52,251 matches
-
un azil de nebuni. Un nebun are o criză și strigă: Câte morți, Nick, Nick, Nick, al meu ești! La care am fost nespus de uluit căci nu putea nicicum să-mi știe numele. În nebunia lui îmi strigă iar: Ascultă, băiete! Am să-ți spun ce nu știi, unul pe nume Hawksmoor are să te sfredelească! Cei doi eroi curg unul în altul. Care e unul și care celălalt? La ce ne-ar folosi chiar dacă am ști? Tot ce vrem, în timp ce
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
atac". Timothy continuă să lucreze la circ până ce simte că și-a pierdut harul. Îmbătrânește, scrie cartea pe care suntem în curs de a o citi, și încheie prin a afirma: Nu mai am nevoie să deschid vechile cărți. Am ascultat muzica. Propozițiunea vrea să spună că ne-a ținut de mână câtă vreme căutam o ieșire din labirintul romanului English Music: am plutit printre sentimente și idei și am poposit pe pajiștea veșnic verde a sensibilității autorului. E o experiență
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
duce cu gândul la Peter Ackroyd însuși. Romanul se unduiește ca o apă stătătoare. Nu curge nimic, dar suprafața se agită. De-a lungul lui, cum spune Clement Harcombe, " Nu există nici trecut, nici viitor, Tim, ci doar noi doi ascultând muzica". Cei doi se despart, se apropie din nou. Visele sunt din ce în ce mai manieriste. Tatăl e acum magician și hipnotizator la circul Blackmore, unde era și când a cunoscut-o pe Cecilia. Edward Campion și Tim se revăd în Upper Harford
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pe cer. Ciudățenia afirmației apare abia mai târziu, când ne dăm seama că vorbele au fost scrise în epoca întunericului, poate într-o peșteră, într-o lume paralelă cu lumina, într-o realitate pe care locuitorii prezentului (cei ce-l ascultă pe Platon și-l surghiunesc în final) refuză s-o imagineze. Acel Platon imaginat de Ackroyd are la un moment dat o viziune a Pământului așa cum îl știm noi, foarte departe de a fi tocmai un diamant pe cer: după
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vechile mituri cu ironie tandră. Miracolul "comunicării instantanee și universale" n-are nicio noimă pentru locuitorii mileniului patru. Platon vorbește de parcă s-ar afla în Grecia antică (dacă e să punem situația într-o ecuație cunoscută nouă), iar oamenii îl ascultă fără să le pese că vorbele mor, că propozițiile ar trebui consemnate, că ar putea înfrânge spațiul și timpul născocind moduri de comunicare rapidă. Ackroyd închipuie o lume a tihnei, în care somnul e activitatea principală. E oare vorba de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
viitor când "totul va trebui rescris". Bradbury numește viitorul "o lume din ce în ce mai greu accesibilă". Face un scurt istoric începând cu Saussure: Există, așadar, langue, datorită căreia putem comunica, și mai există parole, care explică de ce nimeni nu se ostenește să asculte. Drept argument, dă o fugă la Paris, unde, ne spune el cu iubire deconstruc-tivistă, Hemnigway a scris o unică propoziție adevărată, Pound a scurtat drastic The Waste Land, iar Joyce l-a cunoscut pe Beckett și i-a cerut cu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai fericită. Pentru a folosi chiar imaginea lui Lessing, urechea ei a perceput din primii ani de viață muzica lui Chopin pentru pian acompaniată de tobele africane: Am crescut într-o fermă din Africa, am avut o copilărie extraordinară. O ascultam pe mama cântând Beethoven și Chopin la pian pe când în sat răsunau tobele: cele două tipuri de muzică se împleteau. Copil fiind, găseam alăturarea firească. Doar un adult percepe că tobele Africii și muzica lui Chopin nu aveau mare lucru
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mă caute, ca el. A venit la Londra și a cerut să cunoască un om de stânga. Erau toți cu alegerile, așa că mi l-au trimis mie. Eram dușmanul pentru el comunistul de stânga. Sigur că nu m-a prea ascultat. Pentru el eram o "trăznită". Pentru această autoare mai îndrăgostită de agora decât toți autorii contemporani intimitatea e nu atât sfântă cât nedeclarabilă, tabu. Literatura îi preia înțelesul, dar nu și culoarea, parfumul: Sigur că am jurnale, dar nu le
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
alea obsedate de Teorie". (p. 224) În Possession, de A.S. Byatt (alt roman pe multe voci și scris la mai multe conștiințe), un tânăr universitar invidiază pe cineva doar fiindcă se găsește în tabăra favorizată (pentru moment) a teoreticienilor. Helen ascultă cum explică Robyn că toate sunt represive și tiranice și trebuiesc deconstruite... (p. 225) Reacția ei e să se întristeze: M-a deprimat că se transmitea un mesaj așa de sec și de uscat celor mai tineri din public, care
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
s Book of Practical Cats e o imagine inedită în peisajul interior al temătorului Eliot, o imagine a lumii văzute prin ochii adultului care privește tandru la un copil, care și el, la rândul lui, uluit și amuzat la culme, ascultă istorii cu pisici. Încrâncenarea cronică a lui Eliot e înlocuită de o înșiruire de propoziții cu sens îndoielnic, de gânduri pisicești extrem de inventive și încântătoare. Limba lui Eliot nu mai e, cum spunea el, "dislocată" pentru a crea sensuri noi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Eliot știe să râdă și să-i facă pe alții să râdă, combinând vorbele pentru a obține cele mai fantastice ori sugestive nume, sau pentru a ne surprinde cu un gest comic. Întreg volumul este o surpriză presărată cu umor. Ascultând vocea lui Eliot înregistrată citind aceste poeme, nu mai avem nicio îndoială în ce privește degajarea lor. Prima (și ultima) oară în creația lui, suferința e absentă. Pisica e o ființă a bucuriei. Bucuria pe care a refuzat-o ființelor omenești o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
intensitatea poeziei. Alte poeme concentrează sensul și nu folosesc povestirea. From the Demolition Zone (Din aria de demolări) e un astfel de poem cu o teză de demonstrat. El compară literatura cu un medic care pansează răni, pune diagnostice, "ne ascultă inimile" cu stetoscopul, ne radiografiază, ne ia pulsul, care este "prezența utilă ce prelucrează simptomele noastre". Poezia e doctorul care ne ajută: Tu știi ce ne temem să rostim ca să nu fim auziți. Rostește tu. Smokers for Celibacy (Fumătorii, pentru
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de siguranță în actul scrisului: Ajutor! Mi-a ascuns documentul, și când încerc să-l regăsesc îmi spune că e deja în uz. Îmi schimbă mereu numele documentului. De ce nu vrea să apară Edit Menu? Nici nu vrea să mă asculte. Ajutor! "Ai operat schimbări care modifică macheta generală în stil normal. Vrei să salvezi?" Te rog nu ce-am modificat? Stratul de ozon? Ajutor! Dar Help refuză să mă ajute; mesajul mă scrutează fioros. Unele lucruri nu se pot anula
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
N-am să-mi revăd morții așa cum îi țin minte vii, decât în vise ori poem. Poemul devine un fel de prelungire a realului. Poeta continuă: S-au întâmplat atâtea, m-aș putea gândi la nesfârșit. Derulez iar istoria și ascult vocile din trecut. E mereu ceva nou de schimbat. Și visele mele ajung perfecte. Istoria, în sensul de povestire, e în mintea poetei și e pentru mintea cititorului. E în primul rând vorba de o povestire, nu numai de o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
au dus afară să vadă ultima oară grădina. Soarele de toamnă era orbitor. L-au pus binișor jos. Greul era mâhnirea, nu povara. Ceru să fie lăsat acolo. "Stânga-mprejur!" Străfulgerare a ce a fost cândva. Cum să nu-l asculți? Familia se conformează, cu stângăcie. Pe loc repaus. Mergeți. Așteptați înăuntru. Un fleac. L-au privit din casă cât a durat (cel mai greu, ne-au spus apoi) și l-au dus înapoi. Unii poeți Desperado cochetează cu disprețul, indiferența
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
spital și pe noi de la școală, ca să stăm cu ea în Arlington, Virginia. Viața mea culturală la vremea aceea consta din orele de artă pentru elevi sâmbăta dimineața, la galeria de pictură Corcoran din Washington, după care mergeam acasă și ascultam emisiunea de operă din matineu, de la opera metropolitană din New York, cu mătușa mea, mare iubitoare de operă. Era o femeie cultivată, cu multe cărți, lucru care m-a influențat puternic. Dintotdeauna am citit mult, chiar îmi amintesc că scriam poezie
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de tare că îi văd pe oamenii de știință ca vânători de tipare, când ei de fapt caută dovezi, că n-am mai citit-o cu voce tare în prezența lui, cu toate că e unul dintre poemele pe care auditoriul le ascultă cu cea mai mare plăcere. Cât despre iubire, nu... E poate dorința de a o oferi. LV. A Prayer for My Sons amintește, fie și doar ca titlu, de A Prayer for My Daughter a lui Yeats. Rescrierea e o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
convingere mascată". Faptul că sunt ori nu sunt conștient nu influențează procesul de creație. Asemenea opreliști și puncte de echilibru operează la nivelul semi-conștientului, iar scrisul doar acolo e cu putință. LV. Background Noises cere cititorului: "Oprește-ți mintea și ascultă". Nu te refugiezi în ironie. Poezia ta nu refuză compasiunea. Lirismul tău e grijuliu. Chiar și durerea ta e ascunsă sub un ecran de bună cuviință. Toate acestea sunt remarcabile, dată fiind dezlănțuirea indecenței din poezia Desperado. Cu pumnii strânși
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Ascultația trebuie să se realizeze în liniște deplină, într-o încăpere cu o temperatură de confort. Stetoscopul cu membrană, precum și apăsarea capsulei fără membrană la nivelul peretelui toracic înlătură frecvențele joase. Inițial, se reperează vârfului inimii prin palpare, apoi se ascultă toate focarele cordului, în ordinea menționată mai jos, de la apex la baza cordului sau invers. La persoanele peste 50 de ani este obligatoriu a se asculta arterele carotide, datorită riscului de ateroscleroză. În cazul în care se ascultă sufluri, se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
peretelui toracic înlătură frecvențele joase. Inițial, se reperează vârfului inimii prin palpare, apoi se ascultă toate focarele cordului, în ordinea menționată mai jos, de la apex la baza cordului sau invers. La persoanele peste 50 de ani este obligatoriu a se asculta arterele carotide, datorită riscului de ateroscleroză. În cazul în care se ascultă sufluri, se continuă ascultația spre axilă, vasele de la baza gâtului, etc. Focarele de auscultație 1 - mitral (apexian) în spațiul V i.c. stâng, pe l.m.c; 2 - tricuspidian
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
apoi se ascultă toate focarele cordului, în ordinea menționată mai jos, de la apex la baza cordului sau invers. La persoanele peste 50 de ani este obligatoriu a se asculta arterele carotide, datorită riscului de ateroscleroză. În cazul în care se ascultă sufluri, se continuă ascultația spre axilă, vasele de la baza gâtului, etc. Focarele de auscultație 1 - mitral (apexian) în spațiul V i.c. stâng, pe l.m.c; 2 - tricuspidian în spațiul V i.c. stâng, parasternal; 3 - Erb (Botkin-Erb) înspațiul III
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pulmonar în spațiul II i.c. stâng, parasternal; 5 - aortic în spațiul II i.c. drept, parasternal. Ascultația bolnavului se face în diferite poziții: decubit dorsal; decubit lateral stâng; poziție șezândă, cu trunchiul ușor aplecat anterior; ortostatism. Cordul stâng se ascultă în apnee postexpiratorie, iar cordul drept, în apnee postinspiratorie, după un efort fizic izometric (strângerea pumnilor)/izotonic (genoflexiuni), în decubit lateral stâng. Ascultarea valvelor aortice și pulmonare se face în ortostatism sau în poziție șezândă, cu trunchiul ușor aplecat în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cordul drept, în apnee postinspiratorie, după un efort fizic izometric (strângerea pumnilor)/izotonic (genoflexiuni), în decubit lateral stâng. Ascultarea valvelor aortice și pulmonare se face în ortostatism sau în poziție șezândă, cu trunchiul ușor aplecat în față. Insuficiența aortică se ascultă în poziție șezândă, cu mâinile ridicate deasupra capului, pentru a accentua regurgitarea diastolică din vase spre cord. Zgomotelor cardiace li se pot atribui următoarele caracteristici: intensitate care depinde de amplitudinea vibrațiilor; tonalitate care depinde de frecvență; timbru. În mod normal
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
descriu patru tipuri de zgomote: Zgomotul I intens, de tonalitate joasă, cu intensitate maximă în focarul mitralei și tricuspidei; Zgomotul II, de tonalitate înaltă, cu intensitate maximă în focarul pulmonarei; Zgomotul III, de tonalitate redusă, cu senzație palpatorie, poate fi ascultat la persoanele tinere; Zgomotul IV se ascultă fiziologic în copilărie. Între Z1 - Z2 se identifică mica tăcere care corespunde sistolei, iar între Z2 - Z1 marea tăcere care corespunde diastolei. Examenul aparatului cardiovascular trebuie să facă referire și la frecvența cardiacă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
intens, de tonalitate joasă, cu intensitate maximă în focarul mitralei și tricuspidei; Zgomotul II, de tonalitate înaltă, cu intensitate maximă în focarul pulmonarei; Zgomotul III, de tonalitate redusă, cu senzație palpatorie, poate fi ascultat la persoanele tinere; Zgomotul IV se ascultă fiziologic în copilărie. Între Z1 - Z2 se identifică mica tăcere care corespunde sistolei, iar între Z2 - Z1 marea tăcere care corespunde diastolei. Examenul aparatului cardiovascular trebuie să facă referire și la frecvența cardiacă centrală și periferică. Determinarea pulsului la nivelul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]