adoptat tailleur, de la verbul tailler „a tăia“. În dialecte ale limbii franceze există parmentier (din parement „podoabă“), cousandier (de la coudre „a coase“), pelletier „blănar“. Din Franța, v. fr. couturier a pătruns în Italia. Tot din franceză, drapier „postăvar“ a fost împrumutat de sd. drappèr
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aceea că alegerea lui mas, maris poate să se datoreze asemănării sale formale cu un cuvânt din substrat, dar deosebit ca sens. Se pot da și alte exemple din perioada în care latina vorbită în Dacia devenea, treptat, limba română. Verbul plangere „a plânge pe cineva“, expresiv încă din latina clasică, îl elimină pe vechiul flere „a plânge, a regreta“, care se folosea mai ales în limba scrisă; în consecință, în română nu a ajuns verbul lat. flere, ci s-a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Dacia devenea, treptat, limba română. Verbul plangere „a plânge pe cineva“, expresiv încă din latina clasică, îl elimină pe vechiul flere „a plânge, a regreta“, care se folosea mai ales în limba scrisă; în consecință, în română nu a ajuns verbul lat. flere, ci s-a moștenit numai lat. plangere > rom. (a) plânge. Verbele latinești sinonime cu acesta, lacrimari „a plânge, a vărsa lacrimi », lamentari „a plânge, a se lamenta“ și plorare „a plânge tare“, nu au fost nici ele moștenite
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din latina clasică, îl elimină pe vechiul flere „a plânge, a regreta“, care se folosea mai ales în limba scrisă; în consecință, în română nu a ajuns verbul lat. flere, ci s-a moștenit numai lat. plangere > rom. (a) plânge. Verbele latinești sinonime cu acesta, lacrimari „a plânge, a vărsa lacrimi », lamentari „a plânge, a se lamenta“ și plorare „a plânge tare“, nu au fost nici ele moștenite în română; (a) lăcrima este un neologism împrumutat din latina medievală, iar (a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lacrimi », lamentari „a plânge, a se lamenta“ și plorare „a plânge tare“, nu au fost nici ele moștenite în română; (a) lăcrima este un neologism împrumutat din latina medievală, iar (a se) lamenta este un împrumut recent din franceză. Dintre verbele latinești cu sensul „a omorî“, s-au păstrat în română doar occidere > rom. (a) ucide și necare > rom. (a) îneca (cu specializarea sensului: „a omorî prin scufundare în apă“). Există însă și un alt fel de îmbătrânire: este vorba despre
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
corpul fonetic nu mai este capabil să poarte ideea care îi era asociată. În toate manualele de lingvistică romanică, este menționat ca exemplu lat. flere „a plânge“: formele sale monosilabice de la unele persoane au fost înlocuite cu forme luate de la verbul cvasisinonim plorare, care ulterior s-au extins și la alte persoane din paradigmă (cf. fr. pleurer, sp. llorar). Și lat. ire „a merge“ a dispărut parțial; formele monosilabice ale prezentului (eo, is, it, eunt) s-au pierdut devreme, în latina
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
la alte persoane din paradigmă (cf. fr. pleurer, sp. llorar). Și lat. ire „a merge“ a dispărut parțial; formele monosilabice ale prezentului (eo, is, it, eunt) s-au pierdut devreme, în latina populară, iar în locul lor au apărut forme ale verbului vadere cu același sens (> it. vado, vai, va, vanno). Ire a dispărut și din română: în secolul 16, apare izolat, sub forma i „merge“, fiind înlocuit cu se ducere „a se duce“. În locul unor cuvinte latinești cu corpul fonetic redus
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
tuturor limbilor romanice, a dat și în română (a) la, păstrat regional cu sensul „a se spăla“, dar a fost înlocuit, în limba comună, prin (a) spăla, pentru care s-au propus diverse soluții etimologice, toate cuvintele fiind derivate ale verbului lavare: perlavare, *experlavare, *superlavare „a spăla la suprafață, superficial“ (cea mai convenabilă, atât din punct de vedere fonetic, cât și semantic, este ultima). Cuvinte latinești dispărute Când vorbim despre viața cuvintelor românești, ne gândim, în primul rând, cum au apărut
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
primul rând, de termeni referitor la care suntem îndreptățiți să presupunem că erau folosiți în mod curent, în Antichitate, de majoritatea, dacă nu chiar de totalitatea vorbitorilor limbii latine, după cum a arătat I. Fischer. Aceștia erau unelte gramaticale (prepoziții, conjuncții), verbe uzuale cu sensuri multiple, adjective și adverbe curente, numerale, termeni referitori la om, la natură, cuvinte din diverse terminologii speciale (agricultură, nume de animale sălbatice, minerale, meserii, termeni militari, din domeniul religiei, termeni referitori la relațiile politico-sociale). În afară de acestea, multe
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
devenit rom. vezică și rom. (a) ausculta. Latina trăiește deci în vocabularul limbii noastre și prin împrumuturile făcute mai târziu din această limbă. Am făcut această introducere pentru a atrage atenția, de la început, asupra faptului că, pe lângă cuvintele latinești moștenite (verbe ca (a) săruta < lat. salutare, (a) închina < lat. inclinare), a căror formă s-a schimat prin acțiunea legilor fonetice care au guvernat evoluția de la latină la română, aceleași cuvinte latinești au putut fi împrumutate ulterior cu formele (a) saluta, (a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de toți latinofonii. O listă a lor a dat I. Fischer și un volum special din colecția „Viața cuvintelor“ le va fi consacrat. Cuvintele din acest inventar fac parte din vocabularul reprezentativ al tuturor limbilor romanice, printre care și unele verbe importante, cu derivatele lor; voi da câteva exemple de verbe românești moștenite din latină care au corespondente, tot moștenite, în toate limbile romanice. A acoperi vine din lat. cooperire „a acoperi complet din toate părțile“, un derivat al lat. operire
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Fischer și un volum special din colecția „Viața cuvintelor“ le va fi consacrat. Cuvintele din acest inventar fac parte din vocabularul reprezentativ al tuturor limbilor romanice, printre care și unele verbe importante, cu derivatele lor; voi da câteva exemple de verbe românești moștenite din latină care au corespondente, tot moștenite, în toate limbile romanice. A acoperi vine din lat. cooperire „a acoperi complet din toate părțile“, un derivat al lat. operire „a acoperi“; lat. operire nu s-a păstrat în limbile
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a acoperi“; lat. operire nu s-a păstrat în limbile romanice, derivatul său fiind considerat mai expresiv. Varianta veche românească (a) coperi (fără ainițial) are corespondente de același tip în celelalte limbi romanice: it. coperire, fr. couvrir, sp. cubrir. Alături de verb, s-a păstrat și substantivul (a) coperământ „acoperiș“ < lat. cooperimentum, existent și în dialectele sud-dunărene. A lega este moștenit din lat. ligare „a lega, a asambla“, cu corepondenți romanici: it. legare, fr. lier, sp., port. ligar. Dintre numeroasele derivate ale
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
s-a păstrat și substantivul (a) coperământ „acoperiș“ < lat. cooperimentum, existent și în dialectele sud-dunărene. A lega este moștenit din lat. ligare „a lega, a asambla“, cu corepondenți romanici: it. legare, fr. lier, sp., port. ligar. Dintre numeroasele derivate ale verbului latin, două s-au transmis românei. Este vorba, în primul rând, despre legământ < lat. ligamentum „legătură“ (același cuvânt latin a fost împrumutat mai târziu, prin intermediul francezei, în forma ligament). Celălalt derivat este legătură < lat. ligatura. A muia provine din lat.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mollis „moale“. Atât *molliare, cât și mollis s-au transmis limbilor romanice: a muia, fr. mouiller, sp. mojar, respectiv rom. moale, it., port. molle, prov. mol, fr. mou, sp. muelle. La început, *molliare însemna „a face pâinea moale prin înmuiere“; verbul a fost creat când s-a importat supa de la germanici. Termenul germanic suppa a intrat în latină (apare prima dată în secolul 6); limbile germanice (olandeza, engleza) au urmași ai acestui cuvânt, dar sensul propriu este cel de „bucată de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]