5,438 matches
-
Am suflat, dar praful n-a dispărut. Cred că nici măcar un vânt puternic nu l-ar fi putut urni din loc. M-am gândit la bibliotecară, la lucrurile ei aruncate pe jos: rochia de catifea, ciorapii, chiloții. Or mai fi zăcând acolo? M-am purtat cinstit cu ea? Oare am procedat bine că nu i-am spus adevărul? Dar cine naiba vrea să știe adevărul și tot ce e just pe lumea asta? Nu cred că există cineva cu o asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Vis amalgamat: „În miez de cozonac, miez de șofran, / E-un târg burlesc cruțat de Ghinghis Han. Să nu mi-l strici: alunecă ușor, / Ce mers barbar ai și nepăsător! / Covoare dorm în praguri, boieresc, / Duioase turle clopote pornesc, / Departe zac viroage cu cenușă, / Aprind mangaluri ceaprazari în ușă, / Și-acum să trecem la copilării / Cu capete de cal în bălării, / Cu oști din Indii pe elefanți triști, / Mor toate dacă te miști!” Iată cum îi „împacă” poetul oniric, în versurile
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
locuiește o cultură, nu dă seama de ea În raport cu altele (deși există și tradiția unor raporturi culturale, al cărei studiu revine, iar, la o circumscriere În interior). Literatura modernilor nu are, deci, cum să se afirme ca tezaur În care zac piese selecționate conform criteriilor care cer ca fiecare nouă piesă să le moștenească pe cele anterioare. Ea este condamnată la viață așa după cum viața e condamnată la moarte. Din nou, Frédéric Beigbeder a intuit foarte bine noua condiție a literaturii
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
își relevă de la început filtrul personal de percepție, precum în alegoria morții ca o maree domestică, recurentă în poeme până târziu: „Va veni acea ultimă zi, eu am s-o aud/ urcând prin pământ înăuntrul copacilor și/ acestor obiecte care zac împrăștiate prin casă/ mărturisindu-mă ca niște ape liniștite/ desenându-le pentru prima dată conturul/ [...] nemaivăzut de clar, de frumos și de viu // va veni acea ultimă zi, seara aceea albastră/ prin care voi trece tăcut [...] și numai puțin înspăimântat
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
în poezia Noapte roșie: învins, un bătrân voievod fuge „ca o nălucă, prin vifor, prin noroi”, fără să simtă că din răni „îi curge mândrul sânge pe platoșă șiroi”. Gândind însă în urmă, își amintește că „plăpândele domnițe în lanțuri zac robite” și că „tăiați pieiră coconii amândoi”, și atunci se întoarce „în valea unde lupta și moartea îl așteaptă”. Alte poezii evocă generic „cronicarul”, „boierul” sau conțin „lauda cuceritorului” și „prohodul războinicului”. C. se cufundă în trecut cu o viziune
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
cu degradări, cu biruințe / cum a călcat peste bucurii, peste granițe, peste ape / brutal, crâncen. [...] Armate anonime s-au strecurat în zdrențe prin noapte / cerurile se lăsau mai jos / fumul uzinelor inunda cartiere / pe străzi au răsunat automate / și-au zăcut lângă prispă muieri și copii; / oftică, tifos, pelagră, / foamete, groază, tăcere.” Scenele apocaliptice ale războiului (din ciclul Jurnal de front) își au corespondentul formal în „strofe înjunghiate, bătute în pari, / scrâșnite ca piatra ce-mprejmuie schitul; / strofe scrise lângă hoți și
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
perioada de formare, a respectării demnității individului suferind ar fi salvatoare pentru calitatea serviciilor de îngrijire medicală tradițională din România. Există în lume facultăți de medicină de orientare steineriană, în care studenții sunt puși să treacă prin situația pacienților care zac la pat, total abandonați mâinilor celor care îi îngrijesc. Studenții experimentează astfel sentimentele de umilință, neputință, abandon în mâinile personalului medical. Sentimente ce sunt comune trăirilor pacienților gravi. în cazul studenților, trăirile nu sunt însoțite de durerea care acompaniază în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
curs de veacuri, el apărea incult și părăsit; cu toate acestea el putea să cuprindă încă în sânul său sucurile hrănitoare trebuincioase pentru a da o nouă rodire, ba acele sucuri erau poate chiar sporite prin lungul repaos în care zăcuseră [...]. Sămânța trebuia aleasă și curățită cu îngrijire, ogorul în sfârșit păzit și plivit cu băgare de seamă, astfel încât în locul grâului ce credeam că am semănat, nu puteam culege decât neghină.<ref id=”1”>Ibidem, pp. 48-49.</ref> Abătânduse de la aceste
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
-l pe P. Constantinescu-Iași, istoricii români nu țin seama de schema evoluției istorice a Europei și că, neținând seama de ea, nu arată „ce trăsături sunt comune istoriei noastre naționale și celei universale”. Ei „neglijează completamente metoda comparativă și astfel zac într-un perfect izolaționism”. Concluzia acestor rânduri nu este decât una: istoricii români trebuie să aplice metoda comparativă după exemplul marxistului P. Constantinescu-Iași, deci să se apropie de istoriografia sovietică. Relațiile româno-ruse. A. Boldur este cel care dă primul exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
era acolo”. Un gazetar român, care a refuzat să se mai întoarcă în țară, declara, sec, dar impresionant, că „pe 10 august [1984, n.n.], dintr-o dată mi-am zis: rămân în America. în toată perioada cât am muncit, gândul a zăcut acolo, în subconștient, acoperit de adrenalina zilelor fierbinți”. Alt ziarist își amintea că „am venit în America în anul 1965, după ce am făcut 16 ani de închisoare politică în România, și eram amenințat să fiu iar arestat”. Altcineva, plecat din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
familii Întregi. A lovit cu parul evrei din convoi, Îndemnând soldați să-i schingiuiască și să-i omoare; printre cei Împușcați a fost și Iancu Schneider XE "Schneider, Iancu" , căruia i-a scos dinții de aur din gură În timp ce acesta zăcea mort pe strada Pădurei”65. Elena Sandu XE "Sandu, Elena" , o femeie În vârstă de 36 de ani, analfabetă, a pătruns În casele evreilor deja la 28 iunie și a firat tot ce s-a putut, În timp ce o patrulă militară
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Probabil jandarmii lui au fost cei care au tras asupra unui grup de evreice eliberate a doua zi după-amiază de la Chestură. Femeile au trecut prin piață În drum spre casă, iar atunci s-a tras asupra lor. Femei rănite care zăceau lângă porțile spitalului au cerut ajutor medical, dar au fost respinse, porțile rămânând Închise 84. Trebuie să menționăm că nu toți ofițerii de jandarmi rezerviști cu profesii intelectuale s-au comportat la fel ca locotenentul Vornicu XE "Vornicu, Dumitru" . Au
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
până atunci șerauț pentru autorități sacrosancte și se distrug doar șîn cazulț unui condamnat la moarte. În curtea Chesturii un spectacol groaznic s-a Înfățișat În fața ochilor: sute de evrei dintre care mulți oameni cunoscuți, cu o reputație bine stabilită, zăceau Într-un lac de sânge și gemetele, horhăitul muribunzilor ne-au Înebunit de groază prin vacarmul lor sinistru prevestitor de moarte”. Aceasta era situația În jurul orei 6 seara. În curte se cereau aranjamente minimale pentru a se putea continua Înghesuirea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
aceeași zi la ora 5 și a intrat În Chestură În jurul orei 6, a fost și el folosit la aranjarea cadavrelor, Împreună cu evreii din grupul său rămași În viață după „examenul” de la intrare: „Spectacolul de aici era Înfiorător. Pe pământ zăceau o mulțime de oameni cu Înfățișări Înspăimântătoare. Însângerați, cu ochii Înțepați cu baioneta, mâini și picioare rupte, cadavre unul peste altul, țipete și vaiete Îngrozitoare... fiindcă nu se putea trece spre fundul curții, comisarii ne-au ordonat să stivuim cadavrele
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
stive. Erau victimele din timpul zilei”23. Nu toate cadavrele fuseseră aranjate pe trotuare, iar cei ce pășeau erau obligați să calce peste ele: „Pe tot drumul am văzut numai cadavre pe străzi, bărbați, copii, femei cu prunci În brațe, zăceau pe stradă, iar noi călcam peste ei”24. Cine nu pășea În ritmul dorit sau ieșea din rând era Împușcat pe loc. Cele două tanchete care acționaseră deja În timpul zilei au reintrat În acțiune, „au trecut peste coloană omorând o
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
vagon miercuri, din cei peste o sută de oameni mai rămăseseră cam doăzeci - „Văzând situația noastră am hotărât cu fiul meu ca să ne omorâm ca În felul acesta să scăpăm de chinuri și să nu ajungem În starea acelora care zăceau chinuindu-se să-și dea sufletul”14. Haimovici XE "Haimovici, Leon" s-a spânzurat cu cureaua de la pantaloni, dar n-a murit, pentru că fiul lui s-a răzgândit și a tăiat cureaua. Scene de nebunie colectivă sau individuală au fost
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
erau doar un preludiu la jaf. „Soldații intrau În timpul șstaționării peț parcurs În vagoane și ne băteau Îngrozitor” a scris un evreu caer s-a aflat Într-un vagon ce nu a fost deschis la Mircești XE "Mircești" și a zăcut printre cadavre În putrefacție și evrei bătuți 23. Un alt evreu dintr-un vagon care nu a fost deschis la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" , a declarat că „pe tot parcursul soldații din gardă se urcau În vagon la unele
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
din vagon se Întâmpla ca În lupta șcare avea locț pentru a putea ajunge la căldare, aceasta să se răstoarne și să rămânem fără nimic”6. Trezirea dorinței de a trăi nu i-a cuprins pe toți. Sute de evrei zăceau pe podeaua vagoanelor grav răniți, bolnavi sau chiar În agonie, zeci dintre ei și-au dat sufletul Între o stație și alta, cadavrele lor fiind descărcate și Îngropate (vezi infra). În general, suspiciunea privind intențiile autorităților a devenit a doua
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Cred că am să mă duc la culcare. În timp ce se îndrepta spre ușă să iasă din dormitorul ei, se împiedică de covor. Căzu cu un bubuit. Paul Marriott, în vârstă de treizeci și unu de ani, tresări și deschise ochii. Zăcea cu fața aplecată pe pragul dormitorului din capul scărilor. Era un frig aspru ce-l pătrunse prin halat și pijama. Își simțea corpul înțepenit. Și cum stătea așa acolo, văzu că era în plină zi. Oare am stat aici toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
verandei, și atunci zăbovi dezamăgit. Oare nu-i de vină sugestia post-hipnoză pe care mi-a dat-o? Se întoarse pe jumătate; și un picior se ridică ușor în aer. Și înțepeni în poziția aceea. Un corp gol de femeie zăcea sub tufe, lângă poartă. Judith. În semiântuneric, silueta ei se profila ciudat, fiecare parte din corpul ei apărea clar. Fața îi scânteia de o lumină lăuntrică. Un obiect metalic, ieșind din inimă, sclipea vizibil. Bărbatul care zăcuse lângă ea se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
gol de femeie zăcea sub tufe, lângă poartă. Judith. În semiântuneric, silueta ei se profila ciudat, fiecare parte din corpul ei apărea clar. Fața îi scânteia de o lumină lăuntrică. Un obiect metalic, ieșind din inimă, sclipea vizibil. Bărbatul care zăcuse lângă ea se ridică brusc, cu o mișcare agilă, ca și când ar fi fost mai ușor decât greutatea corpului său. Mult mai ușor sau mult mai puternic. Sări către Marriott, părând să se ridice brusc în picioare, ca o pisică. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
pe străzi. Bolnavii gemeau și se prăbușeau în zăpadă. Românii îi călcau pe cei căzuți sub copitele cailor. Plângeau copiii care înghețau. Se auzeau strigăte de groază și se cerea îndurare. Spre seara acestei prime zile, trupuri de oameni degerați zăceau pe străzi. Se auzeau țipetele celor goniți din Odessa în lagărele morții. Slobodca se transformase într-o cursă gigantică și n-aveai unde să te ascunzi. Peste tot erau jandarmi și polițiști români"74. Guvernatorul Transnistriei, profesorul Gheorghe Alexianu, a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vreun păcat, probabil asta-i explicația că, nemaivăzându-le pe fete, nu le-am uitat nici pe ele, nici muzica lor! Mereu mi s-au zbenguit în creier frânturi de versuri; momentele când am dansat și-am iubit pe O-pa-tina-tina-nai zac în amintire greu, ca drojdia-n paharul cu vin uitat în cămară. Era o magie înfiripată de prezența scenică a fetelor, de muzica lor surprinzătoare, de tinerețea noastră, de aerul oarecum clandestin în care se țineau concertele... La Polivalentă, într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Editura Fides, Iași, 2001, p. 63. 79 Toynbee folosește o metaforă a omului adormit sau a omului trezit atunci când compară societățile umane între ele: ,,Societățile primitive, așa cum le putem cunoaște prin observație directă, pot fi asemuite cu niște oameni care zac nemișcați, toropiți în somn pe povârnișul unui munte, deasupra unei prăpăstii; civilizațiile pot fi asemuite cu tovarășii acestor adormiți care tocmai au apucat să se ridice în picioare și să se cațere pe stâncile de mai sus. La prima vedere
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de mai sus. La prima vedere am fi ispitiți să facem o deosebire fundamentală între cele două grupe: să-i proslăvim pe cei care au început să se cațere ca pe autentici atleți și să-i disprețuim pe cei care zac trântiți pe povârnișuri ca pe niște paralitici; dar dacă ne vom gândi mai bine, vom găsi că este mai cuminte să ne abținem de la aprecieri". Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, vol. I, p. 78. 80,,Departe de a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]