521,664 matches
-
seamă național, o serie de români ardeleni s-au îndreptat spre Argentina, fiind atrași și de propaganda făcută în acest sens de unele publicații din Ardeal. Până în anul 1914, în această țară s-au stabilit cca 2.100 de imigranți români. După al doilea război mondial, numărul acestora a crescut. În perioada anilor 1925-1939 au plecat în Argentina aproape 10.000 de emigranți din spațiul românesc. Este de semnalat faptul că în perioada interbelică, majoritatea covârșitoare a celor plecați din România
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
o alcătuiau diverșii alogeni (peste 2.200 de germani, cam tot atâția evrei, circa 1.100 de maghiari etc.). În anii primului război mondial, în Argentina au apărut și primele societăți românești din America de Sud, precum „Ajutorul”, în 1916, cercul „Unirea Română”, în 1918, societatea „Uniunea română”, care a publicat și un periodic cu același nume, în limbile română și spaniolă. Au mai apărut acolo și alte publicații și societăți. În 1930 s-a creat, după model nord-american, „Alianța română”, organizație natională
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
2.200 de germani, cam tot atâția evrei, circa 1.100 de maghiari etc.). În anii primului război mondial, în Argentina au apărut și primele societăți românești din America de Sud, precum „Ajutorul”, în 1916, cercul „Unirea Română”, în 1918, societatea „Uniunea română”, care a publicat și un periodic cu același nume, în limbile română și spaniolă. Au mai apărut acolo și alte publicații și societăți. În 1930 s-a creat, după model nord-american, „Alianța română”, organizație natională unică a foștilor emigranți români
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
maghiari etc.). În anii primului război mondial, în Argentina au apărut și primele societăți românești din America de Sud, precum „Ajutorul”, în 1916, cercul „Unirea Română”, în 1918, societatea „Uniunea română”, care a publicat și un periodic cu același nume, în limbile română și spaniolă. Au mai apărut acolo și alte publicații și societăți. În 1930 s-a creat, după model nord-american, „Alianța română”, organizație natională unică a foștilor emigranți români din Argentina. Românii de acolo au contribuit la susținerea unor publicații proprii
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
cercul „Unirea Română”, în 1918, societatea „Uniunea română”, care a publicat și un periodic cu același nume, în limbile română și spaniolă. Au mai apărut acolo și alte publicații și societăți. În 1930 s-a creat, după model nord-american, „Alianța română”, organizație natională unică a foștilor emigranți români din Argentina. Românii de acolo au contribuit la susținerea unor publicații proprii, precum „Românul”, „Tribuna Română”, „Vocea românilor” etc., ce au avut un rol important și în stabilirea relațiilor diplomatice între București și
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
română”, care a publicat și un periodic cu același nume, în limbile română și spaniolă. Au mai apărut acolo și alte publicații și societăți. În 1930 s-a creat, după model nord-american, „Alianța română”, organizație natională unică a foștilor emigranți români din Argentina. Românii de acolo au contribuit la susținerea unor publicații proprii, precum „Românul”, „Tribuna Română”, „Vocea românilor” etc., ce au avut un rol important și în stabilirea relațiilor diplomatice între București și Buenos Aires. Au publicat numeroase materiale despre spațiul
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
mai apărut acolo și alte publicații și societăți. În 1930 s-a creat, după model nord-american, „Alianța română”, organizație natională unică a foștilor emigranți români din Argentina. Românii de acolo au contribuit la susținerea unor publicații proprii, precum „Românul”, „Tribuna Română”, „Vocea românilor” etc., ce au avut un rol important și în stabilirea relațiilor diplomatice între București și Buenos Aires. Au publicat numeroase materiale despre spațiul românesc și au organizat diverse manifestări politico-culturale cu ocazia zilelor semnificative legate de istoria românilor. La
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
acolo și alte publicații și societăți. În 1930 s-a creat, după model nord-american, „Alianța română”, organizație natională unică a foștilor emigranți români din Argentina. Românii de acolo au contribuit la susținerea unor publicații proprii, precum „Românul”, „Tribuna Română”, „Vocea românilor” etc., ce au avut un rol important și în stabilirea relațiilor diplomatice între București și Buenos Aires. Au publicat numeroase materiale despre spațiul românesc și au organizat diverse manifestări politico-culturale cu ocazia zilelor semnificative legate de istoria românilor. La sfârșitul secolului
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
Tribuna Română”, „Vocea românilor” etc., ce au avut un rol important și în stabilirea relațiilor diplomatice între București și Buenos Aires. Au publicat numeroase materiale despre spațiul românesc și au organizat diverse manifestări politico-culturale cu ocazia zilelor semnificative legate de istoria românilor. La sfârșitul secolului al XIX-lea s-au înregistrat și primele prezențe românești în spațiul brazilian. Astfel, în toamna anului 1880 a apărut în capitala braziliană o misiune românească, condusă de colonelul Sergiu Voinescu. Acesta a fost primit într-o
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
și la Roma, s-a stabilit în 1949 în Argentina, la Buenos Aires, unde a trăit până la sfârșitul vieții sale. S-a implicat în întreaga activitate a exilului românesc, fiind o vreme și membru în Biroul central executiv al Consiliului Național Român. În spațiul argentinian a contribuit activ la editarea a două interesante reviste românești, respectiv „Cuget românesc” și „Pământul strămoșesc”. Alături de el a trăit o vreme în același spațiu poetul, prozatorul și eseistul Vintilă Horia, autor, între altele, al celebrului roman
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
o vreme în același spațiu poetul, prozatorul și eseistul Vintilă Horia, autor, între altele, al celebrului roman „Dumnezeu s-a născut în exil”. Li s-a adăugat prelatul papal, profesorul universitar monseniorul Ioan Dan, fost multă vreme șeful Misiunii catolice române din Argentina. Lui i se datorează, între altele, o importantă contribuție științifică: „O teorie fabricată și o pseudoproblemă din istoria Transilvaniei”, consacrată originilor și continuității neamului românesc. În Argentina trăiesc astăzi mai multe zeci de mii de persoane de origine
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
viața economică, politică și intelectuală din Argentina, în calitate de ingineri, comercianți, profesori, istorici etc. Multă vreme, activitatea comunității românești de acolo s-a desfășurat în cadrul Asociației „Mihai Eminescu”, care edita și revista cu același titlu. După 1990 s-a constituit Comunitatea românilor din Argentina. Alături de cei din Argentina se află originarii din România stabiliți în Brazilia. Se consideră că doar în principalul centru industrial al acestei țări, Sao Paolo, trăiesc cel puțin 30.000 de originari din spațiul carpato-danubian. De-a lungul
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
și om politic, diplomat. Câteva zeci de mii de români s-au stabilit și în Venezuela. O vreme, de exemplu, s-a aflat acolo cunoscutul sociolog și analist politic Vladimir Tismăneanu. S-a remarcat în mod deosebit parohul bisericii ortodoxe române „Sfinții Constantin și Elena”, din Caracas, părintele Costică Popa. Prin eforturile acestuia, cu sprijinul societății române, a fost ridicată prima biserică ortodoxă, în stil arhitectonic maramureșan, care a devenit apoi și un obiectiv turistic. Sfințirea acestei biserici, în noiembrie 1999
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
O vreme, de exemplu, s-a aflat acolo cunoscutul sociolog și analist politic Vladimir Tismăneanu. S-a remarcat în mod deosebit parohul bisericii ortodoxe române „Sfinții Constantin și Elena”, din Caracas, părintele Costică Popa. Prin eforturile acestuia, cu sprijinul societății române, a fost ridicată prima biserică ortodoxă, în stil arhitectonic maramureșan, care a devenit apoi și un obiectiv turistic. Sfințirea acestei biserici, în noiembrie 1999, a fost făcută de către Preafericitul părinte patriarh al României, cu care ocazie și-a început activitatea
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
ridicată prima biserică ortodoxă, în stil arhitectonic maramureșan, care a devenit apoi și un obiectiv turistic. Sfințirea acestei biserici, în noiembrie 1999, a fost făcută de către Preafericitul părinte patriarh al României, cu care ocazie și-a început activitatea și „Casa Română” din Caracas. În Mexic își desfășoară activitatea Asociația Enciclopedică Română și se editează revista „Drum”. Multă vreme s-a ilustrat prin activitatea sa în Peru filosoful Radu Enescu. Emigranții din România stabiliți în lumea multiculturală latino-americană s-au integrat/se
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
devenit apoi și un obiectiv turistic. Sfințirea acestei biserici, în noiembrie 1999, a fost făcută de către Preafericitul părinte patriarh al României, cu care ocazie și-a început activitatea și „Casa Română” din Caracas. În Mexic își desfășoară activitatea Asociația Enciclopedică Română și se editează revista „Drum”. Multă vreme s-a ilustrat prin activitatea sa în Peru filosoful Radu Enescu. Emigranții din România stabiliți în lumea multiculturală latino-americană s-au integrat/se integrează în societățile noilor patrii în care s-au stabilit
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
spațiu-al istoriei pe care-l numim Elada în veacul acesta de fier” îi amintește orgolioasa lui soră Ioanna, ocrotitoarea orfanilor, când Grecia era călcată-n picioare, apoi prima doamnă a țării, protectoare a templelor și-a demnității elenilor, pe români îndrăgindu-i. „De m-aș plimba cu prietenele mele ucise mulțimile uimite ar observa că nicicând n-a trecut pe pământ o defilare atât de suavă”, s-aude-n suspin Rita Boumi-Papa, tălmăcitoare de Eminescu și de Arghezi. „Cerul meu n-are
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
suavă”, s-aude-n suspin Rita Boumi-Papa, tălmăcitoare de Eminescu și de Arghezi. „Cerul meu n-are pământ, nici picioarele tălpi, iar palmele mele deschise s-au prefăcut în áripi, păsări fără de trup”, din Salonic se aude Maria lui Caraianni, cunoscătoarea limbii române prin rădăcini, tălmăcitoare inspirată și ea de Lucian Blaga. Tălmăcitor peste toate și toți de „Luceafărul”, de „Mirabila sămânță”, de stanțe pillatiene, Dimos Rendis-Ravanis, crescut literar printre noi, luptătorul copil în tragice, sângeroase războaie fraterne, ținea să ne spună de-
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
Ce mânioși strivim sub tălpi icoane vechi! Dărâmăm, înălțăm coloane și temple, Vopsim și răzuim înaltele bolți ale cerului”. Și-apoi, înaintea lui, cel mai șchiop decât șchiopul Esop, cu numele furat din Iliada, Menelaos Ludemis, aplecat peste geniul poeziei române, de la ciobanul „Mioriței” până la cei mai tineri poeți, ținea să-i declare doar uneia dintre preafrumoasele admiratoare: „Să nu întârzii. Doar atâta îți spun. Să nu întârzii. Căci atunci Când vei bate la ușă voi crede C-a venit Bătrânețea
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
lor simplă, moștenitor, după două milenii și jumătate, al neuitatei poete a iubirii, Sapho din Lesbos, el, Odisseas Elytis, ultimul grec încununat cu laurii Nobel, înnobilând el însuși marea poezie a lumii, mi-a dat dezlegarea să-i deslușesc în română „Variațiunile pe o rază”, să mă încânte și pe mine „Maria Norilor”, să mă îmbolnăvesc și eu de „Melancolia Egeei”, să-mi tulbur mințile cu acest „Rodiu nebun”, cu pofta lui matinală de a pune întrebări „a perdre haleine”: Rodiul
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
mișcarea legionară îl exercita asupra lor. „Ominos" însemnînd aici: tulburător, rău prevestitor și irațional. Căci, în comparație cu notele mentalului interbelic, legionarii erau întruchiparea nefirescului și a monstruosului, un nefiresc pe care Arsenie Papacioc l-a descris frust: singura dată în istoria românilor cînd Caragiale nu a avut dreptate. La stupefierea ominoasă provocată de legionari, în anii '50 s-a adăugat interdicția oficială de a mai vorbi despre ei. Cine atingea subiectul își punea în pericol nu doar cariera, ci libertatea, represiunea care
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
cum este Dinu Pillat, a redat febra ideilor care răscolea lumea interbelică. E lesne de intuit încărcătura zilelor petrecute la Miorcani, cînd, scriind cartea, știa că pune pe hîrtie o temă clandestină. Cum piatra de încercare a onestității unui intelectual român este fenomenul legionar, Dinu Pillat trece proba libertății de conștiință, prețul plătit pentru scrierea romanului fiind cel știut. De aceea, valoarea lui simbolică o întrece pe cea literară. Avînd însă centrul de greutate în afara lui, oricîte verdicte va primi din partea
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
a alcătuirilor ce dominau și dirijau viața politică și socială în țările legate de Tratatul de la Varșovia. De fapt, dezghețul început în aprilie 1964 de Gheorghiu-Dej, care se distanțase de Moscova, a fost urmat de refuzul lui Ceaușescu ca armata română să participe la invadarea Cehoslovaciei, ceea ce a avut consecințe importante în conștiințe. În acest climat, întâlnindu-l pe Marin Sorescu, acesta mi-a povestit încântat de vizita făcută la «Radio Europa liberă», împreună cu Ioan Alexandru și Ștefan Bănulescu, unde citiseră
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
un bine meritat proces de reevaluare postumă. Cu douăzeci de volume de poezie la activ și cu tot atâtea premii literare, Tolnai Ottó (n. 1940), poet din Voivodina, este un clasic în viață al poeziei maghiare, multilaureat, cunoscut și cititorilor români. Rácz Péter (n. 1948), un rafinat traducător de poezie și filozofie germană, este și autorul a patru volume de poezii apărute între anii 1984 și 2008. Bogdán László (n. 1948), deținătorul a nu mai puțin de patru premii ale Uniunii
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
traducător de poezie și filozofie germană, este și autorul a patru volume de poezii apărute între anii 1984 și 2008. Bogdán László (n. 1948), deținătorul a nu mai puțin de patru premii ale Uniunii Scriitorilor din România, dar cunoscut publicului român grație unei singure traduceri, și aceea apărută în 1984 (!), este un romancier, poet și eseist de cursă lungă, un Faulkner al secuimii, autor al unui impresionant ciclu romanesc ce prezintă lumea multiculturală a ținutului Trei Scaune pe durata mai multor
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]