521,664 matches
-
români care înfruntă opresiunea și nedreptățile pentru păstrarea identității naționale și susține eforturile lor pentru drepturi fundamentale, stipulate în toate documentele europene și internaționale. Zona Timocului, din Șerbia răsăriteana, se întinde între râurile Timoc, Morava și fluviul Dunărea, iar comunitatea românilor de aici este una semnificativă. Oficial, în Șerbia trăiesc români în Voivodina și „vlahi” în Valea Timocului. Ca atare, în Voivodina limba română e utilizată în administrație, denumirile instituțiilor publice sunt și în limba română, există școală și presa românească
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
și susține eforturile lor pentru drepturi fundamentale, stipulate în toate documentele europene și internaționale. Zona Timocului, din Șerbia răsăriteana, se întinde între râurile Timoc, Morava și fluviul Dunărea, iar comunitatea românilor de aici este una semnificativă. Oficial, în Șerbia trăiesc români în Voivodina și „vlahi” în Valea Timocului. Ca atare, în Voivodina limba română e utilizată în administrație, denumirile instituțiilor publice sunt și în limba română, există școală și presa românească, iar numele localităților cu majoritate românească este trecut și în
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
internaționale. Zona Timocului, din Șerbia răsăriteana, se întinde între râurile Timoc, Morava și fluviul Dunărea, iar comunitatea românilor de aici este una semnificativă. Oficial, în Șerbia trăiesc români în Voivodina și „vlahi” în Valea Timocului. Ca atare, în Voivodina limba română e utilizată în administrație, denumirile instituțiilor publice sunt și în limba română, există școală și presa românească, iar numele localităților cu majoritate românească este trecut și în română, în timp ce în Valea Timocului românii sunt lipsiți de astfel de drepturi. Aici
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
și fluviul Dunărea, iar comunitatea românilor de aici este una semnificativă. Oficial, în Șerbia trăiesc români în Voivodina și „vlahi” în Valea Timocului. Ca atare, în Voivodina limba română e utilizată în administrație, denumirile instituțiilor publice sunt și în limba română, există școală și presa românească, iar numele localităților cu majoritate românească este trecut și în română, în timp ce în Valea Timocului românii sunt lipsiți de astfel de drepturi. Aici trăiesc circa 300.000 de români care luptă de secole pentru continuitatea
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
în Voivodina și „vlahi” în Valea Timocului. Ca atare, în Voivodina limba română e utilizată în administrație, denumirile instituțiilor publice sunt și în limba română, există școală și presa românească, iar numele localităților cu majoritate românească este trecut și în română, în timp ce în Valea Timocului românii sunt lipsiți de astfel de drepturi. Aici trăiesc circa 300.000 de români care luptă de secole pentru continuitatea tradițiilor strămoșești, pentru recunoașterea apartenenței lor la romanitatea balcanică. Revista noastră se adresează tuturor acestor eroi
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
mixte, precum sunt și orașele centre comunale Bor, Zaiecear, Cladovo, Negotin, Maidanpec, Jagubița, Golubaț, Velico Grădiște, Bolievaț, Ciupria, Jabari, Svilainaț, Despotovaț, Petrovaț. De aproape două secole, mare parte se identifică cu denumirea de „vlah”, insă vlahii nu sunt altceva decât români, care vorbesc graiul străbun. „Noi ne luptăm cu o manipulare istorică, aceea că, de zeci de ani, românii și vlahii sunt considerați popoare diferite în Șerbia, desi pentru toată lumea este evident că e vorba de unul și același neam”, explică
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
Noi ne luptăm cu o manipulare istorică, aceea că, de zeci de ani, românii și vlahii sunt considerați popoare diferite în Șerbia, desi pentru toată lumea este evident că e vorba de unul și același neam”, explică Boian Barbuta, presedintele „Inițiativei Românilor din Șerbia”, organizație a românilor din Valea Timocului. Alături de această politică a dezbinării, există și sistemul de denaturare a statisticilor oficiale. Conform recensământului din 2011, în Timoc ar trăi 35.330 de „vlahi” și circa 2.500 de români. Dar
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
cifre oficiale sunt permanent contestate, întrucât este binecunoscut faptul că, potrivit statisticilor neoficiale ale organizațiilor românești din Șerbia, numărul real al românilor ar fi de pește 300.000 doar în Timoc. Remarcând discrepanțele intenționate și capcană nedeclarării apartenenței la minoritatea română, Vasile Barbu, membru al Consiliului Național al Minorității Naționale Române, arată ca „în Șerbia de nord-est, unde, conform statisticilor neoficiale există peste 300.000 de români, numai 4.500 s-au declarat români la recensământ”. Aceste diferențe majore sunt susținute
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
potrivit statisticilor neoficiale ale organizațiilor românești din Șerbia, numărul real al românilor ar fi de pește 300.000 doar în Timoc. Remarcând discrepanțele intenționate și capcană nedeclarării apartenenței la minoritatea română, Vasile Barbu, membru al Consiliului Național al Minorității Naționale Române, arată ca „în Șerbia de nord-est, unde, conform statisticilor neoficiale există peste 300.000 de români, numai 4.500 s-au declarat români la recensământ”. Aceste diferențe majore sunt susținute de prin toate mijloacele de statul sârb, care a ignorat
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
intenționate și capcană nedeclarării apartenenței la minoritatea română, Vasile Barbu, membru al Consiliului Național al Minorității Naționale Române, arată ca „în Șerbia de nord-est, unde, conform statisticilor neoficiale există peste 300.000 de români, numai 4.500 s-au declarat români la recensământ”. Aceste diferențe majore sunt susținute de prin toate mijloacele de statul sârb, care a ignorat mereu aplicarea regulilor internaționale în domeniul minorităților, cu precădere în ce-i privește pe români. Este de notorietate, de altfel, apelul pe care
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
contestat oficial recensământul din 2002 în fața guvernului sârb și la OSCE. Mai mult, aceste organisme fac demersuri neîncetate pentru că „vlahii” din Valea Timocului să meargă la primăriile din zona pentru a completa formularul prin care se declară membri ai minorității române, pentru a menține și consolida comunitatea și pentru a-i da importantă cuvenită în interiorul statului sârb.
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
Discret, însă dăruit total literaturii, Ion Brad își împlinește destinul de scriitor, început într-un moment dificil și pentru România și pentru literatura română, un moment de cumpănă am putea spune, publicând un foarte frumos și înțelept volum de „poeme într-un vers”, intitulat „Cocoarele în ultimul lor zbor” apropiindu-se valoric, uneori depășind prin esențializare volumul de poeme într-un vers al marelui
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
către Ungaria, în urma „Diktatului de la Viena”. În 1948, Ion Brad era student la filologia din Cluj, venind dintr-o localitate de lângă Blaj, Pănade, purtând, cu siguranță, în cămările secrete ale sufletului imaginea și aspirațiile iluminate de corifeilor Școlii Ardelene, intelectuali români și universali în același timp. A avut norocul să aibă profesori încă buni, dar mai ales prieteni, colegi foarte buni. Între prieteni trebuie amintiți Mircea Zaciu, Titus Popovici, Octavian Schiau, iar cercul de literați ai urbei îi cuprindea pe Ion
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
din malaxorul politicii culturale - și nu doar culturale - a defunctului (?!) Partid. Iar Ion Brad, la rândul său, și-a făcut datoria față de talentul și bunul său simț să salveze ce putea fi salvat, să păstreze nedesfigurată zestrea istorică a literaturii române. Dacă privim cu atenție la grupul de tineri literați de la Cluj, în care se află și Ion Brad, descoperim o adevărată falangă critică - Dumitru Micu, Mircea Zaciu, Aurel Martin, Cornel Regman, George Munteanu - personalități care au contribuit în mod decisiv
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
înainte de Titus Vîjeu, explorează cu competență și acribie universul stilistic al operei poetice a poetului Ion Brad. Un semn bun, care atrage atenția valorizând, asupra unei întregi generații literare care a pregătit, în mod hotărâtor, revenirea la normalitate a literaturii române. Dacă generația lui Ion Brad, Aurel Rău, Ion Horea, Alexandru Andrițoiu, Alexandru Căprariu, Victor Felea, Aurel Gurghianu, A. E. Baconsky (i-am numit doar pe cei de la Cluj!) nu ar fi făcut gestul decisiv de împotrivire la aiureala proletcultistă încă
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
Nu de puține ori, specialiștii români au ajuns de neprețuit, prin pregătirea și seriozitatea lor, pentru comunități franceze. Francezii din Champlan, un sat de 2.500 de locuitori la câțiva kilometri de Paris, și-au găsit salvarea grație unui doctor din România. După ce medicul din localitate
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
e ușor să las în urma mea Timișoara și să preiau practica medicală într-o localitate care n-a mai avut doctor de opt luni. Dar vin ca să muncesc și cred că voi reuși, cu ajutorul oamenilor de aici”, a recunoscut medicul român pentru cotidianul francez „Le Parisien”. Și situația complicată din mica localitate franceză La Motte, din Bretania, rămasă fără medic luni bune, și-a găsit rezolvarea tot cu ajutorul unui specialist român. Gino Pogani a primit toate aprobările necesare pentru a-și
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
că voi reuși, cu ajutorul oamenilor de aici”, a recunoscut medicul român pentru cotidianul francez „Le Parisien”. Și situația complicată din mica localitate franceză La Motte, din Bretania, rămasă fără medic luni bune, și-a găsit rezolvarea tot cu ajutorul unui specialist român. Gino Pogani a primit toate aprobările necesare pentru a-și exercita profesia de medic generalist. Nu a fost ușor. Sosit în Franța în 2013, Pogani a urmat cursuri de limba franceză și, în paralel, a lucrat alături de medicii de la spitalul
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
medicii de la spitalul din localitatea Noyal-Pontivy. În prezent practică în La Motte, notează postul de televiziune „France 3”. Aceeași situație există și în Pargny-sur-Saulx, o localitate din departamentul Marne, în nord-estul Franței, unde sănătatea localnicilor este tot în mâna medicilor români: unul pentru cabinetul stomatologic și un altul așteptat ca medic generalist, aici practicând deja de mai mulți ani și un dermatolog român, medicul Delia Soare. „Medicii francezi nu vor să vină aici. Dar asta nu este o problemă, medicii străini
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
în Pargny-sur-Saulx, o localitate din departamentul Marne, în nord-estul Franței, unde sănătatea localnicilor este tot în mâna medicilor români: unul pentru cabinetul stomatologic și un altul așteptat ca medic generalist, aici practicând deja de mai mulți ani și un dermatolog român, medicul Delia Soare. „Medicii francezi nu vor să vină aici. Dar asta nu este o problemă, medicii străini au pregătirea necesară”, punctează primărița din Pargny-sur-Saulx, Denise Guérin. Clișee demontate Un studiu realizat de Centrul Român de Politici Europene și intitulat
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
mulți ani și un dermatolog român, medicul Delia Soare. „Medicii francezi nu vor să vină aici. Dar asta nu este o problemă, medicii străini au pregătirea necesară”, punctează primărița din Pargny-sur-Saulx, Denise Guérin. Clișee demontate Un studiu realizat de Centrul Român de Politici Europene și intitulat „ Discursul anti-migrație cu referire la cetățenii români și bulgari în Franța și Marea Britanie: între o cultură a blamului, stereotipuri negative și prejudiciu” relevă că, în ciuda discursurilor anti-migrație susținute de unii politicieni francezi și îndreptate împotriva
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
vor să vină aici. Dar asta nu este o problemă, medicii străini au pregătirea necesară”, punctează primărița din Pargny-sur-Saulx, Denise Guérin. Clișee demontate Un studiu realizat de Centrul Român de Politici Europene și intitulat „ Discursul anti-migrație cu referire la cetățenii români și bulgari în Franța și Marea Britanie: între o cultură a blamului, stereotipuri negative și prejudiciu” relevă că, în ciuda discursurilor anti-migrație susținute de unii politicieni francezi și îndreptate împotriva românilor și bulgarilor, cetățenii proveniți din cele două țări nu sunt nici
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
care, ulterior, au sporit suportul electoral pentru partidele de extremă dreapta din cele două state”. Românii și bulgarii au fost, astfel, folosiți ca „țapi ispășitori” pentru soluțiile ineficiente legate de criza financiară, notează realizatorii cercetării. Ca un contraargument, reprezentanții Centrului Român de Politici Europene susțin că, în realitate, cetățeanul obișnuit, român sau bulgar, cu domiciliul în Franța nu este șomer sau sărac, ci dimpotrivă, calificat și activ: „Deși s-au confruntat cu restricții pe piața muncii, românii au reușit să-și
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
dreapta din cele două state”. Românii și bulgarii au fost, astfel, folosiți ca „țapi ispășitori” pentru soluțiile ineficiente legate de criza financiară, notează realizatorii cercetării. Ca un contraargument, reprezentanții Centrului Român de Politici Europene susțin că, în realitate, cetățeanul obișnuit, român sau bulgar, cu domiciliul în Franța nu este șomer sau sărac, ci dimpotrivă, calificat și activ: „Deși s-au confruntat cu restricții pe piața muncii, românii au reușit să-și găsească locuri de muncă”. „Salvatorii Europei” Într-un articol intitulat
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
dintre muncitorii și specialiștii plecați din est la muncă în state ca Franța sau Germania și-au găsit repede de lucru. Se caută muncitori și specialiști Companiile franceze continuă să se afle într-o continuă căutare de lucrători și specialiști români. Astfel, firme din Nisa și Marsilia angajează electricieni calificați; vopsitori auto sunt solicitați în Saint Germain en Laye; contabili și controlori de gestiune la Paris; șoferi, infirmiere, lucrători în construcții, viticultori, bone sau instalatori în numeroase localități din Franța.
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]