521,664 matches
-
Ezra Pound, a dus, printre altele, la ridicarea cotei financiare a lucrărilor sale. Asta nu l-a împiedicat pe marele artist să lucreze pentru neamul și țara sa. Complexul de la Târgu Jiu, dedicat sutelor de mii de morți ai Armatei Române din Războiul de Întregire, este, poate, cea mai valoroasă lucrare în aer liber din arta modernă și contemporană. Simplitatea și profunzimea simbolurilor, de la Masa Tăcerii la Coloana Infinită, fac din Ansamblul de la Târgu Jiu un monument al recunoștinței și al
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
care acesta le lăsase prin testament României. Desigur, Franța a fost mai mult decât încîntată să devină posesoarea unor lucrări de o uriașă valoare financiară și de o inestimabilă valoare estetică. Brâncuși s-a dovedit încă o dată un adevărat țăran român - patriot adevărat și neînțeles de mai-marii vremii, în aspirațiile și sistemul său de valori și semne. Nici astăzi Complexul de la Târgu Jiu nu a fost inclus pe lista Monumentelor protejate de către UNESCO. Și nu pentru că nu ar fi meritat sau
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
aspirațiile și sistemul său de valori și semne. Nici astăzi Complexul de la Târgu Jiu nu a fost inclus pe lista Monumentelor protejate de către UNESCO. Și nu pentru că nu ar fi meritat sau nu ar fi fost acceptat, ci pentru că oficialii români îndrituiți n-au reușit să ducă la capăt parcursul de acreditare (O, birocrație!). Se pare că cei zece ani acordați s-au scurs. Dacă mai dorim acest lucru, trebuie să o luăm de la capăt! Aceasta este adevărata luptă a lui
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
mai dorim acest lucru, trebuie să o luăm de la capăt! Aceasta este adevărata luptă a lui Brâncuși cu nepăsarea, neglijența compatrioților săi, o luptă care va avea cu siguranță un singur învingător, opera sa, expresie a sensibilității și spiritualității țăranului român! Dar până atunci, mai trece ceva vreme! În întreaga lume, Brâncuși este considerat unul dintre fondatorii modernismului artistic, numele său stă alături, strălucind, de nume celebre - Giacometti, Botero, Moore. Este considerat descoperitorul unui nou limbaj artistic și al unei sensibilități
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
al doilea fiu al principelui Karl Anton von Hohenzollern-Sigmaringen și al principesei Josephine de Baden și care avea să aibă un destin hotărâtor pentru România modernă. Ne putem întreba dacă, înainte de anul 1866, Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen auzise de Principatele Române; poate doar în treacăt, ca despre un vechi teritoriu al Imperiului Roman aflat sub suzeranitate otomană. La 11 februarie 1866 însă, lovitura de stat care îl obligase pe Alexandru Ioan Cuza să abdice punea problema unui principe străin. Românii au
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
să-l vadă pe noul suveran. La Mitropolie s-a oficiat Tedeumul, după care, în fața Adunării Constituante, Principele depunea jurământul în ședința extraordinară care reunea ambele Camere, Guvernul, membrii Locotenenței Domnești și Înaltul cler. Colonelul Nicolae Haralambie citea în limba română formula de jurământ, care i-a fost tradusă principelui în franceză: Jur de a fi credincios legilor țării, de a păzi religiunea românilor, precum și integritatea teritoriului ei și a domni ca domn consituțional. Carol a pus mâna dreaptă pe Biblie
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
care reunea ambele Camere, Guvernul, membrii Locotenenței Domnești și Înaltul cler. Colonelul Nicolae Haralambie citea în limba română formula de jurământ, care i-a fost tradusă principelui în franceză: Jur de a fi credincios legilor țării, de a păzi religiunea românilor, precum și integritatea teritoriului ei și a domni ca domn consituțional. Carol a pus mâna dreaptă pe Biblie și a declarat, în românește: „Jur!”. Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen devenea domnitorul Principatelor Unite. În momentul depunerii jurământului în fața Reprezentanței Naționale, tânărul domnitor
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
pus mâna dreaptă pe Biblie și a declarat, în românește: „Jur!”. Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen devenea domnitorul Principatelor Unite. În momentul depunerii jurământului în fața Reprezentanței Naționale, tânărul domnitor rostea câteva fraze istorice: „Punând piciorul pe acest pământ, am și devenit român!”. A exprimat atunci „devotamentul fără margini către noua mea patrie și acel neînvins respect către lege, pe care l-am cules în exemplul alor mei. Cetățean azi, mâine, de va fi nevoie soldat, eu voi împărtăși cu dumneavoastră soarta cea
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
mediatică, cu impact nefericit și asupra climatului relațiilor noastre bilaterale. Dar în această incintă s-a purtat un dialog agreabil, însuflețit, folositor și chiar cordial. Dezbaterea a fost prefațată de ambasadorul Federației Ruse la București, E.S. Oleg Malghinov și cosmonautul român Dumitru Prunariu, iar apoi susținută de oameni de cultură și reprezentanți ai societății civile, precum universitarii Radu Ștefan Vergatti și Izolda Varsta, parlamentarul Miron Ignat, politologii Vasile Buga și Ștefan Popescu, scriitorii și gazetarii Viaceslav Samoșkin și Corneliu Vlad, dar
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
cu Moscova pe problemele relațiilor bilaterale în domeniile economic, științific, cultural etc. Un stereotip cu o tradiție de neinvidiat este cel care înscrie relațiile dintre popoarele noastre numai într-o „cronologie neagră” de la un capăt la altul. Dar istorici clasici români releva faptul că primele noastre contacte au fost dictate tocmai de contracararea unor amenințări comune - cea polono-lituaniană în nord și cea turco-tătară în sud. Iar peste timp, astăzi, încă un fapt emblematic: printre românii cei mai vestiți în prezent în
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
la capitolul investiții în străinătate, deși prezența companiilor statelor vecine la noi este semnificativă - ungurii cu rețeaua de benzinării „MOL” sau banca „OTP”, polonezii cu cele 800 de firme care operează și fac profit la noi (față de 30 de investitori români în Polonia) etc. De altfel, chiar ambasadorul Poloniei la București, ES Marek Szczygiel, se întreabă de ce companiile românești nu investesc în străinătate: „Sunt timide? Nu au încredere în ele?”... Autoritățile de la București abia acum elaborează strategii și programe ce vor
Investim peste hotare? () [Corola-website/Journalistic/296387_a_297716]
-
degrabă la piețele de proximitate ale României și la cele cu creștere rapidă. Am identificat câteva astfel de piețe: una este Polonia, apoi Republica Cehă, de asemeni Turcia este o piață cu dezvoltare rapidă”, punctează Cezar Iliu, reprezentant al Ministerului român al Economiei. De cealaltă parte, însă, antreprenorii - cei care sunt direct implicați în acest proces - consideră că ar trebui să speculăm oportunități din Orientul mijlociu sau America latină. În ce privește sprijinul statului, aceiași oameni de afaceri cred că ar trebui întocmită o
Investim peste hotare? () [Corola-website/Journalistic/296387_a_297716]
-
să speculăm oportunități din Orientul mijlociu sau America latină. În ce privește sprijinul statului, aceiași oameni de afaceri cred că ar trebui întocmită o listă cu întreprinderile cu potențial de a investi în străinătate „pe care să o aibă la el orice ministru român care călătorește, în orice întâlnire internațională”.
Investim peste hotare? () [Corola-website/Journalistic/296387_a_297716]
-
oficiată de PS Evsevii, Episcop de Șepetovka și Slavuta, regiunea Hmelnițk, susținut de un sobor de 30 de înalte fețe bisericești. Prezent la eveniment și impresionat de frumusețea locului și de credința pe care o manifestă românii de aici, diplomatul român Cătălin Țîrlea a transmis „salutul atât oficial, cât și de suflet al Ministerului Afacerilor Externe al României și al ministrului de Externe, dl. Lazăr Comănescu, atât comunității românești din nordul Bucovinei, cât și prietenilor ucraineni cu care comunitatea trăiește de
Monumente ale credinţei () [Corola-website/Journalistic/296390_a_297719]
-
ucraineni cu care comunitatea trăiește de mulți ani împreună”. Ascunsă parcă în platoșa pitorescului deal ce veghează asupra satului, pe un ax ce străbate inima localității, Mănăstirea de maici Leorda e un pilon pe care se sprijină credința și nădejdea românilor. Biserica „Sfântul Gheorghe”, Storojineț Unul dintre cele mai importante așezăminte de cult pentru românii din Ucraina este Biserica „Sfântul Gheorghe”, din Storojineț. Aici, etnicii români se reunesc în jurul credinței strămoșești și păstrează astfel vie flacăra românismului. Cea mai recentă reuniune
Monumente ale credinţei () [Corola-website/Journalistic/296390_a_297719]
-
localității, Mănăstirea de maici Leorda e un pilon pe care se sprijină credința și nădejdea românilor. Biserica „Sfântul Gheorghe”, Storojineț Unul dintre cele mai importante așezăminte de cult pentru românii din Ucraina este Biserica „Sfântul Gheorghe”, din Storojineț. Aici, etnicii români se reunesc în jurul credinței strămoșești și păstrează astfel vie flacăra românismului. Cea mai recentă reuniune a românilor în jurul preoților care îi țin laolaltă a fost prilejuită de hramul Bisericii. În timpul serviciului divin, oficiat de un sobor de preoți din Bucovina
Monumente ale credinţei () [Corola-website/Journalistic/296390_a_297719]
-
străbună care este Biserica, demn de menționat este faptul că lăcașul este implicat activ și în viața socială a comunității, una dintre cele mai recente realizări fiind deschiderea unei Școli duminicale, unde copiii românilor vor avea posibilitatea să studieze limba română.
Monumente ale credinţei () [Corola-website/Journalistic/296390_a_297719]
-
Odesa, au decis să redenumească un număr de străzi în cadrul procesului de implementare a Legii privind decomunizarea. Potrivit unei dispoziții a Consiliului local, mai multe străzi vor fi redenumite, printre acestea fosta stradă Pionerska urmând să poarte numele marelui poet român Mihai Eminescu, iar strada Rosa Luxemburg să fie redenumită în memoria lui Valeriu Cojocaru - istoric local, arheolog, pedagog, autor de lucrări științifice și patriot al sudului Basarabiei, argumentează inițiatorii propunerii. O soluție „cu cântec” ...Asociațiile românești, precum și dascălii și părinții
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
pedagog, autor de lucrări științifice și patriot al sudului Basarabiei, argumentează inițiatorii propunerii. O soluție „cu cântec” ...Asociațiile românești, precum și dascălii și părinții trag de ani buni semnale de alarmă cu privire la scăderea dramatică a instituțiilor în care se studiază Limba română, și asupra politicilor de înființare a școlilor mixte. Există tot felul de practici care subminează acest proces. De pildă, nealocarea de fonduri pentru studierea Limbii române la Universitatea Umanistă de Stat din Ismail, apariția tot mai multor școli mixte, în
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
buni semnale de alarmă cu privire la scăderea dramatică a instituțiilor în care se studiază Limba română, și asupra politicilor de înființare a școlilor mixte. Există tot felul de practici care subminează acest proces. De pildă, nealocarea de fonduri pentru studierea Limbii române la Universitatea Umanistă de Stat din Ismail, apariția tot mai multor școli mixte, în care preponderentă devine limba ucraineană sau studierea unei așa-numite „limbi moldovenești”, cu grafie chirilică sau „optimizarea în domeniul învățământului”, care va duce la desființarea claselor
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
desființarea claselor cu mai puțin de 27 de elevi (cazul a 20 de școli doar în regiunea Cernăuți). În aceste condiții, în regiunea Odesa au dispărut două treimi din școlile românești în ultimii ani; în raionul Noua Suliță, unde locuiesc români sunt tot mai multe școli mixte, în care, pas cu pas, Limba română este înlocuită cu cea ucraineană. Este cazul școlilor de cultură generală din Voloca, Suceveni, Oprișeni, Iordănești, raionul Hliboca, precum și de la Gimnaziul din Crasna, raionul Storojineț. Și toate
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
școli doar în regiunea Cernăuți). În aceste condiții, în regiunea Odesa au dispărut două treimi din școlile românești în ultimii ani; în raionul Noua Suliță, unde locuiesc români sunt tot mai multe școli mixte, în care, pas cu pas, Limba română este înlocuită cu cea ucraineană. Este cazul școlilor de cultură generală din Voloca, Suceveni, Oprișeni, Iordănești, raionul Hliboca, precum și de la Gimnaziul din Crasna, raionul Storojineț. Și toate acestea în pofida faptului că există rezultate excelente în domeniul învățământului în Limba română
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
română este înlocuită cu cea ucraineană. Este cazul școlilor de cultură generală din Voloca, Suceveni, Oprișeni, Iordănești, raionul Hliboca, precum și de la Gimnaziul din Crasna, raionul Storojineț. Și toate acestea în pofida faptului că există rezultate excelente în domeniul învățământului în Limba română, cu elevi care performează la multe alte materii. Statistici îngrijorătoare Din datele Departamentului Învățământ și Știință al Administrației Regionale de Stat din Ucraina reiese că în anul de învățământ 2014-2015, în regiunea Cernăuți erau 66 de școli cu Limba română
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
română, cu elevi care performează la multe alte materii. Statistici îngrijorătoare Din datele Departamentului Învățământ și Știință al Administrației Regionale de Stat din Ucraina reiese că în anul de învățământ 2014-2015, în regiunea Cernăuți erau 66 de școli cu Limba română de predare, și 17 școli mixte. Un an mai târziu, au rămas doar 63 de școli românești, dar a crescut în schimb numărul celor mixte (scăderea este sesizabilă, de altfel, și când avem în vedere numărul elevilor care studiază Limba
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
de predare, și 17 școli mixte. Un an mai târziu, au rămas doar 63 de școli românești, dar a crescut în schimb numărul celor mixte (scăderea este sesizabilă, de altfel, și când avem în vedere numărul elevilor care studiază Limba română, tot mai puțini). De asemeni, în raionul Herța, în anul de învățământ 2014-2015 erau 28 de școli cu Limba română de predare, dar în anul curent de învățământ au rămas doar 26. Situația este similară și în raionul Storojineț, de unde
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]