54,110 matches
-
art. I din LEGEA nr. 81 din 17 aprilie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 266 din 21 aprilie 2015. Articolul 58^2 Procedura disciplinară are la bază următoarele principii: a) prezumția de nevinovăție - polițistul cercetat este considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară atât timp cât vinovăția sa nu a fost dovedită; ... b) garantarea dreptului la apărare - se recunoaște dreptul polițistului de a formula și de a susține apărări în favoarea sa, de a prezenta probele și motivațiile pe care le consideră
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272771_a_274100]
-
din 17 aprilie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 266 din 21 aprilie 2015. Articolul 59^2 Raportul de cercetare prealabilă cuprinde, în mod obligatoriu: a) numărul actului administrativ prin care a fost desemnat cu efectuarea cercetării prealabile; ... b) descrierea faptei sesizate și persoanele implicate; ... c) procedeele și modalitățile de verificare; ... d) concluziile privind existența sau inexistența aspectelor sesizate și a vinovăției polițistului cercetat; ... e) prevederile legale încălcate de polițist și încadrarea juridică a faptelor reținute, cu indicarea probelor și a
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272771_a_274100]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 266 din 21 aprilie 2015. Articolul 59^3 După efectuarea cercetării prealabile, dosarul de cercetare prealabilă se prezintă persoanei care a dispus-o, care poate lua una dintre următoarele măsuri: a) clasarea dosarului, în cazul inexistenței faptei, constatării nevinovăției polițistului cercetat, prescrierii faptei sau în situația încetării raporturilor de serviciu ale polițistului cercetat; ... b) restituirea motivată a dosarului pentru completarea cercetării prealabile; c) aplicarea măsurii prevăzute la art. 58^1 sau, după caz, a unei sancțiuni disciplinare
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272771_a_274100]
-
21 aprilie 2015. Articolul 59^3 După efectuarea cercetării prealabile, dosarul de cercetare prealabilă se prezintă persoanei care a dispus-o, care poate lua una dintre următoarele măsuri: a) clasarea dosarului, în cazul inexistenței faptei, constatării nevinovăției polițistului cercetat, prescrierii faptei sau în situația încetării raporturilor de serviciu ale polițistului cercetat; ... b) restituirea motivată a dosarului pentru completarea cercetării prealabile; c) aplicarea măsurii prevăzute la art. 58^1 sau, după caz, a unei sancțiuni disciplinare dintre cele prevăzute la art. 58
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272771_a_274100]
-
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 266 din 21 aprilie 2015. Articolul 60 (1) Sancțiunile disciplinare se dispun în termen de cel mult 6 luni de la data la care persoana prevăzută la art. 59 alin. (2) a luat cunoștință despre comiterea faptei, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii acesteia. Termenul de 6 luni este termen de prescripție, iar termenul de un an este termen de decădere. ... (2) Termenul de 6 luni pentru dispunerea sancțiunii disciplinare se suspendă, de
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272771_a_274100]
-
2) Termenul de 6 luni pentru dispunerea sancțiunii disciplinare se suspendă, de drept, pe perioada și în situațiile următoare: ... a) de la data sesizării, în condițiile legii, a organelor de urmărire penală și până la data soluționării definitive a cauzei, dacă pentru fapta care constituie abatere disciplinară s-a dispus sesizarea organelor de urmărire penală; b) de la data la care polițistul se află în concedii sau învoiri plătite, în condițiile legii, este trimis în misiuni ori de la data suspendării raporturilor de serviciu și
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272771_a_274100]
-
ceilalți polițiști. ... (4) La stabilirea sancțiunii se ține seama de activitatea desfășurată anterior, de împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârșită, de cauzele, gravitatea și consecințele acesteia, de gradul de vinovăție a polițistului, precum și de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise. (5) Sancțiunile disciplinare se dispun prin act administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) care a dispus efectuarea cercetării prealabile sau controlul. ... (6) Actul administrativ emis în condițiile alin. (5) trebuie să cuprindă: ... a) descrierea faptei care
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272771_a_274100]
-
urmărilor faptei comise. (5) Sancțiunile disciplinare se dispun prin act administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) care a dispus efectuarea cercetării prealabile sau controlul. ... (6) Actul administrativ emis în condițiile alin. (5) trebuie să cuprindă: ... a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară și încadrarea juridică a acesteia; ... b) precizarea prevederilor legale încălcate de către polițist; ... c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate; ... d) sancțiunea disciplinară și temeiul legal în baza căruia aceasta se aplică și, după caz
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272771_a_274100]
-
aplicarea măsurii prevăzute la art. 58^1, în situația în care apreciază că scopul răspunderii disciplinare poate fi atins astfel; ... c) admiterea contestației și anularea actului administrativ de sancționare. ... (7) Decizia motivată trebuie să cuprindă cel puțin următoarele: ... a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; ... b) precizarea prevederilor legale încălcate de polițist; ... c) analiza susținerilor prezentate de polițist în cuprinsul contestației; ... d) temeiul de drept în baza căruia se aplic�� sancțiunea disciplinară; ... e) motivul admiterii sau respingerii contestației polițistului cu privire la sancțiunea
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272771_a_274100]
-
consultarea consiliului; ... b) numărul actului administrativ prin care s-a constituit consiliul, unitatea în care funcționează și componența acestuia, precum și, după caz, modificările survenite în componență prin înlocuirea unor membri; ... c) gradul profesional, numele, prenumele și funcția polițistului a cărui faptă a fost cercetată și unitatea din care face parte; ... d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate și a circumstanțelor în care a fost săvârșită; ... e) date și informații referitoare la procedura urmată; ... f) evaluarea probelor administrate; ... g) alte date și
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272771_a_274100]
-
funcționează și componența acestuia, precum și, după caz, modificările survenite în componență prin înlocuirea unor membri; ... c) gradul profesional, numele, prenumele și funcția polițistului a cărui faptă a fost cercetată și unitatea din care face parte; ... d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate și a circumstanțelor în care a fost săvârșită; ... e) date și informații referitoare la procedura urmată; ... f) evaluarea probelor administrate; ... g) alte date și elemente apreciate ca necesare, după caz; ... h) propunerea consiliului; ... i) motivarea propunerii; ... j) gradul profesional
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272771_a_274100]
-
din 21 aprilie 2015. Articolul 62^1 În cazul săvârșirii unor abateri disciplinare grave care aduc atingere imaginii și credibilității instituției, precum și profesiei de polițist, cercetarea prealabilă și consultarea consiliilor de disciplină se dispun și se efectuează imediat după constatarea faptei. ----------- Art. 62^1 a fost introdus de pct. 7 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 102 din 16 noiembrie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.083 din 22 noiembrie 2004. Articolul 62^2 În urma analizării cauzei în
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272771_a_274100]
-
insistențelor, să îl întâlnească într-un birou. B. Procedura penală declanșată împotriva reclamantului 12. La o dată neprecizată s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva a opt persoane pentru infracțiunea de "ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice", faptă sancționată de art. 321 din Codul penal, și pentru infracțiunea de "distrugere (de bunuri)", faptă sancționată de art. 217 din Codul penal. În ceea ce îi privește pe reclamant și pe L.B., aceștia au fost urmăriți penal pentru infracțiunea de "favorizare
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Moinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270681_a_272010]
-
o dată neprecizată s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva a opt persoane pentru infracțiunea de "ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice", faptă sancționată de art. 321 din Codul penal, și pentru infracțiunea de "distrugere (de bunuri)", faptă sancționată de art. 217 din Codul penal. În ceea ce îi privește pe reclamant și pe L.B., aceștia au fost urmăriți penal pentru infracțiunea de "favorizare a infractorului", faptă sancționată de art. 264 alin. (1) din Codul penal. Reclamantul a fost
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Moinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270681_a_272010]
-
art. 321 din Codul penal, și pentru infracțiunea de "distrugere (de bunuri)", faptă sancționată de art. 217 din Codul penal. În ceea ce îi privește pe reclamant și pe L.B., aceștia au fost urmăriți penal pentru infracțiunea de "favorizare a infractorului", faptă sancționată de art. 264 alin. (1) din Codul penal. Reclamantul a fost reprezentat pe tot parcursul procedurii de un avocat ales. 13. Prin rechizitoriul din 3 mai 2006, parchetul a trimis în judecată cele opt persoane acuzate de ultraj și
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Moinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270681_a_272010]
-
gravă eroare de fapt", ca urmare a unei examinări trunchiate a probelor din dosar; - că probele depuse la dosar arătau că reclamantul ajutase persoanele implicate în încăierarea din 9 aprilie 2006, solicitând personalului serviciului municipal de salubritate să curețe locul faptei, deși acesta nu fusese încă cercetat de poliția judiciară; - că reclamantul a intervenit în anchetă printr-un comportament intimidant față de agentul de poliție care conducea percheziția, căruia i-a cerut să îi prezinte mandatul care autoriza percheziția respectivă, și prin
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Moinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270681_a_272010]
-
și examinează în ansamblu problema vinovăției sau a nevinovăției, aceasta nu poate, din motive de echitate a procesului, să se pronunțe asupra acestor chestiuni fără aprecierea directă a mărturiilor prezentate personal, fie de inculpatul care susține că nu a săvârșit fapta considerată ca infracțiune (a se vedea, printre altele, Ekbatani împotriva Suediei, 26 mai 1988, pct. 32, seria A nr. 134, Constantinescu împotriva României, nr. 28.871/95, pct. 55, CEDO 2000-VIII, Dondarini împotriva San Marino, nr. 50.545/99, pct.
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Moinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270681_a_272010]
-
civilmente, este aceea de a garanta victima. În ceea ce privește recuperarea prejudiciului, obligația "în solidar" face ca atât asiguratul, cât și asigurătorul să aibă aceeași îndatorire de a-l despăgubi pe cel prejudiciat, însă fiecare dintre aceștia răspunzând diferit, respectiv autor al faptei săvârșite și garant al acestuia pentru activitatea desfășurată. Această concluzie reiese și din interpretarea considerentelor Deciziei nr. I din 28 martie 2005, referitoare la coexistența răspunderii civile delictuale a celui care, prin fapta sa, a cauzat efectele păgubitoare, cu răspunderea
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
dintre aceștia răspunzând diferit, respectiv autor al faptei săvârșite și garant al acestuia pentru activitatea desfășurată. Această concluzie reiese și din interpretarea considerentelor Deciziei nr. I din 28 martie 2005, referitoare la coexistența răspunderii civile delictuale a celui care, prin fapta sa, a cauzat efectele păgubitoare, cu răspunderea contractuală a asigurătorului. Într-o a doua abordare, instanțele au considerat că societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de asigurător de răspundere civilă, rămânând valabile cele statuate de Înalta Curte de Casație
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite prin Decizia nr. I/2005 (anexa II nr. 38-76). Adepții acestei orientări au susținut că asigurătorul va răspunde în cadrul procesului penal în virtutea contractului de asigurare, în timp ce inculpatul răspunde în calitate de autor al faptei ilicite, în temeiul principiilor răspunderii civile delictuale. Rezolvarea acțiunii civile în cadrul procesului penal, atât față de inculpat, cât și față de asigurător, este de natură a asigura soluționarea tuturor raporturilor juridice rezultate din săvârșirea faptei care face obiectul cauzei, fiind justificată prin
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
asigurare, în timp ce inculpatul răspunde în calitate de autor al faptei ilicite, în temeiul principiilor răspunderii civile delictuale. Rezolvarea acțiunii civile în cadrul procesului penal, atât față de inculpat, cât și față de asigurător, este de natură a asigura soluționarea tuturor raporturilor juridice rezultate din săvârșirea faptei care face obiectul cauzei, fiind justificată prin posibilitatea ca societatea de asigurare să aibă o calitate procesuală distinctă, respectiv aceea de asigurător, așa cum s-a stabilit prin Decizia nr. I/2005, pronunțată în recurs în interesul legii. În cadrul acestei orientări
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
acesta răspunde; b) obligării la plata despăgubirilor civile a inculpatului împreună cu asigurătorul (anexa II nr. 51-71). ... Instanțele au precizat că dispozițiile Legii nr. 136/1995 instituie doar o răspundere prioritară a asigurătorului, fără a elimina răspunderea civilă delictuală aplicabilă autorului faptei ilicite în temeiul legii generale, ce intervine în cazul în care asigurătorul nu își poate îndeplini obligația derivată din contractul de asigurare; c) obligării la plata despăgubirilor civile a inculpatului în solidar cu asigurătorul (anexa II nr. 72-76). Hotărârile judecătorești
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
de procedură penală, care poartă denumirea marginală "Obiectul și exercitarea acțiunii civile", acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile (inculpatul și, după caz, partea responsabilă civilmente) potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii civile. Aceste prevederi arată temeiul de fapt al acțiunii civile exercitate în procesul penal, și anume împrejurarea că tragerea la răspundere civilă vizează un prejudiciu cauzat printr-o infracțiune, iar repararea acestuia se face potrivit dispozițiilor
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
alin. (1) din Codul de procedură penală instanța se pronunță prin aceeași hotărâre, atât asupra acțiunii penale, cât și asupra acțiunii civile. Exercitarea concomitentă a celor două acțiuni (penală și civilă) implică o cauză unică, având ca obiect săvârșirea aceleiași fapte. Din punct de vedere penal, fapta constituie infracțiune, iar din punct de vedere civil aceeași faptă constituie un delict civil cauzator de prejudicii. În analiza faptei ca delict civil cauzator de prejudicii sunt avute în vedere condițiile legii civile substanțiale
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
penală instanța se pronunță prin aceeași hotărâre, atât asupra acțiunii penale, cât și asupra acțiunii civile. Exercitarea concomitentă a celor două acțiuni (penală și civilă) implică o cauză unică, având ca obiect săvârșirea aceleiași fapte. Din punct de vedere penal, fapta constituie infracțiune, iar din punct de vedere civil aceeași faptă constituie un delict civil cauzator de prejudicii. În analiza faptei ca delict civil cauzator de prejudicii sunt avute în vedere condițiile legii civile substanțiale, nu cele ale legii penale materiale
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]