54,815 matches
-
emisie recepție, a pregătit „ziua Z” a debarcării în Normandia. În 1987, guvernul Franței i-a acordat Verei Atkins Legiunea de onoare pentru activitatea de coordonare și sprijinire a Rezistenței franceze și pentru aportul ei la eliberarea Franței de sub ocupația germană.
Vera Atkins () [Corola-website/Science/331871_a_333200]
-
număr era de 20 bani iar abonamentul pe un an costa 40 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Heliade” „Dor. P. Cucu”, „La Roumanie” și „E.S. Cerbu”.. Ziarul își întrerupe apariția la 13 noiembrie 1916, ca urmare a ocupației germane a capitalei și plecării grupării din jurul lui Take Ionescu în refugiu la Iași. Ziarul a reapărut la Paris Între 17 ianuarie 1918 și 12 iunie 1919. În această perioadă ziarul a apărut ca hebdomadar, în formatul 53x38 cm. A avut
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
tipărit la tipografiile „Cartea Românească” „Tiparul românesc” și „C. Sfetea și T. Ioanitziu”. Ocazional a scos suplimente gratuite, cu numerotație proprie. Ziarul a preluat numerotarea primei serii, socotind la anii de vechime atât perioada când a fost suspendată de ocupația germană, cât și perioada în care a apărut la Paris. Sunt publicate texte aparținând lui: George Sion, Theodor Speranția, Nicolae Iorga, Cincinat Pavelescu, Take Ionescu, ș.a.
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
Austria a pierdut doar Veneția, cedată lui Napoleon, care la rândul său a cedat-o Italiei. Austria a refuzat să dea Veneția direct Italiei, pentru că austriecii i-au zdrobit pe italieni în timpul războiului. Habsburgii au fost excluși definitiv din afacerile germane ("Kleindeutschland"). Regatul Prusiei astfel a devenit singura mare putere în rândul statelor germane. Confederația Germană a fost abolită. Confederația Germană de Nord a fost format ca o alianță militară cu cinci zile înainte de Pacea de la Praga, cu statele Germane de
Pacea de la Praga (1866) () [Corola-website/Science/331898_a_333227]
-
cedat-o Italiei. Austria a refuzat să dea Veneția direct Italiei, pentru că austriecii i-au zdrobit pe italieni în timpul războiului. Habsburgii au fost excluși definitiv din afacerile germane ("Kleindeutschland"). Regatul Prusiei astfel a devenit singura mare putere în rândul statelor germane. Confederația Germană a fost abolită. Confederația Germană de Nord a fost format ca o alianță militară cu cinci zile înainte de Pacea de la Praga, cu statele Germane de nord aderând împreună; statele sudice germane din afara Confederației au fost obligate să plătească
Pacea de la Praga (1866) () [Corola-website/Science/331898_a_333227]
-
Italiei. Austria a refuzat să dea Veneția direct Italiei, pentru că austriecii i-au zdrobit pe italieni în timpul războiului. Habsburgii au fost excluși definitiv din afacerile germane ("Kleindeutschland"). Regatul Prusiei astfel a devenit singura mare putere în rândul statelor germane. Confederația Germană a fost abolită. Confederația Germană de Nord a fost format ca o alianță militară cu cinci zile înainte de Pacea de la Praga, cu statele Germane de nord aderând împreună; statele sudice germane din afara Confederației au fost obligate să plătească despăgubiri mari
Pacea de la Praga (1866) () [Corola-website/Science/331898_a_333227]
-
dea Veneția direct Italiei, pentru că austriecii i-au zdrobit pe italieni în timpul războiului. Habsburgii au fost excluși definitiv din afacerile germane ("Kleindeutschland"). Regatul Prusiei astfel a devenit singura mare putere în rândul statelor germane. Confederația Germană a fost abolită. Confederația Germană de Nord a fost format ca o alianță militară cu cinci zile înainte de Pacea de la Praga, cu statele Germane de nord aderând împreună; statele sudice germane din afara Confederației au fost obligate să plătească despăgubiri mari în favoarea Prusiei. Austria a fost
Pacea de la Praga (1866) () [Corola-website/Science/331898_a_333227]
-
afacerile germane ("Kleindeutschland"). Regatul Prusiei astfel a devenit singura mare putere în rândul statelor germane. Confederația Germană a fost abolită. Confederația Germană de Nord a fost format ca o alianță militară cu cinci zile înainte de Pacea de la Praga, cu statele Germane de nord aderând împreună; statele sudice germane din afara Confederației au fost obligate să plătească despăgubiri mari în favoarea Prusiei. Austria a fost nevoită să recunoască dizolvarea Confederației germane, a fost de acord cu " noul dispozitiv German", fără participarea Austriei, și a
Pacea de la Praga (1866) () [Corola-website/Science/331898_a_333227]
-
devenit singura mare putere în rândul statelor germane. Confederația Germană a fost abolită. Confederația Germană de Nord a fost format ca o alianță militară cu cinci zile înainte de Pacea de la Praga, cu statele Germane de nord aderând împreună; statele sudice germane din afara Confederației au fost obligate să plătească despăgubiri mari în favoarea Prusiei. Austria a fost nevoită să recunoască dizolvarea Confederației germane, a fost de acord cu " noul dispozitiv German", fără participarea Austriei, și a promis să recunoască noua uniune a statelor
Pacea de la Praga (1866) () [Corola-website/Science/331898_a_333227]
-
ca o alianță militară cu cinci zile înainte de Pacea de la Praga, cu statele Germane de nord aderând împreună; statele sudice germane din afara Confederației au fost obligate să plătească despăgubiri mari în favoarea Prusiei. Austria a fost nevoită să recunoască dizolvarea Confederației germane, a fost de acord cu " noul dispozitiv German", fără participarea Austriei, și a promis să recunoască noua uniune a statelor germane de nord, condusă de Prusia, precum și anexările de viitor ale Prusiei din nordul Germaniei. Austria a renunțat la toate
Pacea de la Praga (1866) () [Corola-website/Science/331898_a_333227]
-
Pacea de la Praga, cu statele Germane de nord aderând împreună; statele sudice germane din afara Confederației au fost obligate să plătească despăgubiri mari în favoarea Prusiei. Austria a fost nevoită să recunoască dizolvarea Confederației germane, a fost de acord cu " noul dispozitiv German", fără participarea Austriei, și a promis să recunoască noua uniune a statelor germane de nord, condusă de Prusia, precum și anexările de viitor ale Prusiei din nordul Germaniei. Austria a renunțat la toate drepturile asupra Schleswig-Holstein în favoarea Prusiei, și s-a
Pacea de la Praga (1866) () [Corola-website/Science/331898_a_333227]
-
din afara Confederației au fost obligate să plătească despăgubiri mari în favoarea Prusiei. Austria a fost nevoită să recunoască dizolvarea Confederației germane, a fost de acord cu " noul dispozitiv German", fără participarea Austriei, și a promis să recunoască noua uniune a statelor germane de nord, condusă de Prusia, precum și anexările de viitor ale Prusiei din nordul Germaniei. Austria a renunțat la toate drepturile asupra Schleswig-Holstein în favoarea Prusiei, și s-a angajat să plătească Prusiei o contribuție de 20 de milioane de taleri prusaci
Pacea de la Praga (1866) () [Corola-website/Science/331898_a_333227]
-
de viitor ale Prusiei din nordul Germaniei. Austria a renunțat la toate drepturile asupra Schleswig-Holstein în favoarea Prusiei, și s-a angajat să plătească Prusiei o contribuție de 20 de milioane de taleri prusaci. Ca rezultat al înțelegerii, hegemonia din statele germane a trecut din Austria în Prusia.
Pacea de la Praga (1866) () [Corola-website/Science/331898_a_333227]
-
milioane de oameni în zona Amazonului, răspândiți în numeroasele așezări costiere. Până în 1900 populația a scăzut până la un milion iar la începutul anilor 1980 era mai mică de 200.000. Călătoriile lui Orellana au servit ca influență parțială pentru filmul german "Aguirre - Mânia lui Dumnezeu" (1972). Un prim scenariu scris de regizorul Werner Herzog l-a inclus intenționat pe Orellana în film dar ulterior a fost eliminat. În filmul "Indiana Jones și regatul craniului de cristal" (2008) Orellana, care s-a
Francisco de Orellana () [Corola-website/Science/331896_a_333225]
-
spiritul de solidaritate al românilor, au apelat la sprijinul acestor forțe militare pentru a opune rezistență unor eventuale acțiuni cu caracter represiv, cu atât mai mult cu cât în oraș se găseau și regimentele "68 Szolnok" (maghiar) și "73 Eger" (german). Încurajate de rapiditatea cu care cehii și-au declarat independența, trupele românești au procedat la organizarea unui corp expediționar care să să deplaseze în Ardeal, pentru a se pune la dispoziția noilor autorități române. Pe data de 30 octombrie 1918
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
regimente. La 1 noiembrie 1918 "Legiune Română din Praga" s-a constituit oficial din efectivele reduse ale celor trei regimente preponderent românești (la care s-au adăugat și români din Regatul României căzuți prizonieri) printr-o ședință în localul școlii germane, iar la 3 noiembrie în sala de gimnastică a acesteia, s-a sfințit drapelul românesc și s-a depus jurământul de credință față de națiunea română în forma stabilită de Consiliul Național Român Central, nou-înființat. Efectivele Legiunii care au numărat la
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
a fost contra echipei Atalanta pe 24 aprilie 2010. La finalul sezonului, echipa s-a împotrivit păstrării lui Arnautović, antrenorul José Mourinho motivând că "este o persoană fantastică, dar are atitudinea unui copil". La data de 4 iunie 2010, club german din Bundesliga, Werder Bremen, a confirmat transferul lui Arnautović de la Twente, acesta semnând un contract pe patru ani. Înainte de a juca a reușit să îl irite pe căpitanul echipei, Torsten Frings, acesta considerându-l pe Arnautović un "arogant". El a
Marko Arnautović () [Corola-website/Science/335535_a_336864]
-
Literare"”, „"Adevărul de joi"”, „"Zeflemeaua"” și „"Furnica"”, „"Adevărul"”, „"Războiul"”, „"Drapelul"” și „"Țivil-Cazon"”. Pe lângă satirizarea oamenilor politici ai timpului său și a personalităților culturale de atunci, , fervent antirăzboinic și filofrancez convins, a realizat o bogată operă în care a satirizat militarismul german și ororile războiului. Ca urmare a poziției sale contrară tendințelor politice ale vremii, a fost deportat în lagărul de la Folosire: , Bulgaria, pentru o perioadă de un an și jumătate. Salonul Internațional de Caricatură „"Nicolae Petrescu-Găină"” organizat anual sub patronajul Muzeului
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
personajele caricaturilor pe care le făcea. Pe lângă portretele caricaturizate pe diverse tematici cotidiene, Petrescu a făcut și caricaturi pe subiecte politice internaționale și militare. Astfel a făcut desene cu tematică inspirată din Al Doilea Război Balcanic și a satirizat militarismul german reprezentat de către Împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei și de Împăratul Franz Joseph al Austriei. Asemenea a satirizat pe Raymond Poincaré, George al V-lea al Regatului Unit, Nicolae al II-lea al Rusiei și Țarul Ferdinand I al
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
cu regele Ferdinand al Bulgariei și portretele "Bărbat cu șapcă, Comandorul" și câteva autoportrete aflate la Biblioteca Academiei Române la Cabinetul de stampe (mapa. 151, nr. 51-53). În data de 12 iunie 1918, el se afla în Bucureștiul ocupat de trupele germane fără a avea surse de trai. După primul război mondial, ținându-se cont de apartenența sa filofranceză și caricaturile antirăzboinice pe care le-a realizat, a fost decorat de către guvernul francez cu ordinul "Ofițer al Instrucțiunii Publice". La această decorație
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
în caricaturile "Cum am plecat" în Al Doilea Război Balcanic în vara anului 1913 și "Cum ne-am întors" din campania din Bulgaria. În perioada de neutralitate a României care s-a desfășurat între anii 1914 - 1916 a satirizat militarismul german, Găină fiind de fapt un filofrancez și patriot convins. Personajele înfățișate au fost împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei și împăratul Frantz Iosif al Austro-Ungariei. Caricaturile cu această tematică sunt: "„Cei doi cumetri se felicită de Anul Nou (1015
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
este cunoscută cu numele „Campania Europei Centrale”. La începutul anului 1945, desfășurarea luptelor erau în avantajul forțelor aliate din Europa. Pe frontul de vest, aliații occidentali obținuseră succese importante în octombrie, în Bătălia de la Aachen, iar în ianuarie respinseseră ofensiva germană din Ardeni. Înfrângerea germanilor în ultima lor ofensivă majoră în Ardeni, a dus la epuizarea resurselor lor, insuficiente pentru asaltul final al aliaților. Pierderile suferite de germani în luptele din Rhineland au slăbit și mai mult Wehrmachttul, lăsând pentru apărarea
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
spre Berlin. Sovieticii (cărora li se alăturaseră și Armata României după 23 august), au atacat prin Ungaria spre Cehoslovacia răsăriteană și s-au oprit temporar pe Linia Oder-Neisse. Înaintarea rapidă a sovieticilor pe frontul de răsărit a distrus numeroase unități germane cu experiență și a limitat puternic capacitatea lui Adolf Hitler de întărire a frontului de pe Rin. În aceste condiții, aliații occidentali și-au finalizat pregătirile pentru atacul final asupra interiorului Germaniei, iar victoria împotriva Reichului a devenit o țintă realizabilă
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
ocupat de Armata I franceză (Jean de Lattre de Tassigny). După cele trei grupuri de armată au reușit să alunge unitățile "Wehrmachtului" de pe malul vestic al Rinului, Eisenhower a regândit planurile pentru traversarea fluviului și declanșarea atacului în inima teritoriului german. Inițial, Eisenhower gândise să își conducă forțele până pe malul de vest al Rinului și să folosească fluviul ca pe o barieră naturală, care să îi apere sectoarele mai puțin puternice ale frontului să. Atacul principal trebuia dat după traversarea Rinului
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
bucura de renumele unui excelent organizator al luptelor de apărare, cucerit în special în timpul luptelor din Italia, el nu a avut în Germania resursele să construiască o linie defensivă puternică. În timpul luptelor de la vest de Rin până în martie 1945, forțele germane de pe frontul de vest fuseseră reduse la doar 26 de divizii organizate în trei grupuri de armată ("H", "B" și "G"). Pe frontul de vest erau trimise întăriri puține, de vreme ce OKH (Înaltul Comandament al Armatei) a concentrat principalul efort de
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]