521,664 matches
-
duce și la Roma, Napoli și Palermo. Aici se întâlnește cu Vasile Alecsandri si Elena Negri. Un moment capital este, după întoarcerea în Franța, participarea lui directă la Revoluție, în februarie 1848. Odată cu extinderea mișcării revoluționare în întreaga Europă, tinerii români consideră că a venit ceasul unor transformări revoluționare și în patrie. Se întorc acasă, și, la 8/20 martie 1848, se întâlnesc la Bălcescu acasă și stabilesc principiile acestei revoluții: libertatea individuală, a cuvântului și a presei, desființarea privilegiilor feudale
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
cu o locotenență domnească, care admite oficial desființarea tuturor instituțiilor Revoluției, înlocuite de regimul de ocupație. Membrii guvernului revoluționar sunt arestați și expulzați, Bălcescu plecând, pe căi foarte complicate, la Constantinopol. Anul 1849 este anul iluziei transilvane, de unde sperau revoluționarii români că s-ar putea reaprinde flacăra emancipării. Din păcate, conflictul dintre maghiari și români se dovedește ireductibil. După capitularea de la Șiria, din 15 august 1849, Bălcescu, travestit, pleacă la Paris. Bălcescu perseverează până în ultima clipă în încercarea de a suscita
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
1850, publică „La Question Economique des Principautés Danubiennes”, având în centrul ei analiza regimului Regulamentelor Organice și proiecția reformelor menite ca, prin emanciparea țăranilor, să declanșeze modernizarea economiei și societății în întregul ei. Tot in 1850, „Mersul revoluției în istoria românilor” afirmă dreptul legitim la revoluție al tuturor popoarelor asuprite. În mai 1851, revenit la Paris, Bălcescu rostește un discurs despre „Mișcarea românilor transilvani de 1848”, comemorând Marea adunare populară de la Blaj, unde „s-a născut libertatea și măreția românilor”. În
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
emanciparea țăranilor, să declanșeze modernizarea economiei și societății în întregul ei. Tot in 1850, „Mersul revoluției în istoria românilor” afirmă dreptul legitim la revoluție al tuturor popoarelor asuprite. În mai 1851, revenit la Paris, Bălcescu rostește un discurs despre „Mișcarea românilor transilvani de 1848”, comemorând Marea adunare populară de la Blaj, unde „s-a născut libertatea și măreția românilor”. În 1852, bolnav, pleacă la Galați, încercând să-și revadă familia, dar nu i se permite să debarce și, urmând prescripția medicilor, care
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
istoria românilor” afirmă dreptul legitim la revoluție al tuturor popoarelor asuprite. În mai 1851, revenit la Paris, Bălcescu rostește un discurs despre „Mișcarea românilor transilvani de 1848”, comemorând Marea adunare populară de la Blaj, unde „s-a născut libertatea și măreția românilor”. În 1852, bolnav, pleacă la Galați, încercând să-și revadă familia, dar nu i se permite să debarce și, urmând prescripția medicilor, care în acea vreme credeau că proximitatea mării face bine bolnavilor de plămâni, cărora astfel le grăbeau sfârșitul
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
duce la Palermo, unde moare în noiembrie 1852, la 33 de ani. Ca și în cazul lui Eminescu, sfârșitul tragic și prematur al acestei mari conștiințe revoluționare care a fost Bălcescu a desăvârșit idealizarea personalității acestuia în imaginarul comun al românilor.
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
știu multe lucruri, cu excepția celor câtorva tulburări „locale”, legate mai cu seamă de colaborarea clandestină cu ziarul de limbă maghiară „Ellenpontok” sau rebeliunea în fața încercărilor autorităților de a-l muta din parohie. Așadar, momentul Decembrie 1989 îl găsea pe pastorul român servind aparent Biserica Reformată. Dar cel puțin două mărturii arată cu ce se ocupa în realitate László Tőkés. Prima este a lui Iulian Vlad, care era, în 1989, șef al Departamentului Securității Statului și care a afirmat în fața Comisiei Senatoriale
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
cel puțin două mărturii arată cu ce se ocupa în realitate László Tőkés. Prima este a lui Iulian Vlad, care era, în 1989, șef al Departamentului Securității Statului și care a afirmat în fața Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” că „acest cetățean român nu acționa în interesul României, ci în interesul unei puteri străine. Culegea informații pe care le transmitea în afară. Au fost dovezi, un dosar întreg”. A doua îi aparține colonelului (r) doctor Gheorghe Rațiu, care a fost, până în februarie 1990
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
cu tenacitate să-și construiască o imagine de efigie a Revoluției și a luat calea politicii, aparent pentru a servi valorile libertății în țara natală. La început s-a arătat a fi adept al toleranței și al bunei înțelegeri dintre români și maghiari, părând că reprezintă cele mai frumoase idealuri ale conviețuirii pașnice a minoritarilor cu majoritarii în Transilvania. Stă mărturie un interviu din 1991, publicat de ziarul „România liberă”, în care Tőkés se arăta deranjat de acuzațiile de secesionism care
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
în regiuni care nu au populații minoritare de etnie maghiară (Iași, Vaslui). De aici a început oficial, zgomotos, campania unui om care reprezenta România la Bruxelles împotriva... României. Ca și cum maghiarii din Transilvania nu ar fi fost considerați a fi cetățeni români, europarlamentarul László Tőkés se alătura, în 2010, potrivit „napocanews”, unui demers cel puțin ciudat: raportul intitulat „Discriminarea maghiarilor din România”, care a fost trimis la ONU și în care statul român era acuzat că încalcă drepturile maghiarilor „pe toate nivelurile
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
Transilvania nu ar fi fost considerați a fi cetățeni români, europarlamentarul László Tőkés se alătura, în 2010, potrivit „napocanews”, unui demers cel puțin ciudat: raportul intitulat „Discriminarea maghiarilor din România”, care a fost trimis la ONU și în care statul român era acuzat că încalcă drepturile maghiarilor „pe toate nivelurile”, drept care se propunea ca unică soluție autonomia teritorială. Se poate observa schimbarea radicală de optică față de ceea ce spunea în 1991, iar câteva extrase din document sunt relevante pentru interesele pe care
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
ca, împreună cu Guvernul pe care îl conduce (așadar oficial, ca politică a statului ungar!), să construiască „un sistem de cooperare națională”, astfel încât să ofere „protectorat” Transilvaniei. Ca răsplată pentru merite deosebite (în urmărirea intereselor țării vecine din calitate de cetățean român?), un an mai târziu, premierul Orban a nominalizat candidați din afara Ungariei (inclusiv pe Tőkés) pe lista FIDESZ pentru Parlamentul European. Fericit, nominalizatul declara: „Este îmbucurător faptul că, acordând prioritate intereselor noastre naționale, coaliția Fidesz-KDNP a ridicat la nivel de regiune
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
Numeroși ani, în paginile revistei noastre am publicat în mai multe numere magistrala lucrare a prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea, intitulată „Comunități românești în lume” (publicată cu ani în urmă). Sunt prezentate dovezi excepționale despre români care au dus în colțuri îndepărtate ale Terrei harul unui popor din mijlocul căruia s-au ivit minți inteligente, titrate, pline de har și înțelepciune. Dată fiind actualitatea celor prezentate în cadrul rubricii noastre mai sus amintite, aflați într-o epocă
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
potențialul valoric românesc răspândit în lume încă din urmă cu mulți ani. În spațiul mediteranean, mai ales în Peninsula Italică, legăturile și deci prezența românilor acolo au o istorie foarte veche. De fapt, ea se confundă cu însăși nașterea poporului român. Într-un anume fel este o legătură a acelor zone cu spațiul carpatic de aproape doua milenii. Născut în Spania și devenit împărat la Roma, Traian, în fruntea legiunilor sale, a cucerit o bună parte a spațiului de la Carpați și
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
Sfânt au peregrinat de la Veneția la Roma în încercarea de a se aduna creștinătatea pentru a riposta asaltului islamic asupra Europei. În veacurile următoare s-au aflat în spațiul italian o serie de personalități intim legate de evoluția istorică a românilor. Nu știm foarte exact cât au stat unii dintre ei în spațiul italian. Oricum, spre exemplificare, putem aminti pe Petru Cercel, voievod al Țării Românești, frate vitreg al lui Mihai Viteazul, cel care a alcătuit în limba italiană versuri deosebite
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
toți ierarhii acesteia de odinioară și de astăzi. În secolul al XIX-lea s-au aflat prin spațiul italian, unii pentru studenție, doctorate etc., alții pentru a-și completa cultura și mai ales a viziona neasemuitele comori de artă, destui români din toate provinciile istorice. Amintim, restrictiv, nume precum Dinicu Golescu, Ion Codru Drăgușanu, Nicolae Filimon, Simion Bărnuțiu, A. Papiu Ilarian etc., la care nu poate fi uitat și numele marelui român Nicolae Bălcescu, mort în sudul Italiei, la Palermo, în
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
Golescu, Ion Codru Drăgușanu, Nicolae Filimon, Simion Bărnuțiu, A. Papiu Ilarian etc., la care nu poate fi uitat și numele marelui român Nicolae Bălcescu, mort în sudul Italiei, la Palermo, în anul 1852. În perioada modernizării României, foarte mulți tineri români au luat drumul Italiei spre a-și face studii universitare sau spre a-și desăvârși pregătirea profesională. S-a aflat la studii, ani de zile, la Torino, Alexandru Averescu, viitor mareșal și premier. După studii, acolo a petrecut alți ani
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
Torino, Alexandru Averescu, viitor mareșal și premier. După studii, acolo a petrecut alți ani, în calitate de diplomat, Duiliu Zamfirescu. Zeci de mii de români s-au aflat în anii primului război mondial în spațiul italic. Acolo s-a format o legiune română, compusă din ardeleni și bucovineni ce aveau drept țel înfăptuirea României Mari. În Italia interbelică s-au deschis două instituții academice ce au dobândit rapid un prestigiu european, respectiv Academia Română de la Roma și Casa Romena de la Veneția. Întemeietorii acestor așezaminte
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
Roma și publicații științifice deosebite, precum: „Ephefemeris daco romanae” și „Diplomatarium” (seria fiind reluată în alte condiții după 1990). Îi mai amintim pe Alexandru Balaci și Zoe Dumitrescu-Bușulenga. După al doilea război mondial și-au găsit adapostul în Italia numeroși români, urmăriți de regimul comunist și care au avut acolo, uneori timp de decenii, adăpost, ocrotire și chiar posibilități de afirmare. Numim astfel două personalități aparținând oarecum unui spectru politic diferit. Mai multe decenii a trăit, la Florența Nicolae Petrescu Comnen
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
pe malurile lacului Salo, a trăit unul dintre cei mai remarcabili intelectuali provenind din românitatea balcanică, Constantin Papanace. În condițiile complexe de după marea conflagrație mondială, în Italia și-au găsit adăpost și au creat, timp de multe decenii, recunoscuți învățați români. Amintim aleatoriu pe D. Adameșteanu, Bianca Iorga Cavalioti, C. Isopescu, P. Iroaie, Iosif Constantin Drăgan. Prezența românească, astăzi, în Italia, este semnificativă. Cifra exactă a românilor e greu de stabilit. În urmă cu un deceniu și jumătate se considera că
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
au de regulă, în centrul lor, bisericile românești, ortodoxe sau unite. În statul italian, românii au reușit să-și creeze o serie de asociații culturale, centre de studii, fundații cu caracter românesc, dintre care nu puține editează publicații în limba română, limba italiană sau limbi de circulație. E de menționat, din acest punct de vedere, „Istituto romeno di cultura e ricerca umanistica” de la Veneția, care editează două publicații științifice ce s-au impus deja: „Anuario...” și „Quaderni della Casa Romena di
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
au confruntat forțe de stânga, controlate de comuniști, cu binecuvântarea Moscovei, cu altele de dreapta, de orientare mai mult sau mai puțin fascistă. În acest război civil au fost antrenați, în ambele tabere, și străini dintre care nu au lipsit români. După sfârșitul marii conflagrații mondiale în spatiul spaniol s-au stabilit și au acționat o serie de figuri reprezentative ale culturii românești în exil, precum Vintilă Horia, George Uscătescu, A. Busuiceanu sau, mai nou, V. Lazarov. La Madrid a fost
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
conflagrații mondiale în spatiul spaniol s-au stabilit și au acționat o serie de figuri reprezentative ale culturii românești în exil, precum Vintilă Horia, George Uscătescu, A. Busuiceanu sau, mai nou, V. Lazarov. La Madrid a fost înființată Fundația Culturală Română, iar la Barcelona Comunitatea Românilor din Spania. În același timp, la Lisabona a funcționat Comunitatea Românilor din Portugalia. În urmă cu peste un deceniu, se aprecia că în Spania trăiau doar câteva mii de români, stabiliți acolo statornic și legal
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
s-au stabilit și au acționat o serie de figuri reprezentative ale culturii românești în exil, precum Vintilă Horia, George Uscătescu, A. Busuiceanu sau, mai nou, V. Lazarov. La Madrid a fost înființată Fundația Culturală Română, iar la Barcelona Comunitatea Românilor din Spania. În același timp, la Lisabona a funcționat Comunitatea Românilor din Portugalia. În urmă cu peste un deceniu, se aprecia că în Spania trăiau doar câteva mii de români, stabiliți acolo statornic și legal, în principal la Madrid, Barcelona
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
ale culturii românești în exil, precum Vintilă Horia, George Uscătescu, A. Busuiceanu sau, mai nou, V. Lazarov. La Madrid a fost înființată Fundația Culturală Română, iar la Barcelona Comunitatea Românilor din Spania. În același timp, la Lisabona a funcționat Comunitatea Românilor din Portugalia. În urmă cu peste un deceniu, se aprecia că în Spania trăiau doar câteva mii de români, stabiliți acolo statornic și legal, în principal la Madrid, Barcelona, Bilbao, Salamanca etc. Astăzi prezența lor a căpătat dimensiuni cantitative cu
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]