521,664 matches
-
în ultimii ani după o dinamică strâns asociată cu procesul integrării europene a României. Comunitatea de români din Regatul Țărilor de Jos (Olanda) este răspândită pe întreg teritoriul țării și bine integrată în societatea olandeză. Cele mai mari concentrații de români se gasesc în jurul centrelor economice, precum Amsterdam, Rotterdam, Haga, Utrecht, Delft sau Zoetermeer. Câteva sute de cetățeni români lucrează în cadrul organizațiilor europene și internaționale din Haga.
Germania, Olanda () [Corola-website/Journalistic/296426_a_297755]
-
Regatul Țărilor de Jos (Olanda) este răspândită pe întreg teritoriul țării și bine integrată în societatea olandeză. Cele mai mari concentrații de români se gasesc în jurul centrelor economice, precum Amsterdam, Rotterdam, Haga, Utrecht, Delft sau Zoetermeer. Câteva sute de cetățeni români lucrează în cadrul organizațiilor europene și internaționale din Haga.
Germania, Olanda () [Corola-website/Journalistic/296426_a_297755]
-
dispăruților și prizonierilor este de 341.765 (283.322 în timpul alianței cu Puterile Axei și 58.443 de partea aliaților) numai 80.000 au supraviețuit captivității în Uniunea Sovietică. Sursele rusești menționează 54.600 de morți din cei 201.800 români prizonieri în Uniunea Sovietică. Pierderile de civili sunt de 64.000 inclusiv 20.000 morți în timpul ocupației ruse a Basarabiei și Bucovinei din 1940-41 și genocidul populației rrome - 36.000 morți. Raidurile aliaților au provocat 7.693 de morți în
70 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste () [Corola-website/Journalistic/296404_a_297733]
-
Numeroși ani, în paginile revistei noastre am publicat în mai multe numere magistrala lucrare a prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea, intitulată „Comunități românești în lume” (publicată cu ani în urmă) Sunt prezentate dovezi excepționale despre români care au dus în colțuri îndepărtate ale Terrei harul unui popor din mijlocul căruia s-au ivit minți inteligente, titrate, pline de har și înțelepciune. Dată fiind actualitatea celor prezentate în cadrul rubricii noastre mai sus amintite, aflați într-o epocă
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
era urmărită și deosebit de apreciată de cititorii publicației noastre. Dincolo de Canalul Mânecii, în nordul Europei, din Irlanda și Marea Britanie și până în locurile exotice de peste Cercul Polar ale Scandinaviei s-au stabilit, puțini în vremuri mai vechi, din ce în ce mai mulți în vremurile noastre, români sau originari din România, ce au alcătuit astfel comunități cu o prezență din ce în ce mai marcantă în diversele țări din zonă (Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda, în afară de cele două țări anglo-saxone pomenite mai înainte). Incontestabil că prezența cea mai numeroasă actuală a
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
statistice, însă se consideră că acolo s-au stabilit cel puțin 25.000 de persoane originare din România, după unele surse chiar un număr dublu de conaționali, dintre care destui au o situație legală, în regulă și bine definită). Relațiile românilor cu lumea engleză au o vechime multiseculară, respectiv cele mai vechi știri sigure sunt din anul 1527. Mai multe secole s-au aflat frecvent în spațiul românesc călători englezi de tot felul, înființându-se chiar un Consulat englez la București
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
G. Golescu, N. Bălcescu, V. Alecsandri și mai cu seamă Dimitrie Brătianu, care, în reprize succesive, s-a aflat mulți ani pe teritoriul britanic. Ceva mai târziu, timp de un deceniu, îl vom găsi la Londra, în calitate de ministru al statului român, pe Ion Ghica, vizitat adeseori acolo și de bunul său prieten Vasile Alecsandri, ce era reprezentantul diplomatic al țării la Paris. La începutul secolului XX, în instituțiile celebre de învățământ superior din spațiul englez au învățat o serie de tineri
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
pe Ion Ghica, vizitat adeseori acolo și de bunul său prieten Vasile Alecsandri, ce era reprezentantul diplomatic al țării la Paris. La începutul secolului XX, în instituțiile celebre de învățământ superior din spațiul englez au învățat o serie de tineri români, dintre care mulți au continuat să trăiască acolo decenii în șir, remarcându-se în mod deosebit, ca, de exemplu, savantul H. Coandă. Tot atunci a început să fie o prezență obișnuită la Londra unul dintre remarcabilii politicieni români din urmă
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
de tineri români, dintre care mulți au continuat să trăiască acolo decenii în șir, remarcându-se în mod deosebit, ca, de exemplu, savantul H. Coandă. Tot atunci a început să fie o prezență obișnuită la Londra unul dintre remarcabilii politicieni români din urmă cu un secol - Take Ionescu, căsătorit, de altfel, cu o englezoaică. Desăvârșirea unității naționale a prilejuit alte prezențe românești. După ce mulți elevi piloți au fost instruiți în Anglia în cursul anului 1917, în 1918 s-a format „Asociația
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
cel al lui Carol al II-lea, I. Antonescu și apoi cel comunist, dincolo de Canalul Mânecii s-a constituit, în diverse forme, o acțiune de rezistență a românilor stabiliți acolo. Astfel, de exemplu, în noiembrie 1940 s-a înființat Comitetul Național Român „Free Romania”, ce a încercat, fără succes, să obțină recunoașterea sa de guvern provizoriu în exil și să unifice diferitele grupări ale emigrației. După ultima conflagrație mondială, istoria comunității românești din spațiul britanic a fost complexă. În deceniul VI, Ion
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
acolo, începând din 1984, și-a avut sediul principal Uniunea Mondială a Românilor Liberi, prezidată multă vreme de Ion Rațiu și având filiale în nu mai puțin de 24 de state. În 1964, pe baza unui acord special dintre Patriarhia Română și Biserica Anglicană, a început să funcționeze Biserica Ortodoxă Română din Londra, unde serviciul divin era - și este - în limba română. În anul 1979 s-a înființat „Fundația Rațiu”, propunându-și să sprijine atât pregătirea educațională, cât și cercetări în ceea ce privește
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Mondială a Românilor Liberi, prezidată multă vreme de Ion Rațiu și având filiale în nu mai puțin de 24 de state. În 1964, pe baza unui acord special dintre Patriarhia Română și Biserica Anglicană, a început să funcționeze Biserica Ortodoxă Română din Londra, unde serviciul divin era - și este - în limba română. În anul 1979 s-a înființat „Fundația Rațiu”, propunându-și să sprijine atât pregătirea educațională, cât și cercetări în ceea ce privește cultura și istoria României și a poporului român. În anul
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
având filiale în nu mai puțin de 24 de state. În 1964, pe baza unui acord special dintre Patriarhia Română și Biserica Anglicană, a început să funcționeze Biserica Ortodoxă Română din Londra, unde serviciul divin era - și este - în limba română. În anul 1979 s-a înființat „Fundația Rațiu”, propunându-și să sprijine atât pregătirea educațională, cât și cercetări în ceea ce privește cultura și istoria României și a poporului român. În anul 1994, un grup de români stabiliți la Londra a înființat Centrul
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Biserica Ortodoxă Română din Londra, unde serviciul divin era - și este - în limba română. În anul 1979 s-a înființat „Fundația Rațiu”, propunându-și să sprijine atât pregătirea educațională, cât și cercetări în ceea ce privește cultura și istoria României și a poporului român. În anul 1994, un grup de români stabiliți la Londra a înființat Centrul Cultural Român, organizație culturală nepolitică, neguvernamentală a românilor și anglo-românilor din Marea Britanie. Câțiva ani mai târziu, în 1998, s-a înființat Fundația anglo-română „Dacia”, interesată mai cu
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
anul 1979 s-a înființat „Fundația Rațiu”, propunându-și să sprijine atât pregătirea educațională, cât și cercetări în ceea ce privește cultura și istoria României și a poporului român. În anul 1994, un grup de români stabiliți la Londra a înființat Centrul Cultural Român, organizație culturală nepolitică, neguvernamentală a românilor și anglo-românilor din Marea Britanie. Câțiva ani mai târziu, în 1998, s-a înființat Fundația anglo-română „Dacia”, interesată mai cu seamă de proiecte în planul artistic și muzical. În ianuarie 2002 s-a creat asociația
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Câțiva ani mai târziu, în 1998, s-a înființat Fundația anglo-română „Dacia”, interesată mai cu seamă de proiecte în planul artistic și muzical. În ianuarie 2002 s-a creat asociația „Românul britanic”, ce și-a propus, între altele, promovarea limbii române, a istoriei și civilizației românești în Marea Britanie, păstrarea identității lingvistice, culturale și spirituale a românilor din acest spațiu, propagarea unei corecte imagini a românității etc. De-a lungul secolelor, o serie de oameni de știință și cultură ce au trăit
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
seamă de proiecte în planul artistic și muzical. În ianuarie 2002 s-a creat asociația „Românul britanic”, ce și-a propus, între altele, promovarea limbii române, a istoriei și civilizației românești în Marea Britanie, păstrarea identității lingvistice, culturale și spirituale a românilor din acest spațiu, propagarea unei corecte imagini a românității etc. De-a lungul secolelor, o serie de oameni de știință și cultură ce au trăit în spațiul englez s-au implicat direct în problemele naționale, precum Constantin Silvestri, Grigore Nandriș
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
s-a amplificat sensibil după 1990. Numărul relativ important al românilor din Suedia a făcut ca în 1974, în timpul unei vizite acolo a Patriarhului Iustinian, însoțit de fostul Patriarh Teoctist, să se creeze o organizare specială în plan bisericesc pentru români, care există până astăzi și la începuturile căreia un rol important l-a avut profesorul preot Al. Ciurea. Astfel, există trei centre principale ale ortodoxiei românești, respectiv la Stockholm, cu filiale în Suedia și Finlanda, la Göteborg, cu filiale în
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Credința și viața”. Centrele ortodoxe menționate mai înainte sunt, de altfel, și cele în care locuiesc cei mai mulți dintre românii ce și-au început o nouă viață în această țară din nord. Ca și în alte părți peste hotare, în rândurile românilor este o lipsă de coeziune, determinată nu o dată de ambiții de tot felul, dar și de divergențe politice, astfel că acolo ființează mai multe organizații, precum: „Asociația culturală a românilor din Stockholm”, „Românii pentru democrație”, „Prietenii României”, „Clubul românesc din
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
de ambiții de tot felul, dar și de divergențe politice, astfel că acolo ființează mai multe organizații, precum: „Asociația culturală a românilor din Stockholm”, „Românii pentru democrație”, „Prietenii României”, „Clubul românesc din Balmo”, Asociația „Frația”, „Asociația de prietenie România-Suedia”, Asociația românilor „Carpați” etc. Începând din 1980, apare revista „Curierul românesc”, careia i s-au adaugat și altele, ca de pildă „Arhipelag”. Local, se transmit pe unde radio și emisiuni în limba română. Între oamenii de știință și cultură din spațiul suedez
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
din Balmo”, Asociația „Frația”, „Asociația de prietenie România-Suedia”, Asociația românilor „Carpați” etc. Începând din 1980, apare revista „Curierul românesc”, careia i s-au adaugat și altele, ca de pildă „Arhipelag”. Local, se transmit pe unde radio și emisiuni în limba română. Între oamenii de știință și cultură din spațiul suedez menționăm pe istoricul Sava I. Gârleanu, poetul Ion Miloș, pictorița E. Podoleanu, scriitoarea Gabriela Melinescu etc. În strânsă legatură cu cei din Suedia sunt vecinii lor din Finlanda, cel puțin o
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Tampere. Mulți dintre ei s-au remarcat în mod deosebit în domeniul electronicii (la celebrul concern Nokia), dar și în învățământ, sport, artă etc. Și ei își au propria organizare culturală și religioasă, precum și o serie de publicații proprii. Legăturile românilor cu spațiul Danemarcei au și ele o veche tradiție. Pe acolo a trecut, de exemplu, în secolul al XVI-lea, Despot Vodă, viitor domn al Moldovei. În jurul anului 1900 au studiat sau au făcut cercetări unii români, precum Nicolae Iorga
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
publicații proprii. Legăturile românilor cu spațiul Danemarcei au și ele o veche tradiție. Pe acolo a trecut, de exemplu, în secolul al XVI-lea, Despot Vodă, viitor domn al Moldovei. În jurul anului 1900 au studiat sau au făcut cercetări unii români, precum Nicolae Iorga. Legături mai strânse debutează după stabilirea reală a relațiilor diplomatice, începând cu 1934, și mai cu seamă în condițiile de după al doilea război mondial, când emigrația românească, în continuă creștere, nu a ocolit Copenhaga și alte spații
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
emigrația românească, în continuă creștere, nu a ocolit Copenhaga și alte spații daneze. La fel ca și în Norvegia vecină, în Danemarca locuiesc peste 2.000 de români ce au, între altele, propriile lor organizații, precum și o parohie subordonată Patriarhiei Române, respectiv Mitropolia pentru Europa Centrală și Nordică. La Aalborg apare publicația „Dorul” (director editor Dan Romașcanu), unde, de-a lungul timpului, au fost publicate diverse contribuții ale oamenilor de cultură români de pretutindeni. Există și o casă editorială cu același
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
altele, propriile lor organizații, precum și o parohie subordonată Patriarhiei Române, respectiv Mitropolia pentru Europa Centrală și Nordică. La Aalborg apare publicația „Dorul” (director editor Dan Romașcanu), unde, de-a lungul timpului, au fost publicate diverse contribuții ale oamenilor de cultură români de pretutindeni. Există și o casă editorială cu același nume, în care au fost publicate peste 30 de titluri ale unor autori de acasă și din diaspora, precum L. Blaga, E. Lozovan, B. Muntean, P. Chihaia etc. Între românii stabiliți
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]