521,664 matches
-
o frecvență la Râmnicu-Vâlcea, iar pentru Radio Timișoara - o frecvență la Petroșani. Dintre acestea, la Cluj, Radio România va emite un program pentru minorități. Se va folosi modelul testat cu succes la Târgu-Mureș, unde, după după separarea programului în limba română de programul dedicat minorităților, pe două frecvențe distincte, audiența a crescut cu 80%. În ceea ce privește dezvoltarea online a SRR, vom construi o platformă pe care noi ne-o dorim puternică, ușor de accesat, complexă dar prietenoasă și extrem de utilă consumatorului de
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
digitalizare a arhivei. Este vorba despre modernizarea în continuare a ceea ce se cheamă „Arhiva de Aur” a Radio România, pentru că deținem un patrimoniu spectaculos care trebuie făcut accesibil și pe care trebuie să-l întoarcem publicului. Cum vedeți viitorul Societății Române de Radiodifuziune? Radioul Public va continua să fie, ca și până acum, vertical, serios, dedicat misiunii sale publice, credibil și extrem de puternic în peisajul media. Radio România se va raporta și în continuare exclusiv la români. În viața și activitatea
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
Cum vedeți viitorul Societății Române de Radiodifuziune? Radioul Public va continua să fie, ca și până acum, vertical, serios, dedicat misiunii sale publice, credibil și extrem de puternic în peisajul media. Radio România se va raporta și în continuare exclusiv la români. În viața și activitatea de zi cu zi a Radioului Public, cuvântul cheie este performanța. Tocmai de aceea preconizăm abordarea transmisiei digitale a posturilor, date fiind avantajele acesteia. După cum se știe, pe o frecvență analogică se duce un canal de
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
În fiecare an, pe 29 iulie, este celebrat Imnul Național al României - „Deșteaptă-te române!”.Acest simbol al unității Revoluției Române a fost cântat pentru prima dată în Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
În fiecare an, pe 29 iulie, este celebrat Imnul Național al României - „Deșteaptă-te române!”.Acest simbol al unității Revoluției Române a fost cântat pentru prima dată în Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
Bălcescu numind acest imn „o adevărată Marsilieză românească”. De-a lungul timpului, Imnul i-a însuflețit pe români în timpul Războiului de Independență, în primul război mondial și la Marea Unire din 1918, precum și în al doilea război mondial. „Deșteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov din 15 noiembrie 1987 și în timpul Revoluției din 1989. Imediat după acest moment, „Deșteaptă-te române!” a fost
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
Deșteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov din 15 noiembrie 1987 și în timpul Revoluției din 1989. Imediat după acest moment, „Deșteaptă-te române!” a fost ales Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991, care arată că Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului. 800 de ani de la semnarea „Magna Carta Libertatum” La 15
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
Maramureșul de Nord), astăzi în număr de peste 400.000, să fie urmașii unor oameni care au fost nevoiți să treacă teste dure de supraviețuire identitară, reușind, ei și urmașii lor, generație după generație, să-și păstreze credința, apartenența la națiunea română, spiritualitatea și tradițiile. Trecut zbuciumat În condițiile în care au apărut zorii unor timpuri mai bune pentru toate minoritățile din Ucraina, și românii speră că măsurile ce vor fi luate în noul context vor asigura continuitatea procesului de păstrare a
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
identității lor, de promovare a tradițiilor și obiceiurilor strămoșești. Se cunoaște că până nu demult, acest lucru a fost anevoios; relațiile dintre România și Ucraina aveau ca fundament suspiciunea, dezacordurile, mentalitățile închistate. Aceste rivalități s-au răsfrânt mult timp asupra românilor din interiorul statului ucrainean, supuși divizărilor, discriminărilor, resentimentelor. Chiar în anul 2014, studiile, cercetările, analizele, precum și reportajele și documentarele realizate de mass-media românești arătau că românii din Ucraina se simțeau abandonați, uitați, pe de o parte, de țara-mamă, iar pe
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
un moment dat finanțarea publicației „Zorile Bucovinei”, din cauza conținutului... naționalist). În aceste condiții, an de an, tot mai mulți părinți și-au dat copiii la școli ucrainene, considerând că astfel le vor oferi mai multe șanse în viitor, iar limba română se aude din ce în ce mai rar... Provocările prezentului De la aceste repere nefericite pornea reluarea unor relații mult mai cordiale între România și Ucraina, odată cu schimbarea direcției politice a Kievului, spre valorile occidentale. Din păcate, nici nu au apucat să spere etnicii români
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
română se aude din ce în ce mai rar... Provocările prezentului De la aceste repere nefericite pornea reluarea unor relații mult mai cordiale între România și Ucraina, odată cu schimbarea direcției politice a Kievului, spre valorile occidentale. Din păcate, nici nu au apucat să spere etnicii români la o viață mai bună odată cu întoarcerea țării vecine spre Europa occidentală, că Ucraina a fost lovită de anexarea Crimeii, intrând într-o perioadă de instabilitate explozivă care se menține și astăzi. În aceste condiții, pașii spre normalizarea abordării problematicii
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
statul ucrainean se preconizează a fi mai lenți. Dar vor fi. Acest lucru este imperios necesar dacă țara își dorește să adere la valorile vestice. Iar problemele nu sunt puține: accesul la învățământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în administrație și în justiție, finanțarea activităților asociațiilor minorității române, mass-media în limba română, păstrarea identității religioase, reprezentarea la nivelul administrației, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăților care au aparținut comunității românești sunt doar câteva dintre subiectele dureroase pentru români, care
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
fi. Acest lucru este imperios necesar dacă țara își dorește să adere la valorile vestice. Iar problemele nu sunt puține: accesul la învățământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în administrație și în justiție, finanțarea activităților asociațiilor minorității române, mass-media în limba română, păstrarea identității religioase, reprezentarea la nivelul administrației, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăților care au aparținut comunității românești sunt doar câteva dintre subiectele dureroase pentru români, care s-au perpetuat și care nu-și vor găsi rezolvarea
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
imperios necesar dacă țara își dorește să adere la valorile vestice. Iar problemele nu sunt puține: accesul la învățământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în administrație și în justiție, finanțarea activităților asociațiilor minorității române, mass-media în limba română, păstrarea identității religioase, reprezentarea la nivelul administrației, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăților care au aparținut comunității românești sunt doar câteva dintre subiectele dureroase pentru români, care s-au perpetuat și care nu-și vor găsi rezolvarea pe termen scurt, necesitând
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
limbii române în administrație și în justiție, finanțarea activităților asociațiilor minorității române, mass-media în limba română, păstrarea identității religioase, reprezentarea la nivelul administrației, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăților care au aparținut comunității românești sunt doar câteva dintre subiectele dureroase pentru români, care s-au perpetuat și care nu-și vor găsi rezolvarea pe termen scurt, necesitând eforturi susținute. Speranțe pentru viitor Asociația „Convergențe Europene” din București a adus în atenția oficialităților o serie de probleme perpetuate în timp și care se
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
plan de învățământ „moldovenesc” pentru școlile românofone din regiunea Odesa, separat de cel dedicat școlilor românești din Transcarpatia și Cernăuți; divizarea comunității românești în români și „moldoveni”, prin tolerarea și, pe alocuri sprijinirea unor „moldoveniști”; „moldovenizarea” școlilor și a elevilor români din regiunea Odesa, fenomen pe care statul ucrainean, chiar dacă oficial nu-l încurajează, nici nu-l împiedică; slaba calitate a manualelor școlare puse la dispoziție de statul ucrainean școlilor românești din cele trei regiuni; lipsa unor facultăți pedagocice sau a
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
statul ucrainean, chiar dacă oficial nu-l încurajează, nici nu-l împiedică; slaba calitate a manualelor școlare puse la dispoziție de statul ucrainean școlilor românești din cele trei regiuni; lipsa unor facultăți pedagocice sau a unor linii de studiu în limba română la Ujgorod, Ismail și Cernăuți (în Transcarpatia, de exemplu, etnicii maghiari au astfel de facultăți și linii de studiu, unde sunt pregătiți viitorii învățători pentru comunitatea maghiară din regiune); ucrainizarea școlilor; nerecunoașterea de către Ucraina a diplomelor obținute de studenții care
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
de studiu, unde sunt pregătiți viitorii învățători pentru comunitatea maghiară din regiune); ucrainizarea școlilor; nerecunoașterea de către Ucraina a diplomelor obținute de studenții care au absolvit studiile în România; numărul foarte mic de locuri cu bursă alocate de România tinerilor etnici români din Ucraina care vor să studieze în universități românești; dificultățile birocratice în introducerea manualelor școlare și a literaturii artistice românești (și nu numai) în Ucraina. Exemplele ar putea continua. În condițiile în care autoritățile din țara vecină nu vor veni
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
dificultățile birocratice în introducerea manualelor școlare și a literaturii artistice românești (și nu numai) în Ucraina. Exemplele ar putea continua. În condițiile în care autoritățile din țara vecină nu vor veni în întâmpinarea comunității din proprie inițiativă, eforturile generațiilor de români, adaptate la noile realități, trebuie să continue, întrucât soluții există. Dar cel puțin de acum încolo există speranța că, odată cu depășirea situației dificile în care se află Ucraina din pricina acțiunilor Rusiei, românii din țara vecină și-ar putea reface viețile
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
angajându-se abia acum ca în următorii ani să implementeze măsurile necesare în domeniu, iată cum sunt tratați ucrainenii din România: interesele religioase ale celor circa 50.000 de minoritari ucraineni sunt reprezentate de Vicariatul Ortodox Ucrainean al Bisericii Ortodoxe Române, care cuprinde 25 de parohii, precum și de Vicariatul General Ucrainean al Bisericii Greco-Catolice; asigurarea necesităților de informare ale etnicilor ucraineni din România se face pe calea realizării emisiunilor de radio în limba ucraineană, difuzate de posturile de radio regionale din
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
de ucraineni, limba și literatura ucraineană sunt predate ca materie de studiu; pe baza legislației actuale, există două organizații etnice ucrainene, una dintre ele reprezentată în Parlamentul de la București; ucrainenii din România beneficiază de un sprijin financiar consistent din partea statului român. Românii din Ucraina au pentru ce să lupte cu timpul și vitregia vremurilor. În regiunea Cernăuți funcționează 70 de școli cu predare în limba română, la care se adaugă 15 unități de învățământ mixte, în Transcarpatia (între Tisa și Carpații
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
în Parlamentul de la București; ucrainenii din România beneficiază de un sprijin financiar consistent din partea statului român. Românii din Ucraina au pentru ce să lupte cu timpul și vitregia vremurilor. În regiunea Cernăuți funcționează 70 de școli cu predare în limba română, la care se adaugă 15 unități de învățământ mixte, în Transcarpatia (între Tisa și Carpații ucraineni, la granița cu România) există 11 școli cu predare în limba română și două școli mixte. Românii sunt bine coagulați și în asociații și
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
vremurilor. În regiunea Cernăuți funcționează 70 de școli cu predare în limba română, la care se adaugă 15 unități de învățământ mixte, în Transcarpatia (între Tisa și Carpații ucraineni, la granița cu România) există 11 școli cu predare în limba română și două școli mixte. Românii sunt bine coagulați și în asociații și organizații care îi reprezintă și le susțin interesele, una dintre cele mai importante fiind Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina”. Conducerea acesteia a mulțumit oficial „patriei istorice” pentru
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
cel al lui Constantin Brâncuși, sculptorul de geniu care s-a născut în urmă cu 140 de ani în Hobița Gorjului. Există și astăzi (din păcate, într-o stare deplorabilă), casa părintească, ilustrând parcă destinul acstui unic artist, universal, dar român prin excelență, prin ceea ce a creat, prin felul în care și-a asumat soarta, prin înțelegerea, dar mai ales prin neînțelegerea cu care a fost privit și tratat, mai ales de către conaționalii săi. După ce urmează clasele primare la școala din
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
versiune a celebrului său „Sărut”. Prietenia sa cu Apollinaire, Leger, Modigliani, Duchamp contribuie enorm la definirea concepției sale artistice, la relevarea originalității sale, la punerea în evidență a zestrei sale de sensibilitate, care nu este alta decât aceea a țăranului român dintotdeauna. Lucrările sale trezesc interesul în lumea largă, astfel încât, în 1914, deschide o expoziție la New York, unde este apreciat, se pare, la valoarea sa adevărată, multe sculpturi fiindu-i achiziționate. Asta nu înseamnă că a fost scutit de conflictele cu
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]