521,664 matches
-
să caut un titlu, mi-am zis că acest cuvînt, "Kafana" este un cuvînt destul de sugestiv, parcă-l vezi, parcă-l cunoști și în același timp este enigmatic. L-am scris în plus cu litera K, o literă străină limbii române, cu ceva amenințător, pentru că vine din alfabetul rus sau german, popoare cu care am fost adesea în război. Apoi are și o conotație metafizică, mi-am zis că cifra șapte este o cifră magică, există a șaptea pecete, poate fi
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
redescopere. Personaje, în general, inaderente la mediul în care trăiesc - fie că numim "mediu" țara sau orașul în care se desfășoară acțiunea, fie că ne "mutăm" la nivelul profesional ori relațional. Primul text, cu siguranță cel mai interesant pentru cititorul român, fie și numai din motive extraliterare, este Farsa, care dă și titlul volumului; acesta începe cu o parte în care personajul-narator descrie - cu participare și concizie, ceea ce e de notat - felul în care se trăia în România comunistă. Stilul sec
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
comunist și imediat după. Carmen Firan conduce atît prima povestire, cît și celelalte texte din volum cu rigoarea profesionistului, fără scăpări de stil și, foarte important, fără așa-numitele "burți" care atît de des sufocă epicul în prozele atîtor autori români obsedați de monumental (la noi, manie nu atît modernistă, cît comunistă la origine). Nu există deci cuvinte de prisos, totul este fixat în fraze de o teribilă claritate, și destine întregi șînt construite în numai cîteva zeci de pagini. O
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
Cronicar Moda plagiatului În numărul 138, OBSERVATOR CULTURAL semnalează un nou plagiat. Dna Carmen Mușat pune pe două coloane paginile 6-28 și 30-36 din manualul de Limba și literatura română pentru clasa a XII-a de la Editura Corint (2002), pagini aparținînd unuia dintre cei doi autori, și anume profesoarei Florina Rogalski, cu întinse fragmente din Limba română. Origini și dezvoltare, un volum al conf. dr. Maria Cvasnîi Cătănescu de la Editura
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
pe două coloane paginile 6-28 și 30-36 din manualul de Limba și literatura română pentru clasa a XII-a de la Editura Corint (2002), pagini aparținînd unuia dintre cei doi autori, și anume profesoarei Florina Rogalski, cu întinse fragmente din Limba română. Origini și dezvoltare, un volum al conf. dr. Maria Cvasnîi Cătănescu de la Editura Humanitas (1996), la origine un curs universitar. Cu foarte rare cuvinte sau sintagme în plus ori în minus, textele coincid. Chiar și temele indicate de dna Rogalski
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
contribuție modestă cantitativ în economia manualului. A propos de plagiat: un număr dublu (663-664) din revista franceză Critique se ocupă de istoria, formele și aspectele legislative ale plagiatului. Dacă tot sîntem într-o epocă de interes național pentru folosirea limbii române, să semnalăm și buletinul intitulat Limba română la radio și la televiziune care reproduce dezbaterile din CNA, cu sprijinul Academiei, pe tema cu pricina. Și cum informațiile culese din presa noastră sînt de obicei alarmante ori triste, să răsfoim și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
propos de plagiat: un număr dublu (663-664) din revista franceză Critique se ocupă de istoria, formele și aspectele legislative ale plagiatului. Dacă tot sîntem într-o epocă de interes național pentru folosirea limbii române, să semnalăm și buletinul intitulat Limba română la radio și la televiziune care reproduce dezbaterile din CNA, cu sprijinul Academiei, pe tema cu pricina. Și cum informațiile culese din presa noastră sînt de obicei alarmante ori triste, să răsfoim și o revistă de prin alte părți: Le
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
și devine, sub numele lui Zola, una din cele mai frumoase din Dijon, "rezervată adepților lui Epicur", după cum scrie un ziar local. "Doi tineri critici literari au părăsit redacția României literare pentru simplul motiv că refuzau să tămîieze ierarhiile literaturii române din anii comunismului", scrie dl C. Nistorescu în editorialul EVENIMENTULUI ZILEI din 23 oct. Dacă toate informațiile pe care dl C.N. își bazează articolele sînt la fel de corecte, atunci avem serioase îndoieli cu privire la onestitatea ziarului. Cei doi tineri critici literari nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
în schimb, critica de profil academic, dar îmi lipsea ocazia s-o practic. Două experiențe am încercat totuși, soldate ambele cu un eșec usturător. Pentru un eseu intitulat, e drept, teribilist și suficient, Observații asupra stilului de muncă al poporului român, unde glosam pe marginea cunoștințelor de sociologie dobândite la prelegerile lui Gusti și Stahl, am fost făcut pulbere de unul dintre șefii ideologici ai epocii, istoricul Mihai Roller. Mai rău, mult mai rău mi-a ieșit tentativa de colaborare cu
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
fost făcut pulbere de unul dintre șefii ideologici ai epocii, istoricul Mihai Roller. Mai rău, mult mai rău mi-a ieșit tentativa de colaborare cu o rubrică permanentă la "Revista literară". Încântat de un articol despre N. Iorga, din "Studentul român", Miron Radu Paraschivescu îmi propusese să țin o cronică literară regulată. Nu era chiar ce vroiam - pe-atunci mă interesau îndeosebi istoria și sociologia - dar Miron a stăruit în felul său febril și afectuos. În cele din urmă, am acceptat
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
care nici un alt coleg nu manifesta preferințe. Pe de altă parte, dispuneam de o formație istorică absentă la ceilalți și-mi făcusem lucrarea de licență pe o temă legată de secolul al XIX-lea (controversele privind originea și evoluția culturii române moderne). Nu neg existența unei anumite identificări cu "tipul" intelectualului pașoptist, mai degrabă decât cu unul sau altul anume dintre reprezentanții săi. E însă normal să te învestești în obiectul de studiu. În ce mă privește, am făcut-o cu
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
din Berlin a analizat revolta de la 17 iunie prin prisma documentelor Stasi (Securitatea Est-Germană). La Ministerul Securității au fost descoperite patru lăzi de aluminiu conținând documente care au intrat în atenția personală a ministrului, tov. Mielke (mă întreb dacă cercetătorii români au acces la hârtiile pe care le studia personal generalul Iulian Vlad). Printre acestea se afla un calendar al anului 1965 editat de poșta poloneză care mai conținea și o scurtă biografie a lui Chopin. De ce a ajuns un asemenea
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]
-
sistem. Elementele constitutive rămân aceleași, dar repoziționarea le permite să-și dezvăluie latura negativă, demonică. De aici obligativitatea prezenței diavolului, care facilitează zborul vrăjitoarelor spre locul de întâlnire, și odată cu el a întregului inventar de amănunte macabre, pe care scriitorul român a ales să le elimine, readucând sabatul mai aproape de funcționalitatea sa originară de sărbătoare a lunii. Primul argument ce încurajează o astfel de lectură îl furnizează chiar natura celor două personaje ale povestirii, un diavol cu acte în regulă și
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
Fl. Marian: "Precum turta asta-i dulce și o mănâncă toată lumea cu drag, așa și eu să fiu dulce și văzută la cine mă vede, cu cine vorbesc, unde șed și lucrez!" (Sărbătorile la români, I, București, Editura Fundației Culturale Române, p. 277). Vorbind despre chimia alimentară a textului caragialian, trebuie să observăm o răsturnare tipică a ritualului creștin: postul (pe care covrigul înmuiat în apă al bătrânei îl reprezintă cât se poate de fidel) este înlocuit cu un veritabil festin
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
opțiuni, de vreme ce ambele personaje au o identitate diurnă și o alta nocturnă, demonică iar transferul se produce odată cu ivirea zorilor, momentul specializat în anihilarea puterilor demonice, dar și punctul final al viselor. Mircea Eliade a semnalat, de altfel, preferința vrăjitoarelor române, numite și zâne, pentru "călătorii onirice" și întruparea lor în fete frumoase, îmbrăcate în alb și capabile să zboare. (Cf. Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, București, Humanitas, 1997, cap. 5 "Câteva observații asupra vrăjitoriei europene", p. 90-117.) Mai toți monografii
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
ani, să nu-i lipsească nimic și să fie ferit de agresivitatea intolerantă a semenilor. Astfel, complicata și dureroasa poveste romantică a poetului s-a împletit cu un miracol de bunătate și înțelegere. Să fie o întîmplare? Ediția în limba română a volumului alcătuit de Alain Préaux, (tradusă de Irina Airinei, îngrijită de Hans Herbert Gruenwald și Adina Kenereș, cu o prefață de Andrei Corbea) urmează să apară în curînd la Editura Compania. Din acest volum, publicăm în avanpremieră fragmente din
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
architectural”, consideră Claudiu Șarpe. Pe plan internațional, muzicianul craiovean a colaborat cu artiști recunoscuți, precum Michel Camilo, Chucho Valdez, Eddie Floid, Anthony Jackson, Edna etc. Stilul său muzical va reveni, prin parteneriatul cu proiectul Craiova 2021, și în atenția publicului român. Din lumea realităților migrației Cartea „Trăirea pe interval”, scrisă de Alina Cozan, abordează una dintre cele mai stringente realități europene, cu multe aspecte rămase încă nerezolvate: migrația. Fenomen cu care se confruntă multe dintre popoarele lumii, migrația marchează societățile fie
Cultură si spiritualitate () [Corola-website/Journalistic/296324_a_297653]
-
Deși anul acesta se împlinesc 60 de ani de la moartea lui , figura sa continuă să domine fără rival cultura muzicală românească. Din fericire, anii din urmă au adus o recunoaștere internațională tot mai largă a marelui compozitor român, această întârziere în afirmarea pe plan mondial a creației sale fiind probabil un tribut plătit celebrității violonistului , a cărui glorioasă carieră interpretativă a determinat „etichetarea” sa ca solist. Când ecourile prezențelor sale pe podiumul de concert s-au stins, odată cu
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
ca solist. Când ecourile prezențelor sale pe podiumul de concert s-au stins, odată cu generația celor care l-au ascultat cântând, atenția s-a îndreptat în fine către partiturile compozitorului George Enescu. Și nu mă refer aici la fabuloasele „Rapsodii române”, preluate imediat după compunere în repertoriul marilor dirijori și al marilor orchestre, ci la partituri de mare complexitate, care relevă mult mai mult decât abilitățile de orchestrator sau de prelucrare a tematismului folcloric arătate de tânărul autor al „Rapsodiilor”. Opera
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
de violonist concertist s-a cantonat pe un repertoriu cerut de impresari, de dirijori, de organizatorii concertelor, de îndată ce a început să fie invitat ca dirijor a ales să promoveze muzica românească, introducând în programele sale de concert piese ale maeștri români, care altminteri nu ar fi avut nici o șansă de a fi descoperiți de publicul larg. Mai mult decât atât, el i-a susținut pe tinerii compozitori încă din anii premergători primului război mondial, când a înființat Premiul de Compoziție „George
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
de o recompensă materială oferită din propriile sale venituri. Și tot legat de devotamentul lui Enescu față de muzica românească trebuie subliniat faptul că el a acceptat să se implice cu întregul său prestigiu și cu toată energia în Societatea Compozitorilor Români, la care a fost membru fondator și Președinte, contribuind astfel la organizarea prezenței muzicii românești în viața culturală națională și străină, contribuind la securizarea unor venituri pentru compozitori, la tipărirea și difuzarea de partituri, la organizarea breslei compozitorilor români. Și
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
Compozitorilor Români, la care a fost membru fondator și Președinte, contribuind astfel la organizarea prezenței muzicii românești în viața culturală națională și străină, contribuind la securizarea unor venituri pentru compozitori, la tipărirea și difuzarea de partituri, la organizarea breslei compozitorilor români. Și, amară ingratitudine, peste ani el a fost eliminat din Societatea Compozitorilor, pe care a creat-o și a condus-o din 1921 până la reformarea ei pe model sovietic, pe motiv că nu a depus o cerere de adeziune în
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
Compozitorilor, pe care a creat-o și a condus-o din 1921 până la reformarea ei pe model sovietic, pe motiv că nu a depus o cerere de adeziune în noua Uniune, conform regulamentului... Aceeași soartă a avut-o elita muzicienilor români, printre care Dinu Lipatti, Constantin Brăiloiu, Marcel Mihalovici etc. Iar încurajarea arătată de el compozitorilor s-a răsfrânt, desigur, și asupra interpreților, fie prin recomandarea acestora în fața diferiților impresari, profesori sau instituții, fie prin colaborarea cu asemenea muzicieni în cadrul unor
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
o obositoare călătorie la Dorohoi, pentru a se reculege la mormintele părinților, luându-și adio de la Moldova sa natală, scriind chiar un testament în care își exprima dorința de a fi înmormântat la Tescani. A păstrat pașaportul românesc și cetățenia română, deși zecile de ani petrecuți la Paris i-ar fi dat demult dreptul la cetățenia franceză. Mai mult, nu a dorit să accepte înlocuirea vechiului său pașaport care purta însemnele regalității nici când Ambasada României i l-a anulat, oferindu
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
loc de odihnă și creație (vila „Luminiș” de la Sinaia) sau sediu al compozitorilor și (după cum a adăugat Maruca Cantacuzino) al Muzeului dedicat lui George Enescu (Palatul de pe Calea Victoriei). Era de o demnitate extraordinară. Este binecunoscută modestia sa, iar elogiul muzicienilor români și al elitei societății românești, manifestat prin organizarea unui concert omagial completat cu decernarea unei înalte decorații, la împlinirea vârstei de 60 de ani, a fost respins, compozitorul lipsind de la acel eveniment. Există nenumărate mărturii de la colaboratorii și elevii săi
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]