64,222 matches
-
la un singur subiect. În situația studierii mai multor cazuri, nu se are în vedere o eșantionare, ca în cercetările cantitative, ci mai degrabă se caută „replici” ale unei realități. Interpretarea datelor se realizează în această situație prin raportare la teorie, nu la populație (Yin, 1994, apud Tellis, 1997). Yin identifică trei categorii de studii de caz, în funcție de scopul în care sînt utilizate: exploratorii, explicative și descriptive. Studiile de caz exploratorii se pot realiza chiar înainte de a definitiva scopurile și ipotezele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
ne ajute să ne dăm seama de apariția acestor fenomene. 4.1.2. Prelucrarea propriu-zisă Dacă verificarea informațiilor este o operațiune mai ales calitativă, prelucrarea este una eminamente cantitativă, în care apelăm la instrumente matematice, îndeosebi la statistică și la teoria probabilităților. În ultimele decenii, explozia computerelor și a programării a condus la apariția SPSS, căreia îi dedicăm un capitol special, motiv pentru care, în acest cadru, vom dezvolta doar elementele generale ale utilizării instrumentelor statistice în cercetarea educației, pentru a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
a datelor teoretice relevante trebuie să ilustreze capacitatea de resemnificare și organizare a cercetătorului, în sensul că este preferabil ca acesta să opteze pentru un criteriu unitar de trecere în revistă a literaturii de specialitate (tematic, cronologic etc.). Descrierea fiecărei teorii sau a fiecărui studiu într-un paragraf distinct, fără legături evidente cu secțiunile anterioare poate crea senzația de abordare fragmentară și chiar haotică. Tabelele constituie o modalitate eficientă de organizare a datelor după criterii clar delimitate. În cazul în care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
în formă sintetică permite compararea acestora și oferă o imagine de ansamblu a contribuțiilor anterioare în domeniul de interes. Iată un exemplu de organizare a informațiilor despre studii similare: Tabelele pot fi utile și în surprinderea comparativă, cronologică etc. a teoriilor care au constituit repere în proiectarea și realizarea cercetării, cu condiția să surprindă informațiile cu adevărat relevante. Această secțiune trebuie să asigure un echilibru între perspectiva strict teoretică asupra problemei și ilustrarea acesteia în cercetări similare celei desfășurate de către cercetător
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
sesizarea posibilelor erori în studiile anterioare pot constitui argumente pentru cercetarea prezentată și reprezintă un semn al maturității profesionale în lectura literaturii de specialitate. Există și situații în care autorul propune un model teoretic personal, derivat fie pe baza analizei teoriilor cu privire la realitatea studiată, fie pe baza unei interpretări originale a cercetărilor anterioare. Pentru a redacta această secțiune a raportului, puteți avea în vedere următoarele sugestii: -Selectați literatura de specialitate invocată în raport cu maximă atenție și rigurozitate, evitînd redundanțele și respectînd specificul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Scopul general al analizei factoriale este descoperirea unui număr redus de factori latenți care să reprezinte cît mai bine un număr mare de variabile observabile ce corelează între ele. Direcțiile de aplicare ale analizei factoriale sînt multiple: 1. construirea unor teorii pe baza descoperirii unor variabile latente (factori) care stau în spatele unor variabile manifeste; 2. verificarea validității de construct (conver gente) și discriminative a unor teste sau chestionare; 3. reducerea datelor prin găsirea unor factori latenți care pot caracteriza mai ușor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
REPETAREA COMPORTAMENTULUI A ne preface că nu observăm comportamente care ne plac și a pedepsi comportamente care nu ne plac este un mod neinspirat de a-i ajuta pe ceilalți să-și dea seama ce anume așteptăm de la ei. Potrivit teoriei behavioriste cu privire Ia învățare, comportamentul altora față de noi este determinat în principal de reacțiile noastre Ia comportamentul lor. Acțiunile pe care le recompensăm au tendința să devină mai frecvente, în vreme ce acelea pe care le ignorăm, de regulă, vor scădea
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
înainte, preferând sancțiunea în locul lipsei de atenție. Gândiți-vă, de exemplu, la bucuria cu care mulți copii înjură îndată ce observă puternica reacție negativă pe care o generează anumite cuvinte din partea părinților sau a altora. Cercetătorii în domeniul comportamentelor numesc aceasta teoria celor trei R: reacțiile (re)întărite revin. Ea poate fi mai ușor reținută cu ajutorul schemei următoare: Comportament -> Recompensă -> Frecvență mai mare Comportament -> Ignorare -> Frecvență mai mică Deci, pe scurt: Să recompensăm acele comportamente care vrem să se repete. Să evităm
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
și Tehnologii electrice speciale prevăzută în planul de învățământ pentru studii universitare de masterat. Este autor sau coautor la peste 80 lucrări științifice publicate reviste sau în volume ale conferințelor științifice din țară sau străinătate. Alte domenii de competență: matematica, teoria circuitelor electrice, tehnologii ale educației. Lista cărților publicate: 1. Ioachim D., Paicu G., Lucache D.D. Instalații electrotermice, Tipografia Universității Tehnice, Iași, 2001 2. Paicu G. Utilaje electromecanice - Îndrumar de lucrări, Tipografia Universității Tehnice, Iași, 2003 3. Ioachim D., Lucache D.D.
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
electrice, Casa de Editură Venus, Iași, 2004, ISBN 973-7960-29-7 4. Paicu G. Tehnologii electrice speciale, Casa de Editură Venus, Iași, 2006, ISBN973-756-011-6 5. Paicu G. Tehnica muncii intelectuale, Editura PIM, Iași, 2006, ISBN 978-973 716-430-8 6. Paicu G., Minescu Daniela Teoria circuitelor electrice, Editura PIM, Iași, 2007, ISBN 978-973-716-599-2 7. Paicu G. Secretele eficienței muncii intelectuale, Editura PIM, Iași, 2008, ISBN 978-606-520-123-1 8. Paicu G. CREATIVITATEA - fundamente, secrete și strategii, Editura PIM, Iași, 2010, ISBN 978-606-520-878-0 Prefață Fenomenul creativității exercită o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
studiul teoretic și experimental al creativității a demarat mai ales după anul 1965. Al. Roșca (Universitatea din Cluj) realizează în anul 1967 lucrarea „Creativitate, modele, programare”. Un alt nume de referință îl constituie P. Popescu-Neveanu (Universitatea din București), autorul unei teorii originale a creativității de esență bifactorială ce conține vectori și operații (în anul 1971). V. Pavelcu (la Universitatea din Iași) și Ursula Șchiopu (la Universitatea din București) au avut contribuții valoroase teoretice și practice în domeniul creatologiei. Realizări numeroase în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cunoscut și mai palpabil de apreciere a creativității. Produsul creației se exprimă fie în ceva material cum ar fi: un produs, o invenție, un proiect, un obiect de artă, fie în ceva imaterial (intelectual sau cultural) cum ar fi: o teorie, un principiu, o formulă, o interpretare artistică, etc. Două sunt însușirile definitorii pentru produsul creativ: * originalitatea; * valoarea socială. 2.3.1 Originalitatea produsului creației Originalitatea produsului creației se manifestă prin: noutate, imprevizibilitate, surpriză și unicitate. Noutatea se referă la faptul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
tehnici consacrate, aportul personal fiind redus. Este specifică tehnicianului, care produce lucruri, dar nu originale. * Creativitatea inventivă este accesibilă unei minorități foarte importante. E vorba de inventatori, acele persoane ce reușesc să aducă ameliorări semnificative unei unelte, unui aparat, unei teorii controversate. Într-o țară dezvoltată, cum este Japonia, se înregistrează anual peste 100 000 de brevete de invenții, ceea ce asigură un progres vizibil al producției. * Creativitatea inovativă o găsim la un număr restrâns de oameni caracterizați ca fiind "talente". Ei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în anul 1512 modelul heliocentric al sistemului solar (care abia după sfârșitul secolului al XVII-lea, odată cu apariția lucrărilor lui Isaac Newton asupra mecanicei cerești, a fost admis de majoritatea gânditorilor europeni). Evariste Galois - matematician, care descoperă în anul 1830 teoria grupurilor (pe care se sprijină algebra modernă dezvoltată în secolul XX). Lucrarea scrisă de Galois a fost respinsă de Academia Franceză, fiind considerată ”lucrare neinteligibilă”. 5. Redirecționarea este deplasarea unui domeniu de creație într-o direcție nouă și diferită. Exemplu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
astfel încât să se deplaseze din nou, dar într-o altă direcție. Exemplu: în domeniul fizicii atomice, la începutul secolului XX, Niels Bohr s-a întors la modelele mai vechi ale structurii sistemului solar, realizând modelul atomului. Tot el a adaptat teoria cuantică la studiul structurii atomice. 7. Reinițierea este nivelul de creativitate prin care domeniul este deplasat prin salt într-un punct diferit și neatins, ca apoi din acel punct să urmeze o dezvoltare continuă. Exemplu: Domeniul dispozitivelor electronice cuprindea, din
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
problemei; 4. achiziționarea materialului; 5. schițarea primelor soluții. 1. Sesizarea problemei, proprie domeniului științific și tehnic, înseamnă formularea obiectivului prin conștientizarea deficiențelor ce trebuie remediate, a imperfecțiunilor ce se pot îndrepta, a inadvertențelor între fapte și idei, a lacunelor în teorie, etc. Sesizarea problemei este posibilă dacă creatorul posedă o însușire psihică numită sensibilitate la probleme. Sensibilitatea la probleme este capacitatea individului de a sesiza probleme acolo unde alții nu le văd și de a nu rezista tentației de le rezolva
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
posede: atenție distributivă (pentru a ține sub control un câmp larg de date); abilitatea de „a se juca cu ideile” (capacitatea, spontană sau voită, de a abandona capcanele gândirii logice și de a se lăsa pradă imaginației, asociind idei, fapte, teorii în spiritul ideii „să vedem ce iese”); capacitatea de concentrare (de a nu se risipi în direcții colaterale, lipsite de importanță, de a menține în atenție obiectivul final); toleranță la ambiguitate (capacitatea persoanei de a utiliza mintal o serie de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
conexiuni în totalitate inedite, între două sau mai multe idei anterior nealăturate. Mai mult, aceste idei provin din planuri diferite, adeseori aflate anterior în contradicție. Bisocierea se poate produce și între planuri diferite ale cunoașterii, nu doar între planuri independente. Teoria bisocierii a fost elaborată de Arthur Koestler, în anul 1964. Exemple: Realizarea de conexiuni între două elemente diferite, cum ar fi „cadă” și „hamac”, poate determina realizarea unui obiect original: cadă pentru copiii nou născuți, în care să fie instalat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a fost surprins de căderea unui măr din pom. Pornind de la aceste două fenomene observate simultan, s-a gândit să cerceteze dacă nu cumva aceleași legi guvernau atât căderea mărului, cât și mișcarea Lunii în jurul Pământului. De aici a elaborat teoria atracției universale și a început să dezvolte legile mecanicii și să folosească analiza matematică drept principiu de bază al științei și ingineriei. 3.4 Elaborarea și verificarea Etapa de elaborare înseamnă materializarea soluției furnizate de iluminare într-un fapt explicit
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
legile mecanicii și să folosească analiza matematică drept principiu de bază al științei și ingineriei. 3.4 Elaborarea și verificarea Etapa de elaborare înseamnă materializarea soluției furnizate de iluminare într-un fapt explicit, perceptibil, care poate fi un obiect, o teorie, o creație literară, un tablou, o sculptură, o realizare scenică, etc. - funcție de domeniul de creație. Elaborarea este absolut necesară pentru a da viață ideii și finalitate creației. În forma existentă în mintea persoanei, ideea nu are valoare socială; ea trebuie
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
un act deliberat, care presupune un efort considerabil la un înalt nivel de funcționare mintală, iar oamenii cu realizări remarcabile știu acest lucru. Creatorii au declarat că acced la starea de beatitudine, de transcendență prin însuși actul de creație. [41] Teoriile referitoare la creativitate recunosc că ideile creative se formează în inconștient și că există o perioadă de incubație (vezi §3.2). Ideile apar în minte într-un moment de iluminare (vezi §3.3), care se produce într-o stare specială
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
primă fază, să-și inhibe gândirea logică și să se lase purtat de valul imaginației. Rudyard Kipling (1937-1985) spunea, pe un ton mistic, de un „daemon” care își are sălaș în condeiul scriitorului. A. Einstein a povestit că a descoperit teoria relativității imaginându-se călătorind pe o rază de lumină. Imaginația este un factor foarte important în creativitate, unii autori punând-o pe primul loc între factorii creativi. Th. Ribot și J. Piaget spuneau că „creativitatea se reduce la imaginație”, iar
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
idei, etc. Ce se poate îmbunătăți? Ce ar trebui să prezinte (un obiect) pentru a fi mai bun, mai funcțional sau mai estetic? Ce element sau fapt împiedică sau deranjează? Cum pot schimba situația asta? De ce nu se potrivește cu teoria? - sunt întrebări pe care și le pune un individ creator. Sensibilitatea la probleme contravine cu felul de a fi al unui individ comod sau conformist. Ea vine din frământarea individului creativ de a perfecționa lucrurile din jurul său. Importanța ei în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Psihologul J. Guilford menționa existența a mai mult de 400 de definiții ale inteligenței. Una dintre ele consideră că inteligența este acea capacitate cognitiv-operatorie a intelectului de a rezolva probleme (situații) noi, fie în domeniul practicii, fie în cel al teoriei, fără a a face apel nici la instincte, nici la cunoștințe sau deprinderi învățate. Inteligența a exercitat o adevărată vrajă asupra oamenilor, iar psihologia, încă de la începuturi, a abordat în cercetările sale această caracteristică intelectuală. Psihologii Alfred Binet și Théodore
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Ceea ce nu s-a observat, decât târziu, a fost un viciu de eșantionare: se studiaseră doar copii supradotați, cu IQ de peste 120. Ori, după cum se știe astăzi, la IQ de peste 120, creativitatea și inteligența merg pe căi independente. C. O teorie de dată mai nouă, lansată de Sternberg și Lubart după 1990, afirmă că creativitatea este formată din șase componente: inteligența, cunoașterea, modurile de gândire, personalitatea, motivația și mediul. Deci inteligența ar fi un subansamblu al creativității. Potrivit acestei teorii, trei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]