37,159 matches
-
În lujerul din fiecare floare/”( „Am înflorit”). Poeta se definește prin renaștere din propira cenușă ca pasarea Pheonix, din apă și din Duh prin Maica Fecioară ( „Am renascut”), prin existența sa efemeră din viața pământească ( „Am fost”), dar și prin voință ( „Aș vrea”), nu-i scapă lucrurile mărunte dar importante ( „Amănunte”), nu uită ( „N-am uitat”), CREDE că totul e posibil chiar și dobândirea Raiului („Eu cred”), se caută ( „Mă caut”), se împacă cu lumea cu ea și cu Dumnezeu ( „Mă
PENTRU CAMELIA CRISTEA „E VREMEA ZBORULUI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367942_a_369271]
-
prealuminate, cu frumusețea ei prințesa m-a vrăjit! Văzându-i chipul îngeresc, eu de ea m-am îndrăgostit. Ca drept dovadă a iubirii mele, inima i-am dat cu prețul morții. - O inimă vrăjită, nemernice viclean, care i-a frânt voința și i-a dat dorința de a pleca cu tine-n țara ta. - Când inima i-am dăruit, știam că am să mor. Și am murit Dacă am înviat și mai trăiesc, numai dorința prințesei a fost. Doar ea, cu
MĂRŢIŞOR-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367953_a_369282]
-
conștiinței, de către scriitoarea cu duh, frumusețe morală și bunătate, Oana Georgescu, poate cu riscul de a scoate în evidență o îndrăzneală mai mare decât aveam, întâlnind-o pe actrița Monalisa Basarab m-am apropiat de ea cu pași reinițiați în voință, pentru că în prima secundă își pierduseră abilitatea simplă de a păși. Nimeni nu se îndoiește că o admirație pronunțată față de cineva se vede, iar închipuirea că e mai bine să încerci ascunderea ei e o greșeală contra caracterului uman. Iubirea
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
sunt un admirator al ei, iar cei care mă cunosc știu cât de mult iubesc eu pe artiști! Ceea ce mă impresionează mai mult la actrița Monalisa Basarab este gingășia ei care, odată ce pune stăpânire pe ochii cuiva îi convertește la voința de a o absoarbe în privire, ca pe privilegiul contemplării frumuseții naturale a feminității. Oare de câtă ignoranță mă fac vinovat pentru că nu am știut mult despre activitatea artistică a actriței Monalisa Basarab, pe care am cercetat-o prin biografii
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
Pentru aceasta, Fiul lui Dumnezeu a avut o îndoită naștere: una asemenea nouă și alta mai presus de noi. Pentru că S-a născut din femeie, se aseamănă cu noi, dar pentru că nu S-a născut nici din sânge, nici din voința trupului sau a bărbatului, ci de la Duhul Sfânt, ne arată nașterea cea mai presus de noi, nașterea cea viitoare pe care ne-o va dărui nouă de la Duhul". Sfântul Evanghelist Matei numește Evanghelia sa „Cartea nașterii lui Iisus Hristos", deși
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
vedea rugăciunea ca o astfel de acțiune nu vom dezvolta acest obicei. Va trebui să învingem acea parte din noi care ne spune că rugăciunea este nenaturală.” Prin aceasta înțelegem că „rugăciunea trebuie să fie un timp de conectare la voința divină și acceptarea prin credință a acesteia. Marii oameni ai rugăciunii au fost mai degrabă, persoane care au știut voia lui Dumnezeu decât oameni care L-au convins pe Dumnezeu să facă voia lor.” „Merită să trăim înaintea Lui” Și
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
din care freamătul se va fi retras demult și care acum pe el îl încingeau ca într-un blestem o horă a putirințelor rămase pe hârtie, atât de lăudate și aclamate. Un fel de „iarbă a fiarelor” care-i pecetluia voința încremenindu-i-o, îl sufoca încet-încet dar sigur. Porțile uriașului buncăr rămâneau astfel fercate la nevoi strigate-n van, la vaiete târând pe mai departe umilința... „Il maximo” își scuipa în sân crezând că îndepărtează fantasmele care acum păreau să
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
creat și spre care tinde - Dumnezeu. Ontologia sa este iconică, adică ne conduce spre Dumnezeu, a cărui icoană imperfectă, dar în continuă epectază, este omul. În profunzimea tainei sale, omul nu există doar pentru sine și prin sine, ci prin voința Creatorului său și pentru semenii săi. Dependența de Dumnezeu - Părintele său ceresc - și de semenii săi sunt cele două aspecte fundamentale ale existenței umane. Omul nu își este nici măcar lui un centru și nu își este suficient sieși, ci se
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
în alte ochiuri de viață, Să ajung la inima ta Și al nostru va fi viitorul! Ce frumos am trăit! Îmi ascult uneori, atent, ecoul pașilor gândind că n-au obosit încă. În ei simt trecerea timpului și-mi regăsesc voința de stâncă. Bătăile inimii nu-mi sunt singuratice. Îmi urmează pașii cadențat. Prin anotimpuri mă poartă voios, mereu pe drumuri de neumblat. Îmi simt amintirile încrustate în talpa rănită de dor și văd cum din ele răzbate al dorinței de
ÎNGERUL PĂZITOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367377_a_368706]
-
că vrea mântuirea lui, dar se întâmplă pur și simplu că vrea mântuirea lui. Motivul acestor iluzii trebuie căutat în psihicul „inconștient” al creștinului. Dar Sfântul Maxim va declara cu claritate, că totul în atitudinea noastră față de mântuire îl constituie voința noastră . Voința noastră reală, dorința noastră și râvna noastră, pentru mântuirea noastră. Dar când nu există o voință autentică pentru mântuirea noastră, iluziile-și găsesc prilejul să triumfe, în duhul nostru și în viața noastră. Sfântul Maxim va observa că
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
mântuirea lui, dar se întâmplă pur și simplu că vrea mântuirea lui. Motivul acestor iluzii trebuie căutat în psihicul „inconștient” al creștinului. Dar Sfântul Maxim va declara cu claritate, că totul în atitudinea noastră față de mântuire îl constituie voința noastră . Voința noastră reală, dorința noastră și râvna noastră, pentru mântuirea noastră. Dar când nu există o voință autentică pentru mântuirea noastră, iluziile-și găsesc prilejul să triumfe, în duhul nostru și în viața noastră. Sfântul Maxim va observa că „E nevoie
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
căutat în psihicul „inconștient” al creștinului. Dar Sfântul Maxim va declara cu claritate, că totul în atitudinea noastră față de mântuire îl constituie voința noastră . Voința noastră reală, dorința noastră și râvna noastră, pentru mântuirea noastră. Dar când nu există o voință autentică pentru mântuirea noastră, iluziile-și găsesc prilejul să triumfe, în duhul nostru și în viața noastră. Sfântul Maxim va observa că „E nevoie de voință” pentru realizarea mântuirii noastre, ca să sublinieze condiția esențială a valorificării salvatoare, de către creștin, a
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
reală, dorința noastră și râvna noastră, pentru mântuirea noastră. Dar când nu există o voință autentică pentru mântuirea noastră, iluziile-și găsesc prilejul să triumfe, în duhul nostru și în viața noastră. Sfântul Maxim va observa că „E nevoie de voință” pentru realizarea mântuirii noastre, ca să sublinieze condiția esențială a valorificării salvatoare, de către creștin, a moștenirii harismatice a înfierii, pe care l-a primit de la Botez. Dacă voința noastră nu folosește moștenire harismatică, atunci acest om are numai iluziile că vrea
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
nostru și în viața noastră. Sfântul Maxim va observa că „E nevoie de voință” pentru realizarea mântuirii noastre, ca să sublinieze condiția esențială a valorificării salvatoare, de către creștin, a moștenirii harismatice a înfierii, pe care l-a primit de la Botez. Dacă voința noastră nu folosește moștenire harismatică, atunci acest om are numai iluziile că vrea să se mântuiască. De acum în colo, se luptă cu iluziile mânturii lui. Acest fapt de a avea voința mântuirii „fără însă de a dori într-adevăr
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
pe care l-a primit de la Botez. Dacă voința noastră nu folosește moștenire harismatică, atunci acest om are numai iluziile că vrea să se mântuiască. De acum în colo, se luptă cu iluziile mânturii lui. Acest fapt de a avea voința mântuirii „fără însă de a dori într-adevăr” constituie o provocare puternică a autoconștiinței noastre soteriologice! Este posibil să avem convingerea că vrem să ne mântuim și totuși, în realitate, să nu avem o astfel de voință? După Sfântul Maxim
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
de a avea voința mântuirii „fără însă de a dori într-adevăr” constituie o provocare puternică a autoconștiinței noastre soteriologice! Este posibil să avem convingerea că vrem să ne mântuim și totuși, în realitate, să nu avem o astfel de voință? După Sfântul Maxim este posibil ca voința sau intenția noastră pentru mântuirea în Iisus Hristos, să nu fie întotdeauna veridică și autentică. De aceea scopul esențial al cunoașterii de sine trebuie să-l constituie controlul voinței autentice a noastre! Deoarece
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
de a dori într-adevăr” constituie o provocare puternică a autoconștiinței noastre soteriologice! Este posibil să avem convingerea că vrem să ne mântuim și totuși, în realitate, să nu avem o astfel de voință? După Sfântul Maxim este posibil ca voința sau intenția noastră pentru mântuirea în Iisus Hristos, să nu fie întotdeauna veridică și autentică. De aceea scopul esențial al cunoașterii de sine trebuie să-l constituie controlul voinței autentice a noastre! Deoarece „în voința noastră stă mântuire noastră”. Cum
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
avem o astfel de voință? După Sfântul Maxim este posibil ca voința sau intenția noastră pentru mântuirea în Iisus Hristos, să nu fie întotdeauna veridică și autentică. De aceea scopul esențial al cunoașterii de sine trebuie să-l constituie controlul voinței autentice a noastre! Deoarece „în voința noastră stă mântuire noastră”. Cum am spus și la început, cartea aceasta se adresează în egală măsură slujitorilor sfintelor altare, studenților teologi, ca viitori slujitori și părinți spirituali, dar și credincioșilor, ca penitenți și
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
Sfântul Maxim este posibil ca voința sau intenția noastră pentru mântuirea în Iisus Hristos, să nu fie întotdeauna veridică și autentică. De aceea scopul esențial al cunoașterii de sine trebuie să-l constituie controlul voinței autentice a noastre! Deoarece „în voința noastră stă mântuire noastră”. Cum am spus și la început, cartea aceasta se adresează în egală măsură slujitorilor sfintelor altare, studenților teologi, ca viitori slujitori și părinți spirituali, dar și credincioșilor, ca penitenți și fii duhovnicești. Observăm că abordarea acestei
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
că în decursul vieții Sale pământești, Fiul lui Dumnezeu curăță umanitatea de toate patimile egoiste, de toată umbra păcatului, întărind-o în săvârșirea binelui. Prin Domnul nostru Iisus Hristos se eliberează toate părțile, toate componentele firii: trupul, sufletul, sensibilitatea, mintea, voința etc., căci pe toate acestea le-a avut și El, și prin toate și-a arătat iubirea față de Dumnezeu și față de oameni. Iisus Hristos purifică etapele vieții umane, omul putând ca în orice perioadă a vârstei sale să-l slujească
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
nu se limitează, nici nu-și propune și, de altfel, nici nu poate fi delimitată de imperative, reguli sau canoane, ci se extinde la libertatea Duhului vieții și a sfințeniei prin împlinirea poruncilor lui Dumnezeu și prin conformarea ființială la voința lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, „scopul vieții creștine nu este strict psihologic sau social, ci prin excelență duhovnicesc și ontologic”. În continuarea celor expuse până aici, Părintele Dumitru Megheșan evidențiază și accentuează realitatea potrivit căreia „virtuțile evanghelice nu sunt un
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
creat și spre care tinde - Dumnezeu. Ontologia sa este iconică, adică ne conduce spre Dumnezeu, a cărui icoană imperfectă, dar în continuă epectază, este omul. În profunzimea tainei sale, omul nu există doar pentru sine și prin sine, ci prin voința Creatorului său și pentru semenii săi. Dependența de Dumnezeu - Părintele său ceresc - și de semenii săi sunt cele două aspecte fundamentale ale existenței umane. Omul nu își este nici măcar lui un centru și nu își este suficient sieși, ci se
PERSOANA TEOLOGICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367371_a_368700]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (III) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 208 din 27 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Știu că pot țâșni spre lumină mărturisind adevărul. Despre neputință, lentoare, lipsă de concentrare și voință, viziunea precară, disparat-haotică, adesea distorsionată și iluzorie a cuprinderii generice aflată în câmpul obiectiv concret al privirii, supuse toate și trecute prin lentilele cu drioptrii (în plus su în minus) în funcție de calitatea canonică a actului de evaluare a realității transcendente
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367405_a_368734]
-
conexe durabile. Așa că, fără a fi luat drept „dezertare” (și cu atât mai puțin „trădare” ) părăsirea căii tradiționale, pentru o opțiune de „prozelitism conjunctural” (cum s-ar pute crede), gestul lor l-am considerat ca fiind ilustrarea manifestă a liberei voințe, în consens cu procesele din societate, o translatarii în viața spirituală personală a principiului democratic al autodeterminării individuale. O autodeterminare la care subscriu fără a-i găsi neapărat cauze extranee, căutând cazuistica convertirii lor religioase, mai curând legată de avatarurile
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367405_a_368734]
-
Euharistie, creștinii continuă să-și manifeste dragostea față de Dumnezeu prin săvârșirea virtuților. Asceza, ca luptă permanentă ce se duce împotriva autonomismului, egoismului și orgoliului personal, înduhovnicește ființa umană și îi oferă demnitatea stăpânirii de sine. Persoana care și-a exercitat voința prin post, rugăciune, milostenie, cultivarea smereniei și altele descoperă în străfundurile sale capacități noi de raportare la Dumnezeu. Sufletul și trupul trăiesc împreună dorințe și sentimente, neopunându-se nici unul funcției pe care celălalt o reprezintă. Chiar dacă la prima vedere această
PARINTELE GHEORGHE ISPAS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367334_a_368663]