55,287 matches
-
și Jerry". Având personajele inspirate, cu mici diferențe, din cele din "Motanul e pus pe liber", seria se centrează în jurul lui Jerry, șoarecele enervant care se ceartă mai mereu cu prietenul său felin, Tom. În legătură cu celebrul desen animat, Hanna a afirmat că au ales tema șoarecelui și a pisicii, întrucât: „Știam că vom avea nevoie de două personaje. Ne-am gândit că avem nevoie de conflict, urmăriri și acțiune. O pisică care urmărește un șoarece ni s-a părut o idee
William Hanna () [Corola-website/Science/324275_a_325604]
-
seriei "Spike și Tyke" aparținând MGM), "Jonny Quest", "Josie și Pisicile", "Magilla Gorilla", "Pixie și Dixie și Mr. Jinks", "Quick Draw McGraw" și "Top Cat". Cu toate că "Top Cat" se bazează pe personajul Sgt. Bilko jucat de Phil Silvers, s-a afirmat greșit că Sgt. Bilko ar fi servit ca inspirație pentru Ursul Yogi. Studioul The Hanna-Barbera a mai produs "Scooby-Doo" (1969-1986) și "Ștrumfii" (1981-1989), dar și filme de desene animate bazate pe poveștile "Alice în țara minunilor", "Jack și vrejul de
William Hanna () [Corola-website/Science/324275_a_325604]
-
activitățile în aer liber, iar lui Barbera îi plăceau plajele, mâncarea bună și băuturile fine. Cu toate acestea, în timpul parteneriatului din care s-au născut peste 2.000 de personaje animate, Hanna și Barbera s-au contrazis foarte rar. Barbera afirma următoarele: „Ne înțelegeam perfect reciproc, și fiecare avea un respect profund pentru munca celuilalt.” Hanna este considerat a fi unul dintre cei mai mari animatori din toate timpurile, la același nivel cu Tex Avery. Hanna și Barbera au fost printre
William Hanna () [Corola-website/Science/324275_a_325604]
-
și Jerry". Având personajele inspirate, cu mici diferențe, din cele din "Motanul e pus pe liber", seria se centrează în jurul lui Jerry, șoarecele enervant care se ceartă mai mereu cu prietenul său felin, Tom. În legătură cu celebrul desen animat, Hanna a afirmat că au ales tema șoarecelui și a pisicii întrucât: „Știam că vom avea nevoie de două personaje. Ne-am gândit că avem nevoie de conflict, urmăriri și acțiune. O pisică care urmărește un șoarece ni s-a părut o idee
Joseph Barbera () [Corola-website/Science/324274_a_325603]
-
seriei "Spike și Tyke" aparținând MGM), "Jonny Quest", "Josie și Pisicile", "Magilla Gorilla", "Pixie și Dixie și Mr. Jinks", "Quick Draw McGraw" și "Top Cat". Cu toate că "Top Cat" se bazează pe personajul Sgt. Bilko jucat de Phil Silvers, s-a afirmat greșit că Sgt. Bilko ar fi servit ca inspirație pentru Ursul Yogi. Studioul The Hanna-Barbera a mai produs "Scooby-Doo" (1969-1986) și "Ștrumfii" (1981-1989), dar și filme de desene animate bazate pe poveștile "Alice în țara minunilor", "Jack și vrejul de
Joseph Barbera () [Corola-website/Science/324274_a_325603]
-
activitățile în aer liber, iar lui Barbera îi plăceau plajele, mâncarea bună și băuturile fine. Cu toate acestea, în timpul parteneriatului din care s-au născut peste 2.000 de personaje animate, Hanna și Barbera s-au contrazis foarte rar. Barbera afirma următoarele: „Ne înțelegeam perfect reciproc și fiecare avea un respect profund pentru munca celuilalt.” Barbera este considerat a fi unul dintre cei mai mari producători de animație din toate timpurile, la același nivel cu Tex Avery. Hanna și Barbera au
Joseph Barbera () [Corola-website/Science/324274_a_325603]
-
statul să intervină în reglementarea problemei Mania lalelelor a demonstrat puterea statului de regulamentare a economiei prin creșterea prețului unor mărfuri. Unii dintre curtenii epocii au semnat o petiției prin care denunțau practicile comerciale abuzive ale unor florari, despre care afirmau că obțin câștiguri nemeritate prin creșterea artificială a prețului bulbilor de lalele. Ca urmare, a fost inițiată o acțiune legală condusă de judecătorul capitalei prin care prețul lalelelor a fost reglementat. În 1730, Imperiul Otoman a fost atacat de Imperiul
Perioada Lalelei în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/324313_a_325642]
-
de propriile păreri ale autorilor lor vis-a-vis de cruciade, este o scrisoare scrisă de însuși Urban în decembrie 1095 în care face referire la conciliu. Fulcher of Chartres, care a scris o versiune a discursului în "Gesta Francorum Jerusalem Expugnantium", afirmă că Urban a tratat la conciliu mai multe abuzuri ale bisericii, între care simonia și lipsa de acceptare a Păcii Domnului: În versiunea lui Fulcher, Urban nu face nicio referire la Ierusalim. Urban citează însă nevoia de ajutor a Imperiului
Conciliul de la Clermont () [Corola-website/Science/324309_a_325638]
-
Galia. „Este mai puțin rău să ridicați sabia împotriva sarazinilor”, spune Urban în scrierea lui Baldrick, comparându-i cu poporul lui Amalec. Violența cavalerilor o dorea înnobilată de slujirea lui Hristos în apărarea bisericilor Răsăritului ca pe o mamă. Baldrick afirmă că Urban, acolo pe loc, l-a numit pe episcopul de Puy în fruntea cruciadei. Guibert, abatele de Nogent scrie și el că Urban a pus accent pe recucerirea Țării Sfinte mai mult decât pe ajutorul dat creștinilor de acolo
Conciliul de la Clermont () [Corola-website/Science/324309_a_325638]
-
în munți împreună cu nepotul regelui dac, pentru a-l proteja de romani. La plecarea din Sarmizegetusa, Decebal le ține dacilor o cuvântare în care le spune că au obligația de a-și apăra până la moarte pământurile în fața invadatorilor și își afirmă voința de a continua lupta. "„Nimic nu e pierdut niciodată. Am păzit o singură lege: să nu ne plecăm genunchii niciodată în fața nimănui. [...] Atâta timp cât mă voi putea mișca, atâta timp cât va mai fi un singur dac care va vrea să trăiască
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
putem sta în picioare, ne vom bate pentru palma aceea. Aceasta-i legea. Singura. Alta nu cunosc. Ultimul drept pe care-l avem este să ne dăm moartea, dar ultimul!”". Într-o discuție cu căpetenia dacă Gerula (Ilarion Ciobanu), Decebal afirmă că vrea să strângă armata, să ceară ajutor de la toate triburile din jur și să-i atace din nou pe romani până când Traian va cere încheierea păcii. Deși a cucerit cetatea Sarmizegetusa, Traian consideră că războiul nu se va sfârși
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
al dispariției în totalitate a dacilor din Transilvania și a formării poporului român în teritoriile din sudul Dunării. Opinia că acest film ar avea un caracter propagandistic este susținută și de regizorul Sergiu Nicolaescu în cartea sa de memorii. El afirmă că Nicolae Ceaușescu ar fi fost nemulțumit că dacii din filmul lui Nicolaescu ar fi „prea barbari” și ar fi solicitat ca în următoarele filme să se aducă o serie de corecții în comportamentul și educația dacilor, care „vorbeau ca
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
strămoșești”, apare în film ca o contrapondere la fanaticul Gerula. Potrivit criticului, „aceasta a fost ultima înfruntare dramatică daco-romană, înainte ca personajele istorice - o sugerează filmul - să fie săpate în columnă, columna nașterii poporului român”. Tânărul critic Andrei Gorzo a afirmat că filmul "Columna" a fost gândit de scenarist în termeni umani, în primul rând ca o dramă istorică vie. Personajele au fost proiectate la scară normală: Tiberius este prezentat ca un militar disciplinat, dar și ca un om educat și
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
l-a calmat pe baronet, întrebându-l și el cine se află în acel sicriu. El a împins capacul sicriului, fiind văzut înăuntru un cadavru înfășurat în pânză din cap până la picioare, cu o față cumplită, ca de vrăjitoare. Norberton afirmă că acolo se află sora lui, Lady Beatrice, care murise în urmă cu o săptămână de hidropizie, boală de care suferea de multă vreme. Sir Robert îi invită la conac, unde le explică faptul că el nu putea anunța moartea
Aventuri pe domeniul Shoscombe () [Corola-website/Science/324304_a_325633]
-
intra decât Sir Robert și camerista (domana Norlett), iar singurul moment în care stăpâna trebuia să iasă din camera era doar plimbarea zilnică de jumătate de oră, în care doamna purta un voal care-i acoperea în întregime fața. Holmes afirmă că trebuie să anunțe poliția de moartea lui Lady Beatrice, dar povestirea a avut un final fericit. Creditorii au așteptat până când s-a încheiat concursul hipic. Shoscombe Prince a câștigat competiția hipică, iar Sir Robert a fost capabil să-și
Aventuri pe domeniul Shoscombe () [Corola-website/Science/324304_a_325633]
-
o viață onorabilă. Poliția a acționat cu indulgență, admonsetându-l nu prea sever pentru că a anunțat cu întârziere moartea surorii sale. Titlul original al povestirii era "The Adventure of the Black Spaniel", dar a fost schimbat înaintea de publicare. După cum a afirmat Doyle, ideea pentru această povestire i-a venit de la zvonurile din jurul morții lui William Crockford în 1844. Povestirea "" a fost adaptată în 1968 pentru un episod (episodul 25) al serialului TV "Sherlock Holmes" (realizat de BBC) cu actorii Peter Cushing
Aventuri pe domeniul Shoscombe () [Corola-website/Science/324304_a_325633]
-
Hergé și studioul lui se folosesc de imagini pentru a umple jumătățile de pagini sau pur și simplu pentru a detalia și a scoate în evidență o scenă. Utilizarea culorilor scoate în relief detalii importante. Hergé insistă asupra acestui punct afirmând: "Eu îmi consider povestirile ca și cum ar fi filme. Prin urmare, nu fac narațiune, nu fac descriere. Singurul lucru important l-am redat in imagini". Viața personală a lui Hergé a influențat de asemenea seria de benzi desenate, de exemplu "Tintin
Aventurile lui Tintin () [Corola-website/Science/324307_a_325636]
-
descriere. Singurul lucru important l-am redat in imagini". Viața personală a lui Hergé a influențat de asemenea seria de benzi desenate, de exemplu "Tintin en Tibet" este puternic marcat de starea lui depresivă. Coșmarurile lui, despre care ar fi afirmat că erau ceva "complet alb", își găsesc un ecou în peisajele înzăpezite din album. Intriga este bazata pe cercetările făcute de Tintin pentru a-l regăsi pe Tchang, întâlnit anterior în "Le Lotus bleu". Acest episod nu aduce în scena
Aventurile lui Tintin () [Corola-website/Science/324307_a_325636]
-
Holmes și remarcă o cutie de fildeș alb aflată pe polița șemineului. A întins mâna spre ea pentru a o examina mai bine, dar în același moment Holmes, concentrându-și întreaga energie, i-a poruncit să o lase imediat jos, afirmând că detestă ca cineva să-i atingă lucrurile. Watson este mirat, dar respectă dorința prietenului său. La ora șase, Holmes îi spune lui Watson să aprindă lampa cu gaz, dar nu mai mult de jumătate. El îi cere apoi să
Detectivul muribund () [Corola-website/Science/324315_a_325644]
-
și-i cere lui Watson să se ascundă în spatele patului când va sosi Smith. La scurtă vreme, Smith intră în cameră. El nu-i arată milă lui Holmes și nu pare să încerce să-l vindece pe acesta, deși detectivul afirmă că «va uita» de moartea unui anumit Victor Savage pe care o investigase anterior și care era la originea relației proaste între el și Smith. Crezând că sunt singuri, Smith este foarte sincer și lasă impresia, spre oroarea lui Watson
Detectivul muribund () [Corola-website/Science/324315_a_325644]
-
Holmes este în pragul morții și că nu va repeta nimănui ceea ce va auzi, Smith admite cu sinceritate că și-a ucis nepotul cu aceeași boală, pe care el o studiase. El îi arată detectivului cutia de fildeș, pe care afirmă că el i-o trimisese prin poștă, și care conținea un arc ascuțit infestat cu microbul bolii. Holmes afirmă că arcul îl înțepase până la sânge atunci când a deschis cutia. Smith pune cutia de fildeș în buzunar, urmând să o ia
Detectivul muribund () [Corola-website/Science/324315_a_325644]
-
și-a ucis nepotul cu aceeași boală, pe care el o studiase. El îi arată detectivului cutia de fildeș, pe care afirmă că el i-o trimisese prin poștă, și care conținea un arc ascuțit infestat cu microbul bolii. Holmes afirmă că arcul îl înțepase până la sânge atunci când a deschis cutia. Smith pune cutia de fildeș în buzunar, urmând să o ia cu el atunci când va ieși din casă. Fiind pe moarte, Holmes îi cere lui Smith să-i dea un
Detectivul muribund () [Corola-website/Science/324315_a_325644]
-
arestrează imediat pe Culverton Smith. Boala lui Holmes nu era decât o mascaradă pentru a-l face pe Smith să mărturisească că l-a ucis pe Victor Savage pentru a-i moșteni averea. Smith, la fel de arogant ca și până atunci, afirmă că cuvântul său are aceaași valoare cu cel al lui Holmes în fața tribunalului, dar Watson iese atunci din ascunzătoare și se prezintă ca martor al mărturisirii crimei; astfel, este aproape sigur că Smith va fi condamnat. Holmes îi explică prietenului
Detectivul muribund () [Corola-website/Science/324315_a_325644]
-
apropiue de el, pentru că se temea că va fi demascat de ochiul ager al medicului. Data la care se petrece acțiunea este menționată de Watson ca fiind "al doilea an al căsătoriei mele", primul fiind 1889. Tot la început, doctorul afirmă că în camera lui Holmes se revărsa "lumina difuză a unei zile de noiembrie". Culverton Smith este un bun exemplu pentru modul în care Holmes manipulează slăbiciunea criminalului pentru a-și mărturisi crimele. În cazul lui Smith este vorba de
Detectivul muribund () [Corola-website/Science/324315_a_325644]
-
pe specialiștii holmesologi să formuleze ipoteza că detectivul ar proveni dintr-o familie săracă (stridiile erau mâncarea tradițională a celor săraci). În manuscrisul original, Doyle a scris că Holmes se referea la vechiul său prieten ca la "încăpățânatul Watson" și afirmă că erau câțiva domni cu pregătire medico-legală pe care dorea să-i înlăture din imagine. Inspectorul Morton este menționat într-un mod familiar, dar aceasta este singura sa apariție în canon. Expertul holmesolog Leslie S. Klinger se întreabă dacă Morton
Detectivul muribund () [Corola-website/Science/324315_a_325644]