53,335 matches
-
ales pe autosugestie, poate fi ajustată și în scopul ameliorării comportamentului creativ. Controlul mental poate conduce la stimularea potențelor creatoare, prin: a) administrarea în starea alpha a unor sugestii pozitive de tipul Sunt stăpân pe mine, îndrăzneț, cooperant, mai puțin critic, mai inventiv, mai eficient; b) vizualizarea, cu anticipație, a felului cum vrei să devii tu însuți, sau cum dorești să se rezolve o anumită problemă. J. Silva este de părere că vizualizarea este o veritabilă cheie a succesului, prin care
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
fanaticii, inițiatorii, diagnosticienii, erudiții, artificialii, esteții, metodologiștii, independenții. Poate cea mai complexă tipologizare este cea care aparține lui I. Moraru, care pornește de la cele 6 eureme fundamentale: eurema de acumulare și comprehensiune a informațiilor; eurema asociativ-combinatorie; eurema energetic stimulatorie; eurema critică; eurema deativperceptivă; eurema de obiectualizare a imaginii (I. Moraru, 1995). 1. Tipul cu indice mic de creativitate este creatorul cu o capacitate redusă de acumulare și comprehensiune a informațiilor, care poate fi acompaniat de abilitate asociativ combinatorie mică, pe un
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de activitate. 7. Tipul combinativ-fabulativ are la un nivel inferior capacitatea de a critica, iar funcția asociativ combinatorie îi este excesiv dezvoltată. Proiectele sale sunt în general, fanteziste, irealizabile. 8. Tipul combinativ-critic are în echilibru imaginația și gândirea de tip critic, acest echilibru fiind favorabil ideilor realiste și originale. 9. Tipul cumulativ-hipercritic are o funcție critică excesivă, și astfel, chiar dacă apar multe idei originale prin filtrul critic sunt înlăturate de la început și nu mai sunt materializate. 10. Tipul ideativ este persoana
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
funcția asociativ combinatorie îi este excesiv dezvoltată. Proiectele sale sunt în general, fanteziste, irealizabile. 8. Tipul combinativ-critic are în echilibru imaginația și gândirea de tip critic, acest echilibru fiind favorabil ideilor realiste și originale. 9. Tipul cumulativ-hipercritic are o funcție critică excesivă, și astfel, chiar dacă apar multe idei originale prin filtrul critic sunt înlăturate de la început și nu mai sunt materializate. 10. Tipul ideativ este persoana nimerită pentru activitățile de concepție, pentru elaborarea ideilor originale, a soluțiilor ingenioase și mai puțin
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
general, fanteziste, irealizabile. 8. Tipul combinativ-critic are în echilibru imaginația și gândirea de tip critic, acest echilibru fiind favorabil ideilor realiste și originale. 9. Tipul cumulativ-hipercritic are o funcție critică excesivă, și astfel, chiar dacă apar multe idei originale prin filtrul critic sunt înlăturate de la început și nu mai sunt materializate. 10. Tipul ideativ este persoana nimerită pentru activitățile de concepție, pentru elaborarea ideilor originale, a soluțiilor ingenioase și mai puțin pentru activitățile de proiecție și construcție. 11. Tipul ideativ imagistic, la
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
reguli, obișnuințe. Dacă acest conflict este prelungit și devine acut, pot apărea disfuncții de genul: dificultăți școlare, tulburări de comportament, stări nevrotice. Uneori, este greu de delimitat ponderea timpului sacrificat de un copil pentru creația sa, prin parcurgerea unor stadii critice de dezvoltare sau cât se pierde din potențialul creator al fiecărui individ datorită unei ambianțe familiale, școlare sau sociale rigide și constrângătoare. Copiii supradotați, care sunt și creativi, pot pune probleme pentru atmosfera școlară, în special datorită stilului de relaționare
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
ultimul rând societatea . Familia care este primul mediu de socializare și educare a copiilor, și școala care continuă demersurile educative ale familiei, au rolul fundamental, rolul decisiv in acesta direcție. Exisă anumite modele parentale care încurajează cu precădere formarea gândirii critice și a personalității creatoare . La nivelul școlii este nevoie de o nouă concepție pedagogică, de o pedagogie a creativității și a personalității pe toate treptele învățământului. Condițiile și situațiile specifice, care pot duce la dezvoltarea gândirii critice, complexe, la cea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
precădere formarea gândirii critice și a personalității creatoare . La nivelul școlii este nevoie de o nouă concepție pedagogică, de o pedagogie a creativității și a personalității pe toate treptele învățământului. Condițiile și situațiile specifice, care pot duce la dezvoltarea gândirii critice, complexe, la cea mai fragedă vârstă, pot fi considerate următoarele : încurajarea copiilor să pună cât mai multe întrebări; stimularea comunicării prin organizarea de discuții și dezbateri între copii, între educatoare și copii; activizarea copiilor prin solicitarea lor de a opera
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
în 1915, cu o traducere din Alfred Tennyson, în ziarul „Acțiunea”, până la începerea conflagrației mai colaborează cu versuri (originale și tălmăciri) la „Noi pagini literare”, „Flacăra” și „Capitala”, iar în anii 1919-1921 la „Dunărea” (Galați), „Sburătorul”, „Lectura pentru toți”, „Revista critică”, „Adevărul literar și artistic” și „Roma”. Probabil în aceeași perioadă propunea Teatrului Național din București traducerea piesei în trei acte Linda de Jay Mallory. Editorial, debutează în 1925 cu volumașul Studente. Luminițe. Flori presate. La Paris, abandonându-și proiectul inițial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
a (18-19 ani) sau etapa juniorilor II (cadeți) si a juniorilor I Particularitățile de vârsta remarcarea deplina a aptitudinilor motrice pentru activitatea de performanta si diferențierea lor pe posturi de joc; - încheierea proceselor de maturizare sexuala; - capacitatea crescuta de analiza critică, perceptivitate asociata precum si o buna memorie si atenție distributiva. Ponderea factorilor de antrenament si obiectivele instruirii - Pregătirea fizica (30%) - Atenție deosebita pentru pregătirea fizica generala si multilaterala - Dezvoltarea forței si rezistentei precum si a F+V si V+R; - Dezvoltarea calităților
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
lecții și din afara lor, în timpul liber, profesorul va stabili dacă posibilii selecționabili pentru echipa reprezentativă dau dovadă de: - echilibru afectiv; - capacitate de analiză rapidă a situațiilor; - putere de concentrare a atenției; - combativitate, perseverență, inițiativă; - spirit de observație, luciditate în situații critice, capacitate de anticipare; - comportament cinstit față de colegi și de adversari; - implicare afectivă în activitatea echipei, colaborare, întrajutorare. Caracterul obiectiv al activității de selecție este asigurat de modul în care se realizează în concordanță cu o serie de CERINȚE dintre » 9
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
indice de refracție mai mare) într-unul mai puțin dens, unghiul de refracție este mai mare decît unghiul de incidență. Pornind de la o incidență normală și crescînd treptat unghiul de incidență, se ajunge la 13 o anumită valoare, numită unghi critic sau unghi limită, la care unghiul de refracție corespunzător atinge valoarea de 90° îπ/2 radiani), adică raza refractată devine tangentă la suprafața de separare dintre medii. În același timp, energia refractată scade la zero. Crescînd în continuare unghiul de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
bune reflexii metalice. Unghiul limită depinde numai raportul indicilor de refracție ai celor două medii transparente. Pentru sticlă cu n = 1,5 și aer, unghiul limită este de 41,8°, iar pentru apă cu n = 1,33 și aer, unghiul critic este 48,6°. Reflexia totală este folosită într-o serie de aplicații practice, ca de exemplu : la transmisia prin fibră optică a emisiunilor radio și TV, a convorbirilor telefonice și a informațiilor internet; la funcționarea unor elemente optice din unele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
IORDACHE, Mihail (12.VII.1937, Malu Roșu, j. Ilfov - 22.I.1996, Suceava), critic și istoric literar. Licențiat al Facultății de Filologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1957-1962), I. își obține în 1976, tot aici, doctoratul, cu o teză despre Adrian Maniu. După absolvire lucrează ca bibliotecar-șef la Biblioteca Regională Suceava
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
este monografia Adrian Maniu (1979), unde aproape o treime din economia studiului este consacrată biografiei scriitorului. Observând la acesta „o pudoare autobiografică rarisimă”, exegetul urmărește toate etapele vieții poetului și scoate în evidență imaginea unui „destin artistic exemplar”. Considerațiile lui critice vor intra în contradicție cu cele ale lui E. Lovinescu, care „credea că poezia lui Adrian Maniu este dominată de inteligență, în detrimentul esteticului”. Dimpotrivă, I. consideră că poezia lui Maniu e definită de „incompatibilitatea dintre cele două moduri lirice opuse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
românismului”, „Raza literară”, „Progresul”, „Suflet și viață”, „Prepoem”, „Jurnalul literar”, „Afirmarea”, „Curentul magazin” ș.a. După ce își tipărește la Craiova placheta Versuri (1937), îi apar în colecția „Adonis”, printre ai cărei fondatori se numără, volumele Țărm sacru (1938), Iulia Hasdeu (1939), Critice (I, 1939), Soare pe Prut (1941), Brățări (1944) și Lirica lui Virgil Treboniu (1944). Poezii ale sale sunt incluse în antologiile Primăvara, vara, destinul, Dumnezeu, toamna, iarna (1938), Dragostea văzută de șapte poeți (1939), scoase în aceeași colecție. Mai multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
faustiană, Simfonie de seară, Menuet) cu pastelul pointillist, acumulând detalii disparate (Toamnă pe Prut, Octombrie pe Prut, Seară în parc, Gravură, Caprele negre). Expresia e oarecum limpezită, dar lirismul rămâne unul minor. M. a mai semnat și câteva texte pretins critice, în fapt laude exagerate aduse fratelui său ori prietenilor. SCRIERI: Versuri, Craiova, 1937; Țărm sacru, București, 1938; Iulia Hasdeu, București, 1939; Critice, I, București, 1939; Soare pe Prut, București, 1941; Brățări, București, 1944; Lirica lui Virgil Treboniu, București, 1944. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
dintâi volum, „Fotbal”, 1937, 4; D. Petrescu, „Versuri”, „Bugeacul”, 1937, 2-3; Virgil Despin, „Versuri”, „Drum”, 1937, 3; Leonida Secrețeanu, „Versuri”, „Sbucium”, 1937, 119-120; Repertoriul nostru: I. Horia Munteanu, JL, 1939, 30; C. Pârlea, „Țărm sacru”, „Prepoem”, 1939, 65; Stelian Segarcea, „Critice”, „Tinerețea”, 1939, 6-7; Petre A. Butucea, „Critice”, „Drapelul”, 1940, 39; Predescu, Encicl., 576; Al. Cerna-Rădulescu, Tineri poeți olteni, CML, 1941, 110; Petru Homoceanul, „Brățări”, VS, 1944, 3013; Scrisoare de la Virgil Vasilescu. 1980, ADLTR , V-15. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
Versuri”, „Bugeacul”, 1937, 2-3; Virgil Despin, „Versuri”, „Drum”, 1937, 3; Leonida Secrețeanu, „Versuri”, „Sbucium”, 1937, 119-120; Repertoriul nostru: I. Horia Munteanu, JL, 1939, 30; C. Pârlea, „Țărm sacru”, „Prepoem”, 1939, 65; Stelian Segarcea, „Critice”, „Tinerețea”, 1939, 6-7; Petre A. Butucea, „Critice”, „Drapelul”, 1940, 39; Predescu, Encicl., 576; Al. Cerna-Rădulescu, Tineri poeți olteni, CML, 1941, 110; Petru Homoceanul, „Brățări”, VS, 1944, 3013; Scrisoare de la Virgil Vasilescu. 1980, ADLTR , V-15. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
creatorul teatrului cruzimii, menit să restituie dramaturgiei "valoarea de ispășire și de suferință", găsește în Regele Lear suficient material exemplificator. Funcția dramei este de a da expresie, prin gest și mișcare, inexprimabilului. 1939 Pentru Mark van Doren (1894-1972), poet și critic american, care publică în 1939 monografia Shakespeare, moartea lui Lear este o necesitate dramatică, pentru că un happy-end (în sensul convențional) ar fi de neconceput pentru cineva care aflase prea multe, prea tîrziu. 1940 John Gieldug joacă din nou rolul bătrînului
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
shakespareolog publică o traducere a piesei Regele Lear. Pe foaia de titlu citim: Regele Lear, Tragedie în 5 acte. Traducere de D. Protopopescu, București: Fundația Regală pentru Literatură și Arta, 1942, 209 p. 1944 Fără un ecou deosebit, exceptînd laudele criticului teatral James Agate, rolul lui Lear este interpretat la Scală de Donald Wolfit. Dragoș Protopopescu republică traducerea din 1942 Regele Lear. Tragedie în 5 acte. Din și în formă originală de Dragoș Protopopescu, București (Socec), 1944, 171 p. Regele Lear
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
În Regele Lear nu mai există frontiere între sublim și ridicol, între sănătate și nebunie, între om și bestie, poate chiar între om și Dumnezeu. Totul este vîrtejul furtunii simbolizează o lume scoasă din țîțîni". George Orwell (1903-1950) publică studiul critic asupra piesei Regele Lear (inclus în Collected Essay, 1961) intitulat Lear, Tolstoy and the Fool (Lear, Tolstoi și Bufonul), care este un răspuns în timp la eseul antishakespearian al marelui scriitor rus. Că și Lear, Tolstoi renunța la onoruri, la
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
în timp la eseul antishakespearian al marelui scriitor rus. Că și Lear, Tolstoi renunța la onoruri, la titlul de conte, dar dorește totuși să se bucure de avantajele poziției sociale la care renunțase. Morală lui Or well, desprinsa din întreprinderea critică pe care o face, îndeamnă la acceptarea ideii că nu trebuie să te aștepți la recunoștință dacă te-ai hotărît cu adevărat să trăiești doar ca să-i servești pe alții. 1948 Se toarnă filmul Regele Lear, o producție BBC, în
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nașterii lui William Shakespeare. Volumul a fost publicat în cooperare cu Comisia UNESCO. Tot în cadrul sărbătoririi lui W. Shakespeare a fost publicat și volumul de traduceri reprezentative din exegeza universală referitoare la Shapespeare Shakespeare și opera lui, culegere de texte critice, cu o prefață de Tudor Vianu, Editura pentru literatură universală. 1966 R. Elton în King Lear and the Gods (Regele Lear și zeii) discuta ideile religioase ale lui Shakespeare. În Regele Lear, Shakespeare este un sceptic mai mult decît un
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
să pui în scenă piesă completă, neschimbată, așa cum a făcut-o Teatrul Național Britanic la începutul anilor '90. Acea producție a durat patru ore și a respectat în detaliu textul original, dar a fost un eșec din punct de vedere critic. Totul s-a transformat într-un fiasco pentru că s-a făcut abuz de absurdități grotești, cum ar fi imaginea lui Lear traversînd scenă ducînd-o pe Cordelia moartă într-o roaba, urlînd, dar purtînd un nas de clovn din polistiren. Pînă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]