6,587 matches
-
Vioara cu goarnă sau Vioara Stroh este un instrument specific bihorean, deși inventat de englezul Augustus Stroh. Se poate spune că vioara cu goarnă reprezintă județul Bihor. Cei mai mari muzicanți de pe valea Crișului Repede sunt lăutarii Căbuță Gheorghe "Stângaciu" și Mitică Negrean, care fac parte din orchestra profesionistă „Crișana”. Folclorul bihorean este reprezentat, în turneele din străinătate și din țară, de
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
Ciucur, Luminița Tomuță, Viorica Bradea, Cornelia Covaciu, Voichița Mihoc, Felicia Costin și "Floricile Bihorului": Florica Duma, Florica Ungur, Florica Zaha, Florica Bradu, iar instrumentiștii cei mai cunoscuți sunt Gheorghe Rada, Stângaciu, Mitică Negrean, Adi Miclăuș, Liviu Butiu și Petre Frasin. Vioara cu goarnă Nu se știe sigur dacă vioara cu goarnă folosită de tarafurile din Bihor este aceeași cu cea creată de John Matthias Augustus Stroh (1899-1949). La o privire mai atentă se observă diferențe importante. Vioara cu goarnă din Bihor
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
Mihoc, Felicia Costin și "Floricile Bihorului": Florica Duma, Florica Ungur, Florica Zaha, Florica Bradu, iar instrumentiștii cei mai cunoscuți sunt Gheorghe Rada, Stângaciu, Mitică Negrean, Adi Miclăuș, Liviu Butiu și Petre Frasin. Vioara cu goarnă Nu se știe sigur dacă vioara cu goarnă folosită de tarafurile din Bihor este aceeași cu cea creată de John Matthias Augustus Stroh (1899-1949). La o privire mai atentă se observă diferențe importante. Vioara cu goarnă din Bihor e mult mai suplă decât cele create de
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
Butiu și Petre Frasin. Vioara cu goarnă Nu se știe sigur dacă vioara cu goarnă folosită de tarafurile din Bihor este aceeași cu cea creată de John Matthias Augustus Stroh (1899-1949). La o privire mai atentă se observă diferențe importante. Vioara cu goarnă din Bihor e mult mai suplă decât cele create de Stroh. Bineînțeles, e vorba de originale, căci vioara din poza de mai sus e o copie nefinisată. Cei care au avut ocazia să vadă îndeaproape instrumentul bihorean pot
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
este aceeași cu cea creată de John Matthias Augustus Stroh (1899-1949). La o privire mai atentă se observă diferențe importante. Vioara cu goarnă din Bihor e mult mai suplă decât cele create de Stroh. Bineînțeles, e vorba de originale, căci vioara din poza de mai sus e o copie nefinisată. Cei care au avut ocazia să vadă îndeaproape instrumentul bihorean pot să-și dea seama ușor de diferențe. Din păcate nu ne sunt cunoscuți meșteri ai viorii cu goarnă. Iată două
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
vorba de originale, căci vioara din poza de mai sus e o copie nefinisată. Cei care au avut ocazia să vadă îndeaproape instrumentul bihorean pot să-și dea seama ușor de diferențe. Din păcate nu ne sunt cunoscuți meșteri ai viorii cu goarnă. Iată două linkuri spre modelele create de Stroh: E probabil ca vioara cu goarnă să fi fost folosită în Transilvania înainte de 1900. După unele relatări, la joc în sat lăutarii veneau cu "duba, taragoata (taragot și nu clarinet
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
Cei care au avut ocazia să vadă îndeaproape instrumentul bihorean pot să-și dea seama ușor de diferențe. Din păcate nu ne sunt cunoscuți meșteri ai viorii cu goarnă. Iată două linkuri spre modelele create de Stroh: E probabil ca vioara cu goarnă să fi fost folosită în Transilvania înainte de 1900. După unele relatări, la joc în sat lăutarii veneau cu "duba, taragoata (taragot și nu clarinet) și vioara cu goarnă (sau "cetera" cum i se spune în zona Munților Apuseni
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
goarnă. Iată două linkuri spre modelele create de Stroh: E probabil ca vioara cu goarnă să fi fost folosită în Transilvania înainte de 1900. După unele relatări, la joc în sat lăutarii veneau cu "duba, taragoata (taragot și nu clarinet) și vioara cu goarnă (sau "cetera" cum i se spune în zona Munților Apuseni)". Un alt nume local al instrumentului: „higheghe cu tolcer” (higheghe = vioară, tolcer = pâlnie) În Europa Centrală și de Vest vioara cu goarnă nu a avut succes, pentru că a
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
După unele relatări, la joc în sat lăutarii veneau cu "duba, taragoata (taragot și nu clarinet) și vioara cu goarnă (sau "cetera" cum i se spune în zona Munților Apuseni)". Un alt nume local al instrumentului: „higheghe cu tolcer” (higheghe = vioară, tolcer = pâlnie) În Europa Centrală și de Vest vioara cu goarnă nu a avut succes, pentru că a fost folosită pe partiturile muzicii clasice (Mozart, Bach, Beethoven, Brahms, Haydn etc.), neobservându-se că acest instrument reda tonuri specifice muzicii lăutărești, tonuri
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
cu "duba, taragoata (taragot și nu clarinet) și vioara cu goarnă (sau "cetera" cum i se spune în zona Munților Apuseni)". Un alt nume local al instrumentului: „higheghe cu tolcer” (higheghe = vioară, tolcer = pâlnie) În Europa Centrală și de Vest vioara cu goarnă nu a avut succes, pentru că a fost folosită pe partiturile muzicii clasice (Mozart, Bach, Beethoven, Brahms, Haydn etc.), neobservându-se că acest instrument reda tonuri specifice muzicii lăutărești, tonuri care se disting foarte bine în comparație cu vioara consacrată. E
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
de Vest vioara cu goarnă nu a avut succes, pentru că a fost folosită pe partiturile muzicii clasice (Mozart, Bach, Beethoven, Brahms, Haydn etc.), neobservându-se că acest instrument reda tonuri specifice muzicii lăutărești, tonuri care se disting foarte bine în comparație cu vioara consacrată. E interesant de observat că in Bihor tarafurile carora le lipsește vioara cu goarnă nu au același succes la ascultători. Studiile europene privitoare la răspândirea instrumentelor muzicale și tradiția lor notează prezența viorii cu goarnă numai in partea de
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
pe partiturile muzicii clasice (Mozart, Bach, Beethoven, Brahms, Haydn etc.), neobservându-se că acest instrument reda tonuri specifice muzicii lăutărești, tonuri care se disting foarte bine în comparație cu vioara consacrată. E interesant de observat că in Bihor tarafurile carora le lipsește vioara cu goarnă nu au același succes la ascultători. Studiile europene privitoare la răspândirea instrumentelor muzicale și tradiția lor notează prezența viorii cu goarnă numai in partea de est a Ungariei, pe mai toată porțiunea graniței cu Romania, și nu în
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
care se disting foarte bine în comparație cu vioara consacrată. E interesant de observat că in Bihor tarafurile carora le lipsește vioara cu goarnă nu au același succes la ascultători. Studiile europene privitoare la răspândirea instrumentelor muzicale și tradiția lor notează prezența viorii cu goarnă numai in partea de est a Ungariei, pe mai toată porțiunea graniței cu Romania, și nu în România, de unde de fapt au preluat-o tarafurile țigănești.
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
treptat și la 3 aprilie 1897 s-a stins din viață. A fost înmormântat la Cimitirul Central (Zentralfriedhof) din Viena. Brahms a compus un număr de opere importante pentru orchestră, inclusiv patru simfonii, două concerte pentru pian, un concert pentru vioară, un "dublu concert" pentru vioară și violoncel și ampla lucrare orală "Un recviem german" ("Ein deutsches Requiem"). Ultimul dintre acestea se remarcă prin a nu fi un recviem tradițional, liturgic ("Missa pro defunctis"), ci un ansamblu de texte pe care
Johannes Brahms () [Corola-website/Science/297802_a_299131]
-
1897 s-a stins din viață. A fost înmormântat la Cimitirul Central (Zentralfriedhof) din Viena. Brahms a compus un număr de opere importante pentru orchestră, inclusiv patru simfonii, două concerte pentru pian, un concert pentru vioară, un "dublu concert" pentru vioară și violoncel și ampla lucrare orală "Un recviem german" ("Ein deutsches Requiem"). Ultimul dintre acestea se remarcă prin a nu fi un recviem tradițional, liturgic ("Missa pro defunctis"), ci un ansamblu de texte pe care Brahms le-a ales din
Johannes Brahms () [Corola-website/Science/297802_a_299131]
-
major al senzorilor extrinseci este abilitatea lor de a ajunge în locuri altfel inaccesibile creare de materie apariția particulelor elementare din procese fizice cum ar fi crearea de perechi de particule procesul opus anihilării în acest sens vezi execuția la vioară apoi poliția elvețiană a restituit imediat documentele furate activarea unei tranziții este determinată în totalitate de prezența jetoanelor în locurile de intrare au mai fost luate multe obiecte de mobilier mărfuri din magazine cereale și alimente etc agenția furnizează știri
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
albatroși fregate porumbei sternide câteva episaode din prezintă cum atât oamenii cât și vulcanienii sunt aproape de dispariție din cauza unui război nuclear acest câine trebuie să fie în permanență în centrul atenției oamenilor pentru a fi pe deplin fericit zazie studiază vioara și violoncelul timp de zece ani puțin pian și chitară ea dă valorile relative ale monedelor în livre tournois fixează plata angajamentelor rentelor provizioanelor etc vocabularul muntenegrean nu diferă în esență de cel al diasistemului în general unele vehicule blindate
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
au fost Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman și Constantin I. Stăncescu la istoria artelor și estetică. Paralel cu Școala de Arte Frumoase a urmat și cursurile clasei de flaut ale Conservatorului din București. Luchian a dorit toată viața să cânte la vioară și așa cum a declarat el însuși, a suferit toată viața că nu putea să execute tremurătura coardei. Pictorul ar fi cedat toată reputația sa și întreaga lui artă dacă cineva l-ar fi putut învăța „"să obție banalul tremolo"”. Decizia
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
cineva să i-l lege de încheietura mâinii. Din relatările Laurei Cocea, Virgil Cioflec l-a convins pe George Enescu în anul 1915 (după terminarea expoziției Salonului Oficial), să-i facă o vizită lui Luchian și să-i cânte la vioară. Tudor Arghezi a relatat într-un interviu vizita compozitorului George Enescu la patul unde era imobilizat Luchian: Astfel s-a sfârșit, consumată de flacăra unei inepuizabile pasiuni pentru arta sa, viața pictorului. Așa cum menționează Petru Comarnescu în monografia referitoare la
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
a avut un rol esențial în formarea identității naționale finlandeze. Esența operei sale rezidă in cele șapte simfonii ale sale. Pe lângă acestea, printre cele mai cunoscute compoziții ale sale se numără "Finlandia", "Suita Karelia (Karelia- sarja)", "Vals trist", "Concertul pentru vioară în D minor (Viulukonsertto)", "Lebăda din Tuonela (Tuonen joutsen)"- cel mai popular poem al "Suitei Lemminkäinen", numită adesea și "Cele patru poeme ale Kalevalei". Opera sa mai include poeme inspirate din epopeea națională finlandeză, Kalevala; peste 100 de piese pentru
Jean Sibelius () [Corola-website/Science/297871_a_299200]
-
cât și în părerile sale politice. În jurul vârstei de 15 ani, Sibelius își propune să devină un mare violonist, lucru pe care l-a și realizat, având chiar un concert public în Helsinki cu ultimele două părți ale "Concertului pentru vioară" al lui Mendelssohn. După absolvirea liceului în 1885, Sibelius începe cursurile de Drept la Universitatea Finlandeză Imperialistă Alexandru (astăzi Universitatea Helsinki). Având în vedere faptul că era mult mai interesat de muzică decât de drept, acesta abandonează studiile în domeniul
Jean Sibelius () [Corola-website/Science/297871_a_299200]
-
muzicienilor germaniˮ, iar în 1903 se află pentru prima oară, din cele șase călătorii care vor urma, în Anglia. În 1904, Sibelius se stabilește la Järvenpää, la 30 de kilometri nord de Helsinki. Din această perioadă datează celebrul Concert pentru vioară op. 47, muzica de scenă pentru Kuolema op. 44 din care este extras celebrul Vals trist, și muzica de scenă pentru Peleas și Melisande op. 46. Stabilirea la Järvenpää a marcat începutul unei noi etape stilistice, mai atrasă de universal
Jean Sibelius () [Corola-website/Science/297871_a_299200]
-
idiș. Părinții lui Chagall sunt oameni săraci și foarte credincioși. Viața de familie se desfășoară în ritmul sărbătorilor religioase în cartierul destinat de autoritățile țariste evreilor. Părinții sunt analfabeți, dar fiul învață să scrie, să citească și să cânte la vioară. Primele cunoștințe le primește la școala evreiască, apoi va urma o școală laică. Dorește să devină pictor, la început însă lucrează ca ucenic la un fotograf (1906), dar reușește să meargă timp de două luni în atelierul lui Iehuda Pen
Marc Chagall () [Corola-website/Science/298459_a_299788]
-
cronică despre care se presupune că era astm, "Il Prete Rosso" s-a îndepărtat cu încetul de îndatoririle sale ecleziastice începând din 1703, iar din acel moment a putut să se consacre compoziției și învățământului. Numit profesor ("insegnante", instructor) de vioară la "Ospedale della Pietà" (așezământ rezervat orfanelor și fiicelor ilegitime abandonate), în pofida unor întreruperi, uneori foarte lungi (mai mult de doi ani la Mantova, între 1718 și 1720), Vivaldi avea să rămână fidel acestei funcții până în 1740. În ciuda sănătății precare
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
începând din 1720, Johann Sebastian Bach a avut pentru aceste lucrări un asemenea entuziasm, încât a recopiat sau a transcris un mare număr dintre ele (cea mai cunoscută și mai interesantă dintre aceste transcripții fiind aceea a "Concertului pentru patru viori (Op. 3 Nr. 10)" în "Concertul pentru patru clavecine (BWV 1065)", asigurând astfel, fără să fi intenționat, supraviețuirea lucrărilor modelului său. Importanța creației lui instrumentale, simbolizată ideal de seria celor patru concerte inspirate de cele patru anotimpuri, vine din autoritatea
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]