521,664 matches
-
presedintele Mișcării Democratice a Românilor din Șerbia, Dimitrie Crăciunovici. La rândul său, Alexander Bălan, presedintele Uniunii Românilor din Banat, atrăgea atenția că românii din Timoc „nu au dreptul la emisiuni radio sau de televiziune în limba română. Cursuri în limba română există numai în patru sate românești din 200, iar Biserică Ortodoxă Română este recunoscută numai în Voivodina și nu în regiunea Timocului, unde există mult mai mulți români. Au existat chiar și amenințări, apel la război din partea preoților sârbi, care
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
Alexander Bălan, presedintele Uniunii Românilor din Banat, atrăgea atenția că românii din Timoc „nu au dreptul la emisiuni radio sau de televiziune în limba română. Cursuri în limba română există numai în patru sate românești din 200, iar Biserică Ortodoxă Română este recunoscută numai în Voivodina și nu în regiunea Timocului, unde există mult mai mulți români. Au existat chiar și amenințări, apel la război din partea preoților sârbi, care nu permit că românii localnici să aibă biserică lor românească ortodoxă”. Printre
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
unde există mult mai mulți români. Au existat chiar și amenințări, apel la război din partea preoților sârbi, care nu permit că românii localnici să aibă biserică lor românească ortodoxă”. Printre drepturile cerute autorităților sârbe se numărau introducerea învățământului în limba română în programa școlară, retransmiterea în zonă a programelor radio și de televiziune de la Novi Sad, finanțarea de către Ministerul sârb al Culturii a presei de limbă română, dreptul de a ține slujba în limba română pentru preoții din localitățile românești sau
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
lor românească ortodoxă”. Printre drepturile cerute autorităților sârbe se numărau introducerea învățământului în limba română în programa școlară, retransmiterea în zonă a programelor radio și de televiziune de la Novi Sad, finanțarea de către Ministerul sârb al Culturii a presei de limbă română, dreptul de a ține slujba în limba română pentru preoții din localitățile românești sau mixte, reprezentare proporțională cu numarul locuitorilor români în organele de conducere locale, desfășurarea proceselor în limba română atunci când sunt implicați români. Între timp, politica statului român
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
se numărau introducerea învățământului în limba română în programa școlară, retransmiterea în zonă a programelor radio și de televiziune de la Novi Sad, finanțarea de către Ministerul sârb al Culturii a presei de limbă română, dreptul de a ține slujba în limba română pentru preoții din localitățile românești sau mixte, reprezentare proporțională cu numarul locuitorilor români în organele de conducere locale, desfășurarea proceselor în limba română atunci când sunt implicați români. Între timp, politica statului român s-a mai nuanțat în privința aderării Șerbiei la
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
a programelor radio și de televiziune de la Novi Sad, finanțarea de către Ministerul sârb al Culturii a presei de limbă română, dreptul de a ține slujba în limba română pentru preoții din localitățile românești sau mixte, reprezentare proporțională cu numarul locuitorilor români în organele de conducere locale, desfășurarea proceselor în limba română atunci când sunt implicați români. Între timp, politica statului român s-a mai nuanțat în privința aderării Șerbiei la Uniunea Europeană, negocierile au început, dar românii din Timoc reclamă aceleași injustiții, ca și când toate
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
de către Ministerul sârb al Culturii a presei de limbă română, dreptul de a ține slujba în limba română pentru preoții din localitățile românești sau mixte, reprezentare proporțională cu numarul locuitorilor români în organele de conducere locale, desfășurarea proceselor în limba română atunci când sunt implicați români. Între timp, politica statului român s-a mai nuanțat în privința aderării Șerbiei la Uniunea Europeană, negocierile au început, dar românii din Timoc reclamă aceleași injustiții, ca și când toate înțelegerile, angajamentele și chiar Protocolul bilateral semnat nu ar fi
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
Culturii a presei de limbă română, dreptul de a ține slujba în limba română pentru preoții din localitățile românești sau mixte, reprezentare proporțională cu numarul locuitorilor români în organele de conducere locale, desfășurarea proceselor în limba română atunci când sunt implicați români. Între timp, politica statului român s-a mai nuanțat în privința aderării Șerbiei la Uniunea Europeană, negocierile au început, dar românii din Timoc reclamă aceleași injustiții, ca și când toate înțelegerile, angajamentele și chiar Protocolul bilateral semnat nu ar fi existat. Stă mărturie avertismentul
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
română, dreptul de a ține slujba în limba română pentru preoții din localitățile românești sau mixte, reprezentare proporțională cu numarul locuitorilor români în organele de conducere locale, desfășurarea proceselor în limba română atunci când sunt implicați români. Între timp, politica statului român s-a mai nuanțat în privința aderării Șerbiei la Uniunea Europeană, negocierile au început, dar românii din Timoc reclamă aceleași injustiții, ca și când toate înțelegerile, angajamentele și chiar Protocolul bilateral semnat nu ar fi existat. Stă mărturie avertismentul pe care Ministerul Afacerilor Externe
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
toate înțelegerile, angajamentele și chiar Protocolul bilateral semnat nu ar fi existat. Stă mărturie avertismentul pe care Ministerul Afacerilor Externe îl lansa la adresa Șerbiei un an mai tarziu, în 2013, după ce autoritățile din țara vecină inițiaseră o anchetă împotriva comunității române din Valea Timocului din cauza... unei slujbe religioase. În acest context, secretarul de stat Bogdan Aurescu reamintea Șerbiei faptul că prevederile Protocolului semnat în anul anterior trebuie aplicate pe întreg teritoriul, inclusiv în Timoc: „La un an de la semnarea Protocolului, cu
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
din cauza... unei slujbe religioase. În acest context, secretarul de stat Bogdan Aurescu reamintea Șerbiei faptul că prevederile Protocolului semnat în anul anterior trebuie aplicate pe întreg teritoriul, inclusiv în Timoc: „La un an de la semnarea Protocolului, cu toate demersurile părții române, singurul rezultat concret care poate fi notat pozitiv este în domeniul mass-media: un program TV în limba română, extins de la 10 la 45 de minute, cu o arie de transmisie relativ limitată”. Că și în trecut, Ministerul român al Afacerilor
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
semnat în anul anterior trebuie aplicate pe întreg teritoriul, inclusiv în Timoc: „La un an de la semnarea Protocolului, cu toate demersurile părții române, singurul rezultat concret care poate fi notat pozitiv este în domeniul mass-media: un program TV în limba română, extins de la 10 la 45 de minute, cu o arie de transmisie relativ limitată”. Că și în trecut, Ministerul român al Afacerilor Externe cerea atunci din nou „introducerea în programa școlară a cursului de limbă și cultura română, asumată de
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
demersurile părții române, singurul rezultat concret care poate fi notat pozitiv este în domeniul mass-media: un program TV în limba română, extins de la 10 la 45 de minute, cu o arie de transmisie relativ limitată”. Că și în trecut, Ministerul român al Afacerilor Externe cerea atunci din nou „introducerea în programa școlară a cursului de limbă și cultura română, asumată de partea sârbă, demararea rapidă a unor cursuri-pilot, astfel cum fusese convenit la prima rundă de consultări, luarea în considerare a
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
în limba română, extins de la 10 la 45 de minute, cu o arie de transmisie relativ limitată”. Că și în trecut, Ministerul român al Afacerilor Externe cerea atunci din nou „introducerea în programa școlară a cursului de limbă și cultura română, asumată de partea sârbă, demararea rapidă a unor cursuri-pilot, astfel cum fusese convenit la prima rundă de consultări, luarea în considerare a listelor de solicitări pentru astfel de cursuri, semnate de părinții românilor din regiune”. O dată în plus, pentru că urmărea
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
a listelor de solicitări pentru astfel de cursuri, semnate de părinții românilor din regiune”. O dată în plus, pentru că urmărea alăturarea de UE, Șerbia și-a reînnoit angajamente pe care apoi le-a ignorat permanent. Un an mai tarziu, la „Forumul Românilor din Șerbia”, Secretarul de stat Aurescu, co-președinte din partea României al Comisiei Mixte Interguvernamentale România - Republică Șerbia privind minoritățile naționale, aprecia că „nu s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce privește implementarea recomandărilor Protocolului în ce priveste minoritatea română din Șerbia, mai ales
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
mai tarziu, la „Forumul Românilor din Șerbia”, Secretarul de stat Aurescu, co-președinte din partea României al Comisiei Mixte Interguvernamentale România - Republică Șerbia privind minoritățile naționale, aprecia că „nu s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce privește implementarea recomandărilor Protocolului în ce priveste minoritatea română din Șerbia, mai ales componentă să din Valea Timocului”, atrăgând atenția că „România urmărește cu toată atenția că românii din Șerbia să poată exercita neîngrădit drepturile lor”. Din nou nu a intervenit vreo schimbare. O dovedește faptul că la Școala
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
atrăgând atenția că „România urmărește cu toată atenția că românii din Șerbia să poată exercita neîngrădit drepturile lor”. Din nou nu a intervenit vreo schimbare. O dovedește faptul că la Școala de Vară de la Izvorul Mureșului, din anul 2015, reprezentanții românilor din Valea Timocului făceau din nou apel la respectarea drepturilor lor. Atunci, zeci de lideri ai unor asociații românești și personalități marcante au dezbătut problematică din interiorul comunităților românești din jurul granițelor. Și s-a constatat că românii timoceni se confruntă
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
timoceni se confruntă cu aceleasi nedreptăți. Sociologul Radu Baltașiu a prezentat principalele aspecte identificate pe teren în urma unei cercetări interdisciplinare desfășurate în Timoc: „În esență, dacă sunt zone inclusiv în România sau în afara frontierelor unde ți-e frică să fii român, în Timoc s-a ajuns la rușinea de a fi român. Ea marchează o ruptură majoră, care pune în pericol reproducerea etnică a comunității românești. Noi am găsit pe teren câteva urgente: refacerea rețelei instituționale a bisericii; constituirea unei rețele
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
principalele aspecte identificate pe teren în urma unei cercetări interdisciplinare desfășurate în Timoc: „În esență, dacă sunt zone inclusiv în România sau în afara frontierelor unde ți-e frică să fii român, în Timoc s-a ajuns la rușinea de a fi român. Ea marchează o ruptură majoră, care pune în pericol reproducerea etnică a comunității românești. Noi am găsit pe teren câteva urgente: refacerea rețelei instituționale a bisericii; constituirea unei rețele școlare care să le furnizeze tinerilor cunoștințele necesare vieții moderne; combaterea
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
găsit pe teren câteva urgente: refacerea rețelei instituționale a bisericii; constituirea unei rețele școlare care să le furnizeze tinerilor cunoștințele necesare vieții moderne; combaterea stereotipurilor media despre comunitatea și biserica românească”.Așadar, aceleași greutăți vechi „de când lumea” se află în fața românilor timoceni, chiar și în condițiile în care statul în care trăiesc este pe cale de a deveni membru al UE. „Dacă România nu ne va sprijini acum, în contextul integrării europene a Șerbiei, apoi va fi prea târziu pentru românii din
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
o avem, când este vorba de biserică, când este vorba de mass- media, că nu au toate drepturile astea cum le au frații din Banat sau cum au alte minorități. Dar nu vedem realizarea sau rezolvarea acestor probleme. Atunci cand politicienii români de la București vor spune colegilor de la Belgrad că drumul Șerbiei în UE este prin Timoc, așa cum fac croații pentru minoritatea lor din Șerbia și așa cum fac bulgarii, atunci Belgradul va înțelege că trebuie să ne respecte drepturile”, a atras atenția
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
1948, odată cu celebrarea centenarului Revoluției pașoptiste, numele lui e dat multor străzi, bulevarde, stații de tramvai, licee și școli profesionale, chiar și Colegiulul „Sf. Sava” din București. Prezent nu doar în manualele de istorie, ci și în cele de literatură română, studiat în clase succesive de toți liceenii patriei, Bălcescu devine și eroul principal al unor opere literare de mare amploare, cum a fost romanul „Un om între oameni”, al lui Camil Petrescu, precedat de piesa de teatru și urmat de
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
În anii ceaușismului florid, în schimb, rolul esențial îl joacă opera sa istorică închinată lui Mihai Viteazul, pe care Bălcescu - pe urmele profesorului său de la „Sf. Sava”, Aaron Florian - îl proiectează ca pe cel dintâi erou al unității naționale a românilor.Să însemne oare toate astea că Bălcescu e doar o figură a imaginarului istoric din ultima jumătate de secol, asemeni busturilor care, de la Dromichetes și Burebista la Mihai Viteazul însuși, stabileau în anii lui Ceaușescu canonul istoriei naționale? Lucrurile sunt
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
dar a fost o personalitate importantă a acestei mișcări decisive pentru intrarea românilor în modernitate; el nu a fost singurul istoric fondator al școlii moderne de istorie, dar a fost un istoric original, care a deschis calea istoriei sociale a românilor și a fondat ceea ce putem numi școala națională de istorie. A fost și un scriitor de talent, consacrând o proză literară vizionară care are incontestabile merite literare; dacă Jules Michelet este și azi studiat la orele de literatură franceză, Bălcescu
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
un scriitor de talent, consacrând o proză literară vizionară care are incontestabile merite literare; dacă Jules Michelet este și azi studiat la orele de literatură franceză, Bălcescu merită și el să fie studiat la orele - câte mai sunt - de literatură română. Asemeni celor mai mulți dintre revoluționarii de la 1848, Nicolae Bălcescu s-a născut - la București, la 29 iunie 1819 - într-o familie de mici boieri, cea a pitarului Barbu Bălcescu și a soției acestuia, serdăreasa Zinca Petreasca Bălcescu, proprietari ai unei moșii
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]