52,672 matches
-
linie trenul a fost permanent deplasat înainte și înapoi, chiar dacă mișcarea a fost îngreunată de zăpadă. Nu au putut însă fi asigurate surse de hrană și apă pentru călători Un alt plug a fost trimis de Regionala CFR Galați spre trenul blocat. Acesta a ajuns dinspre Făurei înainte de ora 14 a zilei de 7 februarie. În jur de ora 15, mergând foarte aproape de utilaj deoarece viscolul acoperea imediat urmele acestuia, garnitura s-a reîntors la Făurei, unde locomotiva a fost mutată
Înzăpezirea trenurilor InterRegio 1732 și 1594 din 2012 () [Corola-website/Science/331015_a_332344]
-
de 7 februarie. În jur de ora 15, mergând foarte aproape de utilaj deoarece viscolul acoperea imediat urmele acestuia, garnitura s-a reîntors la Făurei, unde locomotiva a fost mutată la celălalt capăt. Pornit spre Brăila în jur de ora 17, trenul nu a ajuns prea departe deoarece suluri foarte mari de zăpadă înalte de un metru și jumătate, aflate pe o distanță foarte mare l-au blocat înainte de ora 18. La doar trei kilometri de Făurei gerul a înghețat însă saboții
Înzăpezirea trenurilor InterRegio 1732 și 1594 din 2012 () [Corola-website/Science/331015_a_332344]
-
La doar trei kilometri de Făurei gerul a înghețat însă saboții de frână ai vagoanelor. Cu ajutorul a 5 locomotive și după câteva ore de muncă, vagoanele au fost reîntoarse în Făurei, unde aveau să stea în noaptea următoare. În stație trenul a continuat să fie mișcat de propria locomotivă pentru a nu îngheța. Dat fiind că între timp sistemul de încălzire al unora dintre vagoane s-a defectat, călătorii din acestea s-au deplasat în vagoanele funcționale. În cursul zilei unul
Înzăpezirea trenurilor InterRegio 1732 și 1594 din 2012 () [Corola-website/Science/331015_a_332344]
-
de 8 februarie dimineața în jurul orei 5, noi provizii trimise de Prefectura Brăila cu două autovehicole militare cu tracțiune 6x6 și aduse de jandarmi, au ajuns la călători.. După prânz un alt plug a sosit în Făurei pentru a deschide trenului calea spre Brăila. Din Făurei garnitura a plecat spre Galați.Odată ajuns în gara Brăila (unde celor 300 de călători primăria le-a oferit ceai, cafea, și gustări calde), a existat intenția de a fi redirijat spre București pe drumul
Înzăpezirea trenurilor InterRegio 1732 și 1594 din 2012 () [Corola-website/Science/331015_a_332344]
-
a plecat spre Galați.Odată ajuns în gara Brăila (unde celor 300 de călători primăria le-a oferit ceai, cafea, și gustări calde), a existat intenția de a fi redirijat spre București pe drumul deschis de plugul antemergător al unui tren Intercity, dar s-a renunțat deoarece în cîteva zeci de minute viscolul a troienit din nou calea ferată. În jurul orei 17,00 pe data de 8 februarie, garnitura a ajuns în orașul din care plecase. Deși cauzele evenimentului au fost
Înzăpezirea trenurilor InterRegio 1732 și 1594 din 2012 () [Corola-website/Science/331015_a_332344]
-
luat decizia de a se da totuși drumul plecării garniturii din stația Brăila. În opinia directorului Regionalei CFR Călători - Ștefan Costin, în ziua de 6 februarie totuși nu existau informații că s-ar putea întâmpla ceva care să oprească circulația trenurilor, iar călătorii au făcut presiuni pentru plecarea garniturii (într-un context în care drumurile fiind blocate, singura posibilitate de deplasare rămăsese calea ferată). În interpretarea prefectului județului Galați Paul Florea însă, situația a fost gestionată greșit și există o vină
Înzăpezirea trenurilor InterRegio 1732 și 1594 din 2012 () [Corola-website/Science/331015_a_332344]
-
însă, situația a fost gestionată greșit și există o vină umană demonstrabilă în ceea ce privește înșiruirea de întâmplări care a condus la situația respectivă. Din cauza electrificării căii ferate nu s-au putut folosi turbofrezele care ar fi tăiat troienele de pe șinele de tren, deoarece presiunea mare a jetului de zăpadă ar fi putut produce avarii la rețeaua de 27 kv a căii ferate.
Înzăpezirea trenurilor InterRegio 1732 și 1594 din 2012 () [Corola-website/Science/331015_a_332344]
-
a avut loc pe data de 2 iulie 1923, când un tren accelerat care venea de la București și se îndrepta spre Iași s-a ciocnit, în stația Vintileanca, în jurul orelor 11:00, cu un tren de marfă, provocând moartea a 66 de oameni și rănirea a 105 persoane, conform rapoartelor finale ale
Accidentul feroviar de la Vintileanca () [Corola-website/Science/334926_a_336255]
-
a avut loc pe data de 2 iulie 1923, când un tren accelerat care venea de la București și se îndrepta spre Iași s-a ciocnit, în stația Vintileanca, în jurul orelor 11:00, cu un tren de marfă, provocând moartea a 66 de oameni și rănirea a 105 persoane, conform rapoartelor finale ale autorităților. La data accidentului, presa dădea cifre și mai mari. Ancheta care a urmat a stabilit că numeroși călători au murit deoarece călătoreau
Accidentul feroviar de la Vintileanca () [Corola-website/Science/334926_a_336255]
-
o adevărată campanie în jurul acestui caz, iar ținta lor a vizat demiterea ministrului Traian Moșoiu și a întregului guvern. Din primele cercetări personalul din stația Vintileanca a fost identificat ca vinovat. La momentul accidentului, șeful gării se afla chiar în tren, nefiind la lucru. Din acest motiv, responsabilitatea sa a fost trecută cu vederea, pentru că și el a devenit victimă a evenimentului, fiind grav rănit. Astfel, singura persoană care a fost trasă la răspundere a fost acarul Ion Păun, celălalt angajat
Accidentul feroviar de la Vintileanca () [Corola-website/Science/334926_a_336255]
-
celălalt angajat al stației, care trebuia să schimbe macazul; el a fost condamnat la închisoare. Totuși, dimensiunile impresionante ale accidentului au avut la bază un cumul de cauze și circumstanțe nefericite. Astfel, pentru că avea o întârziere de cinci minute, mecanicul trenului de persoane a plecat rapid din gara Mizil, intrând la locul accidentului cu o viteză de 50 km/h. O viteză mai mică ar fi făcut ca evenimentul să fie unul minor și poate fără victime. Rezultatul coliziunii a fost
Accidentul feroviar de la Vintileanca () [Corola-website/Science/334926_a_336255]
-
din gara Mizil, intrând la locul accidentului cu o viteză de 50 km/h. O viteză mai mică ar fi făcut ca evenimentul să fie unul minor și poate fără victime. Rezultatul coliziunii a fost distrugerea a șase vagoane ale trenului de marfă și, cel mai grav, a două vagoane de clasa a III-a, a unui vagon poștal și a unuia de bagaje din garnitura trenului accelerat. Distrugerea celor două vagoane de călători - supraaglomerate, ca toate trenurile timpului - a avut
Accidentul feroviar de la Vintileanca () [Corola-website/Science/334926_a_336255]
-
minor și poate fără victime. Rezultatul coliziunii a fost distrugerea a șase vagoane ale trenului de marfă și, cel mai grav, a două vagoane de clasa a III-a, a unui vagon poștal și a unuia de bagaje din garnitura trenului accelerat. Distrugerea celor două vagoane de călători - supraaglomerate, ca toate trenurile timpului - a avut drept consecință principală numărul mare de morți și răniți. Între aceștia, numeroși săteni și numeroși soldați, care călătoreau cu trenul respectiv.
Accidentul feroviar de la Vintileanca () [Corola-website/Science/334926_a_336255]
-
șase vagoane ale trenului de marfă și, cel mai grav, a două vagoane de clasa a III-a, a unui vagon poștal și a unuia de bagaje din garnitura trenului accelerat. Distrugerea celor două vagoane de călători - supraaglomerate, ca toate trenurile timpului - a avut drept consecință principală numărul mare de morți și răniți. Între aceștia, numeroși săteni și numeroși soldați, care călătoreau cu trenul respectiv.
Accidentul feroviar de la Vintileanca () [Corola-website/Science/334926_a_336255]
-
a unuia de bagaje din garnitura trenului accelerat. Distrugerea celor două vagoane de călători - supraaglomerate, ca toate trenurile timpului - a avut drept consecință principală numărul mare de morți și răniți. Între aceștia, numeroși săteni și numeroși soldați, care călătoreau cu trenul respectiv.
Accidentul feroviar de la Vintileanca () [Corola-website/Science/334926_a_336255]
-
incendiate”. Crucișătorul "Foch" a deschis focul împotriva oțelăriei din Savona. Crucișătoarele "Colbert" și "Dupleix" au deschis focul de la 12,8 km împotriva uzinei de gaz de la Sestri Ponente. Artileria de coastă italiană de la vest de Genova și Savona și un tren blindat au deschis focul împotriva vaselor franceze. Un proiectil de 6” lansat de bateria Mameli de la Pegli a penetrat camera cazanelor a distrugătorului francez "Albatros" omorând 12 marinari. Echipajul torpilorului italian "Calatafimi", aflat în apele Genovei în misiune de patrulare
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
după ce unele dintre vasele folosite au eșuat în apele puțin adânci, întreaga operațiune a fost anulată. Divizia "Cosseria" a fost oprită din înaintare de tirurile bateriilor de artilerie de la Cap Martin și din fortul "Mont Agel", care au distrus un tren blindat. În ciuda opoziției francezilor, folosindu-se de condițiile meteo - furtună cu fulgere și ceață - italienii au reușit să ocupe cartiere ale localităților Saint-Paul-de-Vence și La Grange pe 22 iunie. Mussolini a cerut în acest moment ca Divizia "Cosseria" să atace
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
chiar dacă un pic cam costisitor)” ("un succès incontestable [même s'il a coûté cher]"). Mussolini a vizitat câmpul de luptă pe 1 iulie și a declarat într-o emisiune radiodifuzată de la Roma că „infanteria noastră a fost sprijinită de un tren de artilerie care a trecut prin tunelul de sub La Mortola și a bombardat orașul puternic apărat [Menton], unde inamicul întreținea o rezistență îndărătnică” ". De-a lungul frontului nordic al Armatei I, Divizia a 33-a de infanterie montană "Acqui" cu
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
Mounier (pian clasic), Léo Chauliac (pian de jazz), Maurice Duruflé (armonie), André Hodeir (contrapunct, scriere de jazz), de asemenea Willie The Lion Smith, Bob Colin și Earl Hines. După serviciul militar că trombonist și percuționist în ansamblul de muzică al trenurilor militare, Bolling s-a antrenat într-o activitate muzicală intensă în domeniul jazzului la cluburile Saint Germain, Vieux Colombier, Le Caveau de la Huchette etc. A ajuns să cânte la un nivel profesionist alături de renumiți soliști de jazz veniți în capitala
Claude Bolling () [Corola-website/Science/334964_a_336293]
-
Mă. De asemenea a participat la programe închinate creației lui Lionel Hampton, Duke Ellington, Stephane Grappelli, Django Reinhardt, Oscar Peterson este căsătorit din anul 1959 cu Irène Dervize-Sadyker, și are doi fii. Hobbyul sau principal este construirea de modele de trenuri.
Claude Bolling () [Corola-website/Science/334964_a_336293]
-
30 de goluri în 28 de meciuri. A jucat în meciul care a marcat eliminarea Germaniei de la Campionatul Mondial de Fotbal 1938, marcând în optimile de finala 3 din cele 5 goluri ale elvețienilor. A murit într-un accident de tren, în timp ce se deplasa cu echipa sa FC La Chaux-de-Fonds.
André Abegglen () [Corola-website/Science/334970_a_336299]
-
proiecte că: Timpul Florilor, Girona 10 și deschiderea către realizarea de seriale americane, ca Urzeala Tronurilor. Considerat independentist de la finalul decadei anilor 1970, în 2012 a fost denunțat de către Avocatul Poporului că ar fi destinat bani publici pentru contractarea de trenuri speciale pentru Renfe cu ocazia celebrării manifestației «Catalonia - nou stat al Europei », iar în 2015 a fost investigat de către Procuratura Audienței Naționale pentru suportul dat de către Primăria din Girona pentru Declarația începutului procesului de independență al Cataloniei, de către Parlamentul Cataloniei
Carles Puigdemont () [Corola-website/Science/335404_a_336733]
-
care locuitorii din Antwerpen o mai numesc "Middenstatie", "Spoorwegkathedraal", sau mai scurt "Antwerpen-Centraal") este gara centrală a orașului Antwerpen, situată în piața Koningin Astridplein. Începând din 1873 și până în 2007, Antwerpen-Centraal a fost o gară înfundată, punctul terminus pentru toate trenurile care ajungeau în Antwerpen. Pe 23 martie 2007, un tunel cu două niveluri a fost dat în exploatare pe sub gară și zona centrală a orașului, transformând Antwerpen-Centraal într-o stație de tranzit și permițând ca circulația trenurilor spre Țările de
Gara Antwerpen-Centraal () [Corola-website/Science/335474_a_336803]
-
terminus pentru toate trenurile care ajungeau în Antwerpen. Pe 23 martie 2007, un tunel cu două niveluri a fost dat în exploatare pe sub gară și zona centrală a orașului, transformând Antwerpen-Centraal într-o stație de tranzit și permițând ca circulația trenurilor spre Țările de Jos să se facă direct, fără să mai fie nevoie de întoarcere și ocolirea Antwerpenului. În 2015, gara a fost a cincea cea mai aglomerată din Belgia, fiind întrecută doar de trei gări din Bruxelles și Gent-Sint-Pieters
Gara Antwerpen-Centraal () [Corola-website/Science/335474_a_336803]
-
inaugurată de către Căile Ferate Belgiene pe 3 iunie 1836, ca punct terminus al liniei feroviare Mechelen-Antwerpen. Linia era a doua construită în Belgia și completa de fapt secțiunea Bruxelles-Mechelen, prima linie de cale ferată a Belgiei și a continentului european. Trenul inaugural, format la Mechelen, a sosit în Gara Borgerhout „pe o vreme mohorâtă”, dar acest lucru nu a împiedicat ca o mulțime numeroasă să fie prezentă pentru a întâmpina personalitățile aflate în tren, printre ele regele Léopold și regina Louise
Gara Antwerpen-Centraal () [Corola-website/Science/335474_a_336803]