521,664 matches
-
aici doar două dintr-un șir de hotărâri memorabile: decretarea zilei de 28 iunie 1940 ca „zi de ocupație, nu de eliberare a Basarabiei” (2010) și revenirea la prevederea Declarației de Independență, potrivit căreia „limba oficială în Republica Moldova este limba română”, decizie validată de Curtea Constituțională în decembrie 2013. Asemenea hotărâri, care poartă girul autorității Academiei de Științe a Republicii Moldova, au avut rolul de a restabili adevărul istoric și de a contribui la întărirea concordiei în societatea moldovenească Ele rămân, cu
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
în Rusia), învățatul Nicolae Comnen Papadopol (trimis pe lângă Papa Clement al XI-lea). Per ansamblu, Curtea domnească din București a concentrat în acele vremuri cea mai intensă activitate diplomatică din Europa de sud-est, cu stolnicul Constantin Cantacuzino dirijând corespondența domnului român cu suveranii creștini. Tradiția diplomatică românească a continuat și înregistra, la mijlocul secolului al XIX-lea, o altă personalitate notabilă: Ion Ghica (1816-1897). Revoluționar pașoptist, prinț, politician și diplomat, acesta are meritul de a fi pledat cauza unirii românilor de la Constantinopol
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
corespondența domnului român cu suveranii creștini. Tradiția diplomatică românească a continuat și înregistra, la mijlocul secolului al XIX-lea, o altă personalitate notabilă: Ion Ghica (1816-1897). Revoluționar pașoptist, prinț, politician și diplomat, acesta are meritul de a fi pledat cauza unirii românilor de la Constantinopol până la Londra. Cariera sa diplomatică include un post foarte important, acela de reprezentant al statului la Londra, unde a activat în interesul României aproape un deceniu. Aceeași perioadă istorică remarcabilă pentru devenirea statului roman modern evidențiază și cariera
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
material dedicat personalității lui Kogălniceanu. În zorii secolului XX se remarca în arealul diplomatic Dumitru (Take) Ionescu (1858-1922), renumit în epocă pentru abnegația pusă în slujba interesului național. Take Ionescu a susținut din tinerețe, constant, idealul de unitate al poporului român. Remarcabilă rămâne în istoria politicii externe românești activitatea diplomatică depusă de Take Ionescu pentru întemeierea „Micii Înțelegeri”, prima alianța defensivă regională cu participarea unor state din Europa Centrală și Balcani. Cheia de boltă a activității diplomatice remarcabile a lui Take
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
boltă a activității diplomatice remarcabile a lui Take Ionescu o reprezintă Tratatul de la Versailles și implicit asigurarea securității frontierelor naționale ale statelor mici și mijlocii din Europa centrală și de sud - est. Pe parcursul carierei sale de excepție, omul de stat român s-a deplasat în numeroase rânduri în capitalele marilor țări europene pentru a pleda cauza României. La loc de frunte în galeria marilor diplomați români se află, fără îndoială, Nicolae Titulescu (1882-1941). În perioada 1928-1936, a fost de mai multe
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
din Europa centrală și de sud - est. Pe parcursul carierei sale de excepție, omul de stat român s-a deplasat în numeroase rânduri în capitalele marilor țări europene pentru a pleda cauza României. La loc de frunte în galeria marilor diplomați români se află, fără îndoială, Nicolae Titulescu (1882-1941). În perioada 1928-1936, a fost de mai multe ori ministru de Externe al României, iar începând cu anul 1921 a fost ca delegat țării noastre la „Liga Națiunilor” (predecesoare a ONU), fiind ales
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
Brâncuși, Ion C. Brătianu, Liviu Ciulei. Academia Română a avut de asemeni la conducere, de-a lungul timpului, o pleiadă de ilustre personalități românești din toate domeniile, care și-au adus o contribuție remarcabilă la progresul României. În 1879, Societatea Academică Română a fost declarată, printr-o lege specială, institut național, sub numele de Academia Română. Ca for de consacrare, pilon important în cercetarea românească și participant activ la viața societății, Academia Română a reunit dintotdeauna personalități marcante din țară și din străinătate, din
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
și oameni de stat. Ion Heliade-Rădulescu a condus Academia Română în perioada 1867-1870. Se remarcase în societatea românească drept unul dintre cei mai reputați scriitori, filologi și oameni politici. Considerat uni important ctitor al culturii naționale (a militat pentru unificarea limbii române), a fost membru fondator al Academiei Române și primul său președinte. Un reprezentant e seamă al științelor exacte, economistul și matematicianul Ion Ghica, a fost o personalitate marcantă a celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. A fost
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
primul său președinte. Un reprezentant e seamă al științelor exacte, economistul și matematicianul Ion Ghica, a fost o personalitate marcantă a celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. A fost din 1874 membru titular al Societății Academice Române și președinte al acesteia, apoi, după ce instituția a fost redenumită Academia Română, a fost președinte în mai multe rânduri (1879-1882, 1884-1887, 1890-1893 și 1894-1895). Din domeniul marilor oameni de stat ai României s-a aflat în fruntea Academiei Române Mihail Kogălniceanu, în
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
unul dintre cei mai importanți oameni politici ai vremii sale, cu rol central în evenimente naționale majore ca Unirea Principatelor și declararea Independenței de stat a țării. Între anii 1907-1910 s-a aflat la cârma celui mai prestigios for academic român reputatul inginer Anghel Saligny, unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, întemeietor al ingineriei românești. A realizat o capodoperă inginerească, sistemul de poduri de la Cernavodă, cea mai grandioasă de acest
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
biolog și botanist Traian Săvulescu, anterior membru corespondent al instituției, fondatorul școlii naționale de fitopatologie. Remarcabil este faptul că, în anul 1956, ca un gest reparator față de desființarea Academiei de Științe din România și integrarea sa în Academia Republicii Populare Române, Traian Săvulescu, în calitate de președinte al Academiei, a organizat ședința de constituire a Asociației Oamenilor de Știință din România. Un alt matematician de talie internațională, Miron Nicolescu, s-a aflat în fruntea Academiei Române între 1966-1975, după ce fusese anterior membru titular încă
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
ani, ale revistei „Balcanii și Europa” o poziționează în rândul celor mai respectate publicații din România. Alături de Diaspora 20 de ediții ale Suplimentelor noastre Una dintre remarcabilele inițiative editoriale ale revistei „Balcanii și Europa” o constituie seria de Suplimente dedicate românilor de peste hotare - Marea Britanie, Germania, Franța, Belgia, Olanda, Spania și Italia. În cele peste 20 de ediții ale acestor publicații apărute în condiții grafice deosebite a fost abordată problematica foarte complexă a compatrioților noștri care trăiesc și muncesc peste hotare. Suplimentele
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
ale pieței muncii, coagularea românilor în jurul Bisericii Ortodoxe. Am reușit să ne constituim într-un ghid util pentru conaționalii noștri, alăturându-ne demersului național de a-i îndemna pe românii care sunt în străinătate să se înscrie în evidența autorităților române, acțiune necesară deopotrivă lor și țării natale. Întotdeauna am militat consecvent pentru întoarcerea lor acasă. De asemeni, am publicat un Supliment destinat românilor din jurul granițelor României, minorităților românești din țări ca Serbia, Bulgaria, Ucraina, Grecia, Macedonia sau Ungaria, cărora le-
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
național de a-i îndemna pe românii care sunt în străinătate să se înscrie în evidența autorităților române, acțiune necesară deopotrivă lor și țării natale. Întotdeauna am militat consecvent pentru întoarcerea lor acasă. De asemeni, am publicat un Supliment destinat românilor din jurul granițelor României, minorităților românești din țări ca Serbia, Bulgaria, Ucraina, Grecia, Macedonia sau Ungaria, cărora le-am dedicat o preocupare specială și constantă și în paginile revistei „Balcanii și Europa”. Editarea și distribuirea Suplimentelor au avut un larg ecou
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
Eu aparțin spațiului românesc, iubesc Moldova, creez pentru binele ei și nu am fost tentat să renunț la ea nici măcar pentru un colț de Rai, fiindcă aici a coborât Luceafărul”. La 31 mai 2008 susține primul său concert la Ateneul Român, marcând astfel împlinirea unui vis nutrit de multă vreme. Cu aceeași ocazie, în România îi sunt editate un CD și albumul „În oglinda clipelor”. De atunci, a revenit periodic în țara noastră, iar la 25 noiembrie 2012 a susținut un
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
nutrit de multă vreme. Cu aceeași ocazie, în România îi sunt editate un CD și albumul „În oglinda clipelor”. De atunci, a revenit periodic în țara noastră, iar la 25 noiembrie 2012 a susținut un spectacol aniversar, tot la Ateneul Român, sub titlul Toamnă romantică. La începutul acestui an, la 27 ianuarie 2017, la magazinul „Muzica” din București a fost lansat un nou album - „Mari Succese” - care cuprinde, potrivit compozitorului, „piese ce au rezistat timpului” și „au trecut hotarele multor continente
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
în componența României. Tatăl meu era brigadier pe terenurile agricole. A rămas brigadier și după venirea românilor, în vara anului 1941. Din vara aceea, aveam patru ani, mi-au rămas primele sunete ale unui cântec de război fredonat de soldați români veniți peste Nistru. Unul dintre ei mă ținea în brațe când cânta. Era mai degrabă un cântec de jale, pentru că războiul a însemnat o tragedie generală. Refrenul mi-a rămas întipărit în memorie: „Hai, hai, Munții Carpați! Plângeți voi, surori
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
de Federația Internațională de Handbal cea mai bună jucătoare a Campionatului, românii s-au simțit mândri, entuziasmați de noua performanță remarcabilă a tricolorelor.În spatele acestor succese stau deopotrivă munca sportivilor și suportul financiar din partea sponsorului care crede în forțele sportivilor români. Iar când vorbim despre handbalul românesc, „NIRO Investment Group” sau pe scurt „NIRO”, emblemă purtată pe tricou, a devenit un nume indisolubil legat de ascensiunea acestui sport. Este de notorietate faptul că încă din anul 2010 „NIRO Investment Group”, din
Handbalistele noastre pe podiumul învingătoarelor () [Corola-website/Journalistic/296364_a_297693]
-
NIRO”, emblemă purtată pe tricou, a devenit un nume indisolubil legat de ascensiunea acestui sport. Este de notorietate faptul că încă din anul 2010 „NIRO Investment Group”, din îndemnul președintelui său, dl. Nicolae Dumitru, a devenit partener oficial al Federației Române de Handbal, susținând financiar cele două echipe naționale, băieți și fete, seniori. Rezultatele nu au întârziat: în decembrie 2010, Cristina Neagu a fost performera echipei naționale, care a participat cu succes la Campionatul European feminin din Danemarca și Norvegia, fiind
Handbalistele noastre pe podiumul învingătoarelor () [Corola-website/Journalistic/296364_a_297693]
-
parte din Programul Operațional Regional destinat investițiilor în infrastructura de sănătate din România. Demararea acestui important proiect strategic a devenit o prioritate națională, având în vedere că țara noastră se află pe ultimele locuri în clasamentul sistemelor sanitare europene. Guvernul român a primit toate asigurările de la oficialii Comisiei Europene cu privire la îndeplinirea acestui proiect public de anvergură internațională. Spitalele românești sunt construite în proporție de 70 la sută înainte de anul 1900. Multe dintre ele nu mai pot fi aduse la standardele instituțiilor
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
în alte țări cu un sistem sanitar de urgență evoluat tehnic și uman. Statistica arată că, în 10 ani, 14.000 de medici au plecat din țară pentru a lucra în clinici din occident. Pentru pregătirea acestor cadre medicale, statul român a cheltuit 3,5 miliarde de euro. Prin urmare, eficiența profesională ar fi pusă mai mult în valoare prin logistica medicală de ultimă generație, iar intervențiile și tratamentele aplicate de medici ar putea deveni virtute supremă în momentele de cumpănă
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
Societatea Română de Radiodifuziune, componentă fundamentală a istoriei României contemporane și a societății românești, este alături de români din anul 1928. Astăzi, instituția traversează o perioadă fastă, axată pe modernizare permanentă, pe viziune și pe o serioasă proiecție în ce privește viitorul. Președintele director general
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
componentă fundamentală a istoriei României contemporane și a societății românești, este alături de români din anul 1928. Astăzi, instituția traversează o perioadă fastă, axată pe modernizare permanentă, pe viziune și pe o serioasă proiecție în ce privește viitorul. Președintele director general al Societății Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, detaliază pentru revista noastră unele dintre reperele activității SRR. Cum se prezintă astăzi Societatea Română de Radiodifuziune, ca instituție publică ce-și desfășoară activitatea pe o piață concurențială acerbă? Radio România este unul dintre cele mai
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
o perioadă fastă, axată pe modernizare permanentă, pe viziune și pe o serioasă proiecție în ce privește viitorul. Președintele director general al Societății Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, detaliază pentru revista noastră unele dintre reperele activității SRR. Cum se prezintă astăzi Societatea Română de Radiodifuziune, ca instituție publică ce-și desfășoară activitatea pe o piață concurențială acerbă? Radio România este unul dintre cele mai stabile servicii publice din Europa. Credem că facem bine ceea ce facem, pentru că Radio România are un proiect, știm încotro
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
profit de 7,7 milioane de lei. Care este locul pe care îl ocupă SRR printre ceilalți difuzori și ce întreprindeți pentru a menține performanțele? Urmare a eforturilor pe care le întreprindem, posturile noastre sunt pe locul întâi în preferințele românilor, cu o cotă de piață de peste 30%. Aproape cinci milioane de ascultători aleg zilnic unul dintre cele 14 posturi ale Radio România - Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor, Radio România Internațional, Radio 3Net
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]