52,561 matches
-
pe alocuri formează mici cascade), abrupturi, lapiezuri, ponoare, pajiști; cu floră și faună specifică lanțului Carpaților Occidentali și în special a grupei montane a Munților Banatului. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în Munții Semeniclui. Flora rezervației este alcătuită din păduri virgine de fag ("Fagus sylvatica"), păduri dacice de stejar ("Qercus robur"), carpen ("Carpinus betulus") sau tei ("Tilia"), precum și specii floristice de
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
afluenții: "Valea Lupului, Valea Rusului, Valea Sorchi, Valea Sterneac"), abrupturi cu pereți calcaroși, poiene, pajiști și păduri; cu floră și faună specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în Munții Banatului. Flora rezervației este constituită din arboret de fag ("Fagus sylvatica"), molid ("Picea abies"), carpen ("Carpinus betulus"), tei ("Tilia"), frasin ("Fraxinus"); arbusti de scumpie ("Cotinus coggygria"), ghimpe ("Ruscus
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioară ("Capriolus capriolus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"). Păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) semnalate în arealul parcului: acvilă ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), corb ("Corvus corax"), striga ("Tyto alba"), huhurezul mic ("Strix aluco"), cojoaica de pădure ("Certhia familiaris
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
care a lipsit mult timp în Mesopotamia. Scrierea era necesară monarhiei egiptene pentru a înregistra acțiunile faraonului și astfel să-și consolideze puterea. Apariția scrierii a fost o consecință a atenției deosebite pe care o manifestau [preoții] egipteni ceremoniilor funerare; conservarea cadavrelor având o însemnătate nemaiîntâlnită la alte civilizații și ducând la un sistem elaborat de mumificare. Textele scrise, care erau considerate magice, îi însoțeau pe morți în mormânt, devenind astfel un element principal al ritualului funerar. Apariția scrierii în Egipt
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
vizitatori ai Mănăstirii Sucevița și a împrejurimilor ridică o serie de probleme pentru localitate dar și pentru comunitate. Una dintre acestea este păstrarea frumuseților naturale în condiții optime prin asigurarea unei dezvoltări economice controlate și responsabile, contribuția comunității locale la conservarea și îmbunătățirea mediului ambient fiind datoria față de cei care ne vor urma. Pornind de la moștenirea culturală locală și valorificând tradițiile locale în contextul dezvoltării actuale a comunei, s-au constituit și pregătit formații artistice de amatori la nivel de comună
Sucevița, Suceava () [Corola-website/Science/325052_a_326381]
-
Ulmenion minoris"); ce adăpostesc floră și faună, specifice Câmpiei de Vest a României. La baza desemnării sitului "Cefa" se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care două mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra") și liliacul de iaz ("Myotis dasycneme"); broasca țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"); trei amfibieni: buhaiul de baltă
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
țipar ("Misgurnus fossilis") și boarța ("Rhodeus sericeus amarus"); precum și o libelulă din specia "Coenagrion ornatum". În arealul parcului se află mai multe păsări protejate enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), privighetoare-de-baltă ("Acrocephalus melanopogon"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia") și pălămida ("Cirsium brachycephalum"), specii enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); pelin ("Artemisia santonicum ssp. santonicum"), limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), brebenel ("Corydalis cava"), piperul apelor ("Elatine alsinastrum"), stânjenei ("Iris spuria"), canarul bălții ("Limosella aquatica"), pătlăgină ("Plantago schwarzenbergiana"), pecetea lul Solomon (din speciile
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
retopit. Se pare că nu au fost mai mult de 10.000 de piese bătute, în prezent se cunosc doar vreo patru exemplare, valoarea fiecărui exemplar ar putea fi de peste 10.000 de lire sterline, indiferent de starea lor de conservare. În 1920, împreună cu alte monede naționale, conținutul în argint pur al șilingului britanic a fost redus de la 92,5%, la 50%, iar în anul 1947, s-a trecut la aliajul cupronichel pur. Moneda de 1 șiling emisă în cea mai
Șiling (monedă britanică) () [Corola-website/Science/325127_a_326456]
-
cu stuf. Rezervația găzduiește și asigură condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări acvatice clocitoare protejate la nivel european (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE din 2 aprilie 1979" - privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări semnalate în arealul rezervației naturale: buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), corcodel mic ("Tachybaptus rificollis"), lișiță ("Fulica atra"), presură (o specie din familia "Emberizidae"); precum și pentru păsări de pasaj
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]
-
economice, politice și culturale (de exemplu mișcarea feministă a secolului XX a influențat semnificativ atitudinile tradițional-conservatoare privind rolurile de gen). Conformismul conținut de rolurile de gen tradiționale, dincolo de avantajele evidențiate de exemplu de funcționalism (care consideră de exemplu că prin conservarea complementarității rolurilor masculine și feminine se menține funcționarea optimă a societății) are efecte negative asupra indivizilor. Multe cercetări au dovedit de exemplu existența unui număr mai mare de depresii printre femeile gospodine față de cele care au servici sau mortalitatea masculină
Rol de gen () [Corola-website/Science/325265_a_326594]
-
a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), fiind declarată prin Legea Nr. 5 din 6 matie 2000, iar prin O.M.1964/13.12.2007, este protejată ca propunere de sit pentru rețeaua ecologică europenă "Natura 2000", în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice de interes comunitar (Cod: ROSCI 0249 Tip: SCI). Rezervația naturală este situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Șaru Dornei, în nord-estul localitatății Neagra Șarului, în apropiere drumului
Tinovul Șaru Dornei () [Corola-website/Science/325294_a_326623]
-
alcătuit din mușchi arctic de tip Sphagnum, în condiții austere de troficitate, s-a dezvoltat un arboret de pin silvestru ("Pinus silvestris" forma turfosa), dedesubt fiind un strat de turbă. Tot aici pot fi enumerate specii precum: Sit important pentru conservarea speciei de pin silvestru ("Pinus silvestris", forma turfosa). Turbărie activă cu vegetație forestiră în zonă de păduri (păduri în tranziție) și pășuni. Este într-o stare foarte bună de conservare Fără facilități de amenajare turistică
Tinovul Șaru Dornei () [Corola-website/Science/325294_a_326623]
-
Tot aici pot fi enumerate specii precum: Sit important pentru conservarea speciei de pin silvestru ("Pinus silvestris", forma turfosa). Turbărie activă cu vegetație forestiră în zonă de păduri (păduri în tranziție) și pășuni. Este într-o stare foarte bună de conservare Fără facilități de amenajare turistică
Tinovul Șaru Dornei () [Corola-website/Science/325294_a_326623]
-
de stejar ("Quercus robur") și gorun ("Quercus petrea"), unde, la nivelul ierburilor crește lalea pestriță ("Fritillaria meleagris") ce aparține familiei "Liliaceae"; specie floristică protejată la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). În partea vestică a pădurii se află un teren mlăștinos, pe a cărui arie vegetează mai multe specii de rogoz ("Juncus effusus L, Juncus conglomeratus L, Juncus bufonius L, Juncus
Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului () [Corola-website/Science/325343_a_326672]
-
o lună, după o nouă tentativă de a epura câțiva din subordonații săi din armată în urma unui nou eșec umilitor în „Marșul Noroiului” din ianuarie. În martie 2006, Civil War Preservation Trust (CWPT) a anunțat începerea unei campanii naționale de conservare a sitului istoric Slaughter Pen Farm, o parte din câmpul de bătălie de la Fredericksburg. Ferma de , denumită local "Pierson Tract", a fost scena luptei sângeroase din 13 decembrie 1862. În acest loc, soldații federali ai gen.-mr. George Meade și
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
de luptă în istoria Americii. În octombrie 2006, Departamentul de Interne a acordat un grant de 2 milioane de dolari pe baza semnificației istorice a sitului Slaughter Pen Farm. Banii au fost furnizați prin decizie a Congresului de la Fondul de Conservare al Terenurilor și Apelor. Fondul susține eforturile non-federale de a achiziționa și conserva terenuri ale câmpurilor de luptă ale Războiului Civil American. Programul este administrat de American Battlefield Protection Program, un departament al National Park Service. În plus, Central Virginia
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
de lire, iar Beaufort a confirmat că Darwin se poate retrage în orice moment și că poate hotărî singur cărui „organ public” să predea colecțiile sale de specimene. Darwin s-a implicat apoi în pregătirea echipamentului și a mijloacelor de conservare a specimenelor, cerând sfatul, printre alții, fostului său mentor Robert Edmund Grant. Geologul Charles Lyell i-a cerut lui FitzRoy să înregistreze observații asupra unor trăsături geologice, cum ar fi stânci deosebite. Înainte de a pleca din Anglia, FitzRoy i-a
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
din zonă. Printre obiectele de cult folosite în această biserică au fost și următoarele cărți bisericești: 1. Evanghelie, tipărită în anul 1723 la București. Această lucrare, la momentul predării către centrul eparhial din Zalău se prezenta în stare bună de conservare, completă, în legătură de piele cu scoarțe de lemn, ornamentată, cu urme de aurire. Era scrisă cu caractere chirilice. 2. Apostol, tipărit în anul 1747 la Râmnic. Starea de conservare a acestei cărți era bună, exemplarul păstrat fiind complet. Era
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
centrul eparhial din Zalău se prezenta în stare bună de conservare, completă, în legătură de piele cu scoarțe de lemn, ornamentată, cu urme de aurire. Era scrisă cu caractere chirilice. 2. Apostol, tipărit în anul 1747 la Râmnic. Starea de conservare a acestei cărți era bună, exemplarul păstrat fiind complet. Era legat în piele, cu coperți din carton, ornamentată, scrisă cu caractere chirilice. Pe fila 1 a acestei cărți se afla următoarea însemnare, scrisă cu caractere latine: ""la anulu 1918 au
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
1918 au fostu foamete mare că au fostu vaca cu 3.000 de zloți și o mierță de mălaiu cu 120 florini"". 3. Strașnic, tipărit în anul 1773 la Blaj. Exemplarul era complet, dar aflat într-o stare slabă de conservare. Legătura cărții era din piele, pe scoarță de lemn, ornamentată. Era, de asemenea, scrisă cu caractere chirilice. 4. Ceaslov, tipărit în anul 1777 la București. Exemplarul, la momentul predării, era incomplet, într-o stare de conservare proastă. Legătura cărții era
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
o stare slabă de conservare. Legătura cărții era din piele, pe scoarță de lemn, ornamentată. Era, de asemenea, scrisă cu caractere chirilice. 4. Ceaslov, tipărit în anul 1777 la București. Exemplarul, la momentul predării, era incomplet, într-o stare de conservare proastă. Legătura cărții era din piele cu scoarțe din lemn. Scrisă cu caractere chirilice. 5. Mineu, exemplar tipărit la Blaj în anul 1781. Starea cărții era slabă, era incompletă iar legătura din piele a cărții uzată. Scrisă cu caractere chirilice
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
Mineu, exemplar tipărit la Blaj în anul 1781. Starea cărții era slabă, era incompletă iar legătura din piele a cărții uzată. Scrisă cu caractere chirilice. 6. Pentecostar, tipărit în anul 1783 la București. Exemplarul, aflat într-o stare mediocră de conservare la data predării lui, avea o legătură din piele cu coperți din scoarță de lemn. Este scrisă cu caractere chirilice. Din patrimoniul acestei biserici au mai făcut parte și o cazanie, din anul 1768 tipărită la București, un triod, un
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
și pajiști. Floră rezervații are în componență o gamă diversă de floră spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori); printre care se află specii endemice sau protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) Vegetația forestiera este constituită din arbori și arbuști cu specii de de: molid ("Picea abies"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). În arealul rezervației vegetează mai multe rarități floristice; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); din speciile: clopoțel de munte ("Campanula alpina"), angelica (Angelica archangelica), crucea voinicului (Hepatică transsilvanica), ghințura galbenă (Gențiana lutea), bulbuc de munte ("Trolius europaeus"), gălbenuș ("Crepis jacquinii"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]