52,672 matches
-
mm), care leagă zonele industriale din Silezia Superioară cu țările din Europa de Est, este administrată de o companie statală separată PKP Linia Hutnicza Szerokotorowa. Cea mai lungă magistrală este linia feroviară 3 care face parte din coridorul paneuropean E20, permițând circulația trenurilor între Varșovia și, după trecerea frontierei în satul Kunowice, Berlin. Rețeaua feroviară, fiind în mare parte construită înaintea celui de Al Doilea Război Mondial, iar în parte și înaintea renașterii statului polonez în 1918, și care nu mai corespunde necesităților
TranSportul feroviar în Polonia () [Corola-website/Science/327535_a_328864]
-
viteză mai mare de 160 km/h. Nici materialul rulant al operatorilor feroviari, nici legea poloneză nu permit să se realizeze transportul de călători cu o viteză mai mare. Conform planurilor de a se construi o rețea de magistrale pentru trenuri rapide supranumită „Y”, prima astfel de linie este posibil să fie deschisă după anul 2030. Cea mai mare companie de transport feroviar de călători este Przewozy Regionalne (), care aparține organelor de administrare locală și pune în circulație trenurile personale cu
TranSportul feroviar în Polonia () [Corola-website/Science/327535_a_328864]
-
magistrale pentru trenuri rapide supranumită „Y”, prima astfel de linie este posibil să fie deschisă după anul 2030. Cea mai mare companie de transport feroviar de călători este Przewozy Regionalne (), care aparține organelor de administrare locală și pune în circulație trenurile personale cu caracter local (REGIO) conform acordurilor cu mareșalii voievodatelor respective, și trenurile de distanță mai mare (REGIOExpress și InterREGIO) în mod comercial. Unele voievodate dispun de companii proprii care ori au înlocuit complet Przewozy Regionalne (ca Koleje Mazowieckie în
TranSportul feroviar în Polonia () [Corola-website/Science/327535_a_328864]
-
fie deschisă după anul 2030. Cea mai mare companie de transport feroviar de călători este Przewozy Regionalne (), care aparține organelor de administrare locală și pune în circulație trenurile personale cu caracter local (REGIO) conform acordurilor cu mareșalii voievodatelor respective, și trenurile de distanță mai mare (REGIOExpress și InterREGIO) în mod comercial. Unele voievodate dispun de companii proprii care ori au înlocuit complet Przewozy Regionalne (ca Koleje Mazowieckie în voievodatul Mazovia), ori parțial (ca Koleje Wielkopolskie în voievodatul Polonia Mare). În voievodatul
TranSportul feroviar în Polonia () [Corola-website/Science/327535_a_328864]
-
ori parțial (ca Koleje Wielkopolskie în voievodatul Polonia Mare). În voievodatul Cuiavia și Pomerania Przewozy Regionalne efectuează transportări numai pe liniile electrificate, pe când compania Arriva PLC, al cărei proprietar este Deutsche Bahn, deservește pe celelalte. PKP Intercity pune în circulație trenuri accelerate (Twoje Linie Kolejowe - TLK, ), trenuri rapide (Express și Express InterCity) și trenuri internaționale (EuroCity). Cel mai mare operator de marfă este PKP Cargo, al doilea în Europa conform cantității de marfă transportată, după DB Schenker. Există și alți operatori
TranSportul feroviar în Polonia () [Corola-website/Science/327535_a_328864]
-
voievodatul Polonia Mare). În voievodatul Cuiavia și Pomerania Przewozy Regionalne efectuează transportări numai pe liniile electrificate, pe când compania Arriva PLC, al cărei proprietar este Deutsche Bahn, deservește pe celelalte. PKP Intercity pune în circulație trenuri accelerate (Twoje Linie Kolejowe - TLK, ), trenuri rapide (Express și Express InterCity) și trenuri internaționale (EuroCity). Cel mai mare operator de marfă este PKP Cargo, al doilea în Europa conform cantității de marfă transportată, după DB Schenker. Există și alți operatori, precum CTL Logistics, LOTOS Kolej și
TranSportul feroviar în Polonia () [Corola-website/Science/327535_a_328864]
-
Pomerania Przewozy Regionalne efectuează transportări numai pe liniile electrificate, pe când compania Arriva PLC, al cărei proprietar este Deutsche Bahn, deservește pe celelalte. PKP Intercity pune în circulație trenuri accelerate (Twoje Linie Kolejowe - TLK, ), trenuri rapide (Express și Express InterCity) și trenuri internaționale (EuroCity). Cel mai mare operator de marfă este PKP Cargo, al doilea în Europa conform cantității de marfă transportată, după DB Schenker. Există și alți operatori, precum CTL Logistics, LOTOS Kolej și Rail Polska. Compania PKP Linia Hutnicza Szerokotorowa
TranSportul feroviar în Polonia () [Corola-website/Science/327535_a_328864]
-
în alertă!" (1971), "B.D. la munte și la mare" (1971), "Ilustrate cu flori de câmp" (1974), "Păcală" (1974), "Patima" (1975), "Buzduganul cu trei peceți" (1977), "Vlad Țepeș" (1978), "Drumul oaselor" (1980), "Cucerirea Angliei" (1982), "Ziua Z" (1984), "Cucoana Chirița" (1986), "Trenul de aur" (1986) și "Chirița în Iași" (1987). S-a născut la 7 iulie 1925, în orașul Deva . A absolvit Institutul de Arte Plastice din București în 1952, obținând calificarea de pictor-scenograf. Ileana Oroveanu a lucrat ca pictoriță și creatoare
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
stației de metrou ,Gara de Nord’’, de la începutul anilor 90, în 1991 a fost demolată mica hală ce adăpostea garnitura ,Călugăreni’’, iar exponatele au fost mutate în celelalte săli ale muzeului sau conservate în depou. În patrimoniul Muzeului Căilor Ferate Române se află garnitura trenului care a făcut prima cursă pe o cale ferată în România, în luna octombrie a anului 1869, între București și Giurgiu, fiind tras de locomotiva cu abur "Călugăreni". Locomotiva "Călugăreni" a circulat timp 31 de ani, între 1869 și 1900
Muzeul Căilor Ferate Române () [Corola-website/Science/327579_a_328908]
-
locomotiva cu abur "Călugăreni". Locomotiva "Călugăreni" a circulat timp 31 de ani, între 1869 și 1900, pe linia București-Giurgiu, după care, locomotiva a rămas la depou și a fost folosită doar pentru a executa manevre. Locomotiva Călugăreni, care a remorcat trenul festiv la serbările Ceferiadei din anul 1939, a fost expusă în Muzeul CFR de la stadionul Giulești. În timpul bombardamentelor din 1944, locomotiva a suferit serioase avarii. A fost reparată și, începând din 1953, s-a expus la Casa Tehnică a căilor
Muzeul Căilor Ferate Române () [Corola-website/Science/327579_a_328908]
-
1944, locomotiva a suferit serioase avarii. A fost reparată și, începând din 1953, s-a expus la Casa Tehnică a căilor ferate. În anii 1969 și 1994 a suferit reparații capitale pentru a remorca de la București la Giurgiu și retur trenurile de epocă cu ocazia centenarului și, apoi, a împlinirii a 125 de ani de exploatare a căii ferate București - Giurgiu. Garnitura trenului "Călugăreni", compusă din locomotivă și 3 vagoane de tip clasă, și anume clasa a I-a, a II
Muzeul Căilor Ferate Române () [Corola-website/Science/327579_a_328908]
-
În anii 1969 și 1994 a suferit reparații capitale pentru a remorca de la București la Giurgiu și retur trenurile de epocă cu ocazia centenarului și, apoi, a împlinirii a 125 de ani de exploatare a căii ferate București - Giurgiu. Garnitura trenului "Călugăreni", compusă din locomotivă și 3 vagoane de tip clasă, și anume clasa a I-a, a II-a și a III-a, se află în prezent remizată pe o linie din incinta Remizei CFR Mogoșoaia, într-un hangar special
Muzeul Căilor Ferate Române () [Corola-website/Science/327579_a_328908]
-
află în prezent remizată pe o linie din incinta Remizei CFR Mogoșoaia, într-un hangar special amenajat, destinat vagoanelor speciale, reducând la minim degradarea fizică a vagoanelor, fiind ferit de soare, ploaie și zăpadă. Viteza maximă de circulație a acestui tren este de 30 km/h. În muzeu este expusă o machetă a locomotivei. Tot în Muzeul CFR a fost expusă prima locomotivă realizată la Reșița, în anul 1873, machete reprezentând locomotive construite în țară, macheta unei instalații de centralizare electrodinamică
Muzeul Căilor Ferate Române () [Corola-website/Science/327579_a_328908]
-
Șantierul Naval Gdynia care participaseră la grevă nu li s-a permis să intre în tură. Janek Wiśniewski nu este o figură istorică, ci este vorba de Zbigniew Godlewski, împușcat în timpul altercațiilor care au avut loc în zona stației de tren de la Șantierul Naval Gdynia. După acest incident, protestatarii au pus corpul său neînsuflețit pe o ușă și au mărșăluit pe mai multe străzi din Gdynia: din capătul străzii Czerwonych Kosynierów (azi strada Morska), pe sub pasarela gării Gdynia Główna, pe strada
Balada lui Janek Wiśniewski () [Corola-website/Science/327660_a_328989]
-
lider, Stanisław Kociołek, a făcut apel la muncitori să se întoarcă în fabrici. Dar în Gdynia soldații au primit ordin să-i oprească pe muncitori să se întoarcă la serviciu și au tras în mulțimea de muncitori care coborau din trenuri pe 17 decembrie: sute de persoane au fost ucise sau rănite. Mișcarea de protest s-a extins apoi și în alte orașe, ducând la greve și demonstrații. Guvernul a scos pe străzi 550 de tancuri, precum și 5.000 de membri
Protestele din Polonia din decembrie 1970 () [Corola-website/Science/327670_a_328999]
-
lucru. La dubla următoare, personajul nu mai cade, dar actorii încep să râdă, provocând enervarea regizorului. Pe platou pătrund mai mulți responsabili cu cinematografia care îi precizează regizorului că "„spectatorul trebuie să râdă”" (aceasta fiind sarcina filmului). Aflat într-un tren cu destinația Buftea, regizorul se gândește la sarcina de a-i face pe spectatori să râdă. El îi întreabă pe vecinii de compartiment și pe celelalte persoane cu care se întâlnește în tren dacă le plac filmele de comedie și
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
aceasta fiind sarcina filmului). Aflat într-un tren cu destinația Buftea, regizorul se gândește la sarcina de a-i face pe spectatori să râdă. El îi întreabă pe vecinii de compartiment și pe celelalte persoane cu care se întâlnește în tren dacă le plac filmele de comedie și ce anume îi face să râdă. Fiecare afirmație a respondentului este însoțită de prezentarea mai multor secvențe sugestive din filmele românești. Astfel, un controlor de bilete negricios (Jean Constantin) răspunde că el nu
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
dur (interpretat de Dem Rădulescu) și celălalt negricios, care mai trecuse. Controlorul dur le spune călătorilor că singurul comic cu adevărat mare este „Bibanu”. Cei doi controlori ies din compartiment și-l prind pe călătorul fraudulos. Timpul trece repede, iar trenul ajunge la Buftea unde coboară toată lumea. Actorii spun că s-au amuzat în timpul călătoriei, dar rămân surprinși să vadă că doar fetiței i se cer autografe. La final, Dem Rădulescu calcă pe o coajă de banană, moment în care filmul
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
12 zile și s-au desfășurat în octombrie 1978, fiind finalizate la 1 noiembrie 1978. Operatorul Alexandru David a avut un rol secundar la realizarea acestui film, el filmând doar secvențele de legătură: conversația unor călători cinefili aflați într-un tren care mergea la Buftea. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, cu concursul Arhivei Naționale de Filme. Lungimea sa a fost de 975 metri utili de peliculă. Regizor secund a fost Edith Mandel, iar consultant CFR
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
o viziune a lui Iisus suferind în urma căreia a alergat spre biserică unde Iisus o sfătuiește să plece spre Varșovia imediat spre a intra într-o mănăstire. Și-a împachetat un mic bagaj în acea noapte și a luat un tren spre Varșovia(210 km) a doua zi dimineța, fără a avea permisiunea părinților și fără a cunoaște pe nimeni în Varșovia. După ce a ajuns în Varșovia a intrat în primă biserică pe care a văzut-o (Sfanțul Iacob de pe strada
Faustina Kowalska () [Corola-website/Science/327667_a_328996]
-
Hitler de la 20 iulie 1944. Cererea de grațiere a fost respinsă de generalul Walther von Brauchitsch. O soartă similară i-a așteptat pe unsprezece muncitori feroviari polonezi din sudul orașului după ce au dejucat o tentativă germană de utilizare a unui tren blindat și au fost executați de către SA, împreună cu familiile lor. Prizonierii au fost în mare parte executați de un pluton de execuție condus de Sturmbannführer-ul SS Max Pauly (mai târziu comandant al lagărului de concentrare Neuengamme) la 5 octombrie și
Apărarea Oficiului Poștal Polonez din Danzig () [Corola-website/Science/327708_a_329037]
-
Ștefănescu). Fordul condus de cei doi ajunge primul la final și câștigă Raliul Castanilor. Între Anca și partenerul ei de raliu începe o ceartă, iar Radu, dându-și seama că era în plus, pleacă pe jos spre gară de unde ia trenul spre București. Anca pleacă să-l prindă din urmă, dar ajunge după plecarea trenului. Ea este singură la Balul Automobiliștilor din acea seară și se simte tristă, deoarece se îndrăgostise de partenerul ei de drumeție. Reîntors la București, Radu își
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
Între Anca și partenerul ei de raliu începe o ceartă, iar Radu, dându-și seama că era în plus, pleacă pe jos spre gară de unde ia trenul spre București. Anca pleacă să-l prindă din urmă, dar ajunge după plecarea trenului. Ea este singură la Balul Automobiliștilor din acea seară și se simte tristă, deoarece se îndrăgostise de partenerul ei de drumeție. Reîntors la București, Radu își reia viața sa obișnuită, dar se simte și el trist. Într-o zi ploioasă
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
prin lume. În scena finală a filmului, Ștefan își înlocuiește tatăl la cosirea ierbii din curtea casei părintești, preluând astfel în mod simbolic conducerea gospodăriei. Acțiunea filmului se petrece într-un sat din județul Argeș. Personajul Ștefan Corici coboară din tren în halta Mioveni, unde este întâmpinat de un fost coleg de școală ce locuia în Micloșani. Mașinile au număr de înmatriculare de județul Argeș. Perioada în care se petrece acțiunea este anii '70 ai secolului al XX-lea. Pe o
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
pârjolește ținutul și creează panică. Poveștile relatează că este uriaș, scuipă foc, este înfiorător și are doar un ochi, iar cei doi se așteaptă să fie uciși în tentativa lor. În final se dovedește că 'balaurul' este de fapt un tren cu aburi din epoca modernă care trece prin acea regiune. Această povestire scurtă a fost publicată inițial în numărul din decembrie 1952 al revistei "Esquire". Ea povestește despre prima călătorie făcută în spațiu de un copil împreună cu familia sa, în
Aici sunt tigri () [Corola-website/Science/327061_a_328390]